BusinessMagazin

Tag: referendum

  • După 25 de ani…de BERD, încotro?

    De această dată evenimentul, devenit deja tradiţional, a fost mai altfel, aniversar, marcând împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea instituţiei. Motiv de reflecţie, analiză şi bilanţ pentru activitatea băncii de-a lungul sfertului de secol care a trecut, de privit înapoi asupra performanţei băncii, dar şi de (re)setare a unor priorităţi pentru anii ce vor veni.

    BERD, instituţie financiară multilaterală printre ai cărei acţionari se numără şi România, a fost înfiinţată după prăbuşirea comunismului în Europa, în 1991, cu un obiectiv clar: să susţină dezvoltarea economiilor de piaţă în statele postcomuniste, adică apropierea ţărilor foste comuniste de nivelul de dezvoltare al Occidentului. Colaborarea continuă şi după un sfert de secol, semn că tranziţia nu s-a terminat. De-a lungul timpului, BERD – care are o natură oarecum duală (instituţie multilaterală, care funcţionează pe baze comerciale) – s-a extins spre est şi sud, încercând să se reinventeze. Acum, BERD promovează transformarea economică în 37 de ţări care se întind pe trei continente – din Mongolia în Asia Centrală către Maroc pe malul Oceanului Atlantic, din Estonia spre Marea Baltică către Egipt pe Marea Mediterană. Iar cel mai nou acţionar al BERD este China, a doua cea mai mare economie mondială. În acest an, BERD a deschis în premieră birouri în Japonia, la Tokio, şi în SUA, la Washington.

    Făcând bilanţul ultimului sfert de secol, constatăm că BERD a investit mai mult de 105 mld. de euro în peste 4.500 de proiecte în 37 de ţări. Doar în 2015 BERD a investit o sumă istorică de 9,4 mld. euro în 380 de proiecte.

    Miniştrii de finanţe şi guvernatori ai băncilor centrale din ţările beneficiare şi nonbeneficiare, bancheri comerciali şi investitori, au participat la reuniunea BERD şi la business forumul cu tema – „Influencing Change – The Next 25 Years“, alături de alţi oaspeţi de rang înalt din finanţele internaţionale.

    Reuniunea anuală a BERD, oportunitate uriaşă de reclamă pentru ţările mai puţin dezvoltate din regiune, în special în trecut, nu a prea reuşit de-a lungul timpului să atragă prea mulţi investitori din economia reală şi a generat, în consecinţă, puţină dezbatere aplicată, fiind mai mult ocazie de informare, networking şi discuţii one to one între mai marii finanţelor europene.

    BERD va continua să opereze într-o lume care se schimbă rapid, într-un context dificil, provocator, având în vedere, printre altele tensiunile geopolitice din regiune care nu pot fi soluţionate rapid, criza refugiaţilor şi creşterea economică aflată subpotenţial, după cum a spus Sir Suma Chakrabarti, preşedintele instituţiei. „BERD răspunde acum unor provocări mai variate şi mai rapide decât oricând în istoria sa. Vrem să avem un impact mai mare în viitor. Trebuie să construim pe experienţa pe care am acumulat-o de-a lungul celor 25 de ani. Trebuie să răspundem mai bine nevoilor ţărilor şi lumii în schimbare“, a spus şeful BERD în discursul de deschidere a reuniunii aniversare.

    Acţionarii BERD au avut la Londra o dezbatere aprinsă cu privire la rolul instituţiei în revitalizarea creşterii economice, a ţinut să amintească Sir Suma Chakrabarti. Cel mai recent raport regional al BERD privind perspectivele economice au arătat că în cele din urmă, după cinci ani de încetinire, economiile din întreaga regiune, ca întreg, prezintă unele semne de redresare. „Dar rămâne foarte clar că este insuficientă creşterea economică. Mai sunt multe de făcut.“

  • Şapte factori majori care au adus UE în pragul dezastrului

    Uniunea Europa este pe punctul de a se destrăma. Potrivit unui raport al Economist Intelligence Unit (EIU), numit „Europa, forţată până la limită”, care detaliază situaţiile ce provoacă cel mai mare stres pe continent, există şapte factori critici care ameninţă economia şi stabilitatea politică a Europei. Una dintre cele mai mari crize identificate este cea a refugiaţilor – cea mai acută de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

    Există, totuşi, şi nenumărate probleme pe care continentul le are în interior şi pe care oficialii luptă cu greu pentru a le înăbuşi, cum ar fi criza datoriilor Greciei şi modificările fără precedent ale politicii monetare.

    Află aici care sunt cei şapte factori majori care au dus Uniunea Europeană în pragul dezastrului

  • Liviu Dragnea, condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul Referendumului, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind una definitivă.

    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, adică dublu decât în primă instanţă, în dosarul Referendumului, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind una definitivă.

    Dragnea a fost acuzat, în dosarul Referedumului, de folosirea influenţei sau a autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite,
    Liviu Dragnea a declarat în ultimul cuvânt în faţa instanţei în procesul Referendumului că se consideră nevinovat “Militanţii, nu numai din PSD, ci ai tuturor partidelor îndeamnă lumea la vot pentru că este sensul unei campanii electorale. La referendum a fost o confruntare dură între poporul român şi Băsescu. Niciun partid nu putea obţine foloase necuvenite. Cred cu tărie în nevinovăţia mea şi solicit achitarea”, a spus Liviu Dragnea.

    Procurorii DNA au cerut magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pedeapsă cu executare pentru preşedintele PSD Liviu Dragnea, pedeapsa minimă solicitată de DNA fiind între trei şi cinci ani de închisoare. În cererea procurorilor se arată că liderul PSD ar fi tratat alegătorii ca pe nişte obiecte, iar neprezentarea la vot a fost văzută ca “un moft, nu ca un drept”.
    În primă instanţă, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-au condamnat, în 15 mai 2015, pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

  • Senatul a respins proiectul privind reducerea numărului de parlamentari la 300; doar 2 voturi pentru

    Împotriva proiectului s-au exprimat 83 de senatori, 3 s-au abţinut, iar 2 au votat pentru reducerea numărului de aleşi.

    La referendumul din 2009 77,78% dintre alegători s-au pronunţat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, prezenţa fiind de 50,95%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investitorii au pariat aproape 16 miliarde de dolari pe căderea lirei sterline la nivelul anilor ‘80

    Cel puţin 15,5 miliarde de dolari au fost pariaţi în acest an pe opţiuni care ar putea deveni extrem de profitabile dacă lira sterlină ar scădea după Referendumul din 23 iunie sub valoarea de 1,3502 dolari, un procent de 4% mai jos decât nivelul actual. Peste jumătate dintre poziţii au fost plasate după 20 februarie, data la care s-a fixat referendumul.

    Aceste cifre indică ce este în joc, în condiţiile în care investitorii compară posibilitatea ieşirii Marii Britanii din UE, cea mai mare piaţă comună.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • “Brexit”, frica ce-i paralizează pe toţi

     Joi 18 februarie începe la Bruxelles o întâlnire a liderilor UE despre care se spune că ar fi crucială. Crucială pentru că va privi două aspecte care au făcut din Europa un ciur care nu mai reţine în plasa lui nici cele cele mai scânteietoare idei.

    “Brexitul” şi migraţia ajunsă de necontolat sunt un summum al “întâlnirilor cruciale” pe care UE le organizează de câţiva ani încoace.

    Grecia, Portugalia, Spania, criza datoriilor – toate laolalt nu au însemnat decât summituri ale spaimei. Iar când spaima îi loveşte pe cei puternici, cei mai puţin puternici sunt morţi deja de frică.

    La începutul săptămânii la Bucureşti a venit şeful Consiliului European Donald Tusk, chipurile să-l convingă pe preşedintele Klaus Iohannis să accepte planul de compromis între Bruxelles şi Londra care ar face – se zice – posibilă rămânerea Marii Britanii în UE. Dar preşedintele României era deja convins. Dacă polonezul Tusk pledează pentru compromisul cu Londra care înseamnă, între altele, că muncitorii strâini nu mai primesc indemnizaţii sociale vreme de câţiva ani de la venirea în UK iar copii lor nu mai primesc alocaţii la nivelul plătit tuturor celorlalţi copii, de ce nu ar fi de acord şi românul Iohannis? Că doar polonezii din Marea Britanie numără un milion, iar românii de opt ori mai puţin!

    Marea Britanie este a doua economie a Uniunii Europene, după Germania, cu un PIB anual de 2.700 mld. euro şi cu o pondere a veniturilor în PIB spre 45%. Bugetul Marii Britanii este, prin urmare, mai mare de 1.000 mld. euro anual – de 20 de ori mai mare decât cel al României. Câteva zeci de milioane de euro din aceşti bani merg spre alocaţiile copiilor muncitorilor străini şi spre eventualele “beneficii sociale” ale acestora. Este o cheltuială de 0,1- 0,2% din PIB-ul unei ţări un motiv pentru ieşirea ei din UE?

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Noua Zeelandă îşi alege un nou steag. Cum arată drapelul care a fost desemnat câştigător preliminar – FOTO

    Modelul de steag clasat pe locul al doilea are un design similar, şi culorile roşu, alb şi albastru în compoziţie.

    Rezultatul final al referendumului va fi anunţat marţi, după ce vor fi numărate voturile din străinătate şi ar putea fi schimbat, în contextul în care marja de câştig este îngustă. Un al doilea referendum va avea loc în martie, pentru a se decide dacă se adoptă noul steag, sau dacă se păstrează cel existent.

    Neo-zeelandezii au fost rugaţi să aleagă modelul pe care îl preferă, dintr-un total de cinci.

    Aproximativ 48% dintre votanţii eligibili au participat la primul referendum, care a generat opinii divergente în Noua Zeelandă, privind costul şi calendarul care trebuie respectat în vederea operarării acestei schimbări.

    Steagul câştigător în aceste alegeri preliminare, precum şi cel clasat pe locul al doilea, au fost desenate de arhitectul Kyle Lockwood, şi reprezintă simbolurile neo-zeelandeze, feriga argintie şi constelaţia Crucea Sudului.

    Steagul clasat pe cel de-al treilea loc poartă numele de “Vârful Roşu” (Red Peak), şi a fost adăugat pe buletinul de vot în urma unei campanii de lobby care s-a desfăşurat pe reţelele de socializare.

    Decizia de a alege un nou steag a fost susţinută de premierul neozeelandez, John Key, care a spus că drapelul actual seamănă prea mult cu cel al Australiei şi că este timpul să se elimine steagul Marii Britanii (Union Jack) de pe steagul Noii Zeelande. El a declarat că rata de participare la vot, care a fost mai mare decât aşteptările, a demonstrat faptul că “oamenii se angajează” în dezbatere, potrivit publicaţiei The New Zealand Herald.

    Patru modele au fost iniţial anunţate în septembrie, iar “Vârful Roşu” a fost adăugat le pista opţiunilor câteva săptămâni mai târziu.

    Costul întregului exerciţiu ar putea ajunge la aproximativ 18 milioane de dolari.

  • Noua Zeelandă îşi alege un nou steag. Cum arată drapelul care a fost desemnat câştigător preliminar – FOTO

    Modelul de steag clasat pe locul al doilea are un design similar, şi culorile roşu, alb şi albastru în compoziţie.

    Rezultatul final al referendumului va fi anunţat marţi, după ce vor fi numărate voturile din străinătate şi ar putea fi schimbat, în contextul în care marja de câştig este îngustă. Un al doilea referendum va avea loc în martie, pentru a se decide dacă se adoptă noul steag, sau dacă se păstrează cel existent.

    Neo-zeelandezii au fost rugaţi să aleagă modelul pe care îl preferă, dintr-un total de cinci.

    Aproximativ 48% dintre votanţii eligibili au participat la primul referendum, care a generat opinii divergente în Noua Zeelandă, privind costul şi calendarul care trebuie respectat în vederea operarării acestei schimbări.

    Steagul câştigător în aceste alegeri preliminare, precum şi cel clasat pe locul al doilea, au fost desenate de arhitectul Kyle Lockwood, şi reprezintă simbolurile neo-zeelandeze, feriga argintie şi constelaţia Crucea Sudului.

    Steagul clasat pe cel de-al treilea loc poartă numele de “Vârful Roşu” (Red Peak), şi a fost adăugat pe buletinul de vot în urma unei campanii de lobby care s-a desfăşurat pe reţelele de socializare.

    Decizia de a alege un nou steag a fost susţinută de premierul neozeelandez, John Key, care a spus că drapelul actual seamănă prea mult cu cel al Australiei şi că este timpul să se elimine steagul Marii Britanii (Union Jack) de pe steagul Noii Zeelande. El a declarat că rata de participare la vot, care a fost mai mare decât aşteptările, a demonstrat faptul că “oamenii se angajează” în dezbatere, potrivit publicaţiei The New Zealand Herald.

    Patru modele au fost iniţial anunţate în septembrie, iar “Vârful Roşu” a fost adăugat le pista opţiunilor câteva săptămâni mai târziu.

    Costul întregului exerciţiu ar putea ajunge la aproximativ 18 milioane de dolari.

  • DNA cere o pedeapsă mai mare pentru Dragnea, care a acţionat ca şi cum alegătorii sunt obiecte

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost condamnat în 15 mai, de instanţa supremă, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Dragnea a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Prin aceeaşi sentinţă, alţi inculpaţi din dosarul au primit pedepse de închisoare cu suspendare sau au fost achitaţi.

    Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi de unii dintre inculpaţi, apelul urmând să se judece din 28 septembrie, de Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    DNA arată, în motivele de apel, că instanţa a greşit individualizarea pedepsei aplicate lui Dragnea Liviu, “cuantumul simbolic de un an închisoare şi modalitatea de executare cu suspendare fiind incompatibile cu gravitatea infracţiunii de folosire a influenţei funcţiei de conducere din partid pentru obţinerea cvorumului la referendum, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000”.

    Procurorii mai arată că în mod greşit au fost achitaţi alţi 45 de inculpaţi, dintre care opt au avut calitatea de preşedinţi secţii de votare, iar 37 au fost membri ai unor secţii de votare.

    DNA cere Completului de cinci judecători de la ICCJ să constate că probele administrate în cauză nu au fost evaluate de către prima instanţă în luarea hotărârii, să admită apelul şi să desfiinţeze sentinţa în ce îi priveşte pe Liviu Dragnea şi pe cei 45 de inculpaţi achitaţi.

    Procurorii cer judecătorilor condamnarea lui Liviu Dragnea şi a celorlalţi 45 de inculpaţi la pedepse “în cuantum concordant gravităţii faptelor”.

    Potrivit procurorilor anticorupţie, instanţa de fond a reţinut că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti confirmă infracţiunea reţinută în sarcina lui Dragnea.

    “Concluzia logică ce se desprinde din întregul material probator, a reţinut Instanţa Supremă de fond, este aceea că inculpatul Liviu Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii judeţeni, acestea reprezentând solicitări de acţiuni efective de natură a îmbunătăţi procentul de prezenţă la vot. De asemenea, şi modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el să fi provenit de la o altă persoană: «Veţi primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile».Aşa fiind, Înalta Curte, prin reţinerea vinovăţiei inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu pentru transmiterea mesajelor mai sus arătate, a sancţionat folosirea de mijloace ilicite în acest scop, ce au transformat un demers legal într-unul contrar legii, dar că această faptă are un pericol social redus”, au scris procurorii în motivele de apel.

    Potrivit DNA, din transmiterea repetată a acestor solicitări, formulate fie direct, fie indirect şi transmise pe canale diferite, rezultă că Dragnea a urmărit să determine validarea referendumului prin folosirea tuturor mijloacelor disponibile, inclusiv a celor interzise de lege.

    Procurorii menţionează că, prin transmiterea unei adrese în 13 iulie 2012 se solicita oferirea de recompense materiale persoanelor care participă la vot, prin: “organizarea unor tombole cu numeroase premii în fiecare localitate de către organizaţia de partid cu sprijinul unei organizaţii neguvernamentale; sprijinirea organizaţiilor mass-media locale pentru organizarea în paralel a unor tombole similare; oferirea de servicii gratuite (acces gratuit în diferite locaţii sau evenimente condiţionat de dovada participării la vot); organizarea de evenimente cu clovni, baloane, zâne şi «vă cer ca în cel mai scurt timp să comunicaţi măsurile dispuse»”.

    În opinia procurorilor, fiecare dintre aceste acţiuni constituie infracţiunea incriminată la momentul săvârşirii faptelor de către articolul 54 din Legea 3/2000, care pedepsea promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului.

    “În mod vădit, măsurile propuse de inculpat urmăreau să stimuleze participarea la vot prin mediatizarea foloaselor de natură materială care puteau fi obţinute de votanţi”, au precizat procurorii.

    Aceştia mai arată că, potrivit prevederilor legale, participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora şi nimeni nu are dreptul să facă presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina să participe sau să nu participe la alegeri.

    “Identificarea unei persoane care a ales să nu îşi exercite acest vot şi deplasarea la locuinţa acesteia pentru a o determina să voteze reprezintă o forma evidentă de presiune. În acest sens, trebuie avut în vedere contextul săvârşirii faptelor. În numeroase localităţi, mai ales în mediul rural, activiştii de partid sunt persoane care activează în administraţia locală şi care se află într-o poziţie de autoritate în raport cu cetăţenii localităţii. Din perspectiva unui asemenea alegător, solicitarea adresată nemijlocit de către un activist de partid, care cunoaşte cu exactitate faptul că nu şi-a exercitat votul, este dificil de refuzat, indiferent de opţiunea politică a acestuia”, susţin procurorii.

    Totodată, DNA subliniază că Liviu Dragnea a menţinut solicitarea de a oferi alte foloase materiale în schimbul participării la vot, printre care acces la ştranduri, cluburi, spectacole, petreceri, “evenimente cu clovni, baloane, zâne”, renunţând doar la planul de organizare a unor tombole.

    “Solicitările adresate telefonic persoanelor din cadrul PSD – organizaţia Teleorman să folosească presiuni pentru a determina alegătorii să se prezinte la vot, chiar împotriva voinţei acestora şi conversaţia inculpatului cu Boboc Valentin Gabriel este relevantă prin expresiile şi tonul imperativ folosite («Băi, am înţeles, dar organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe»). De asemenea, conversaţiile ulterioare ale martorului cu persoanele aflate în subordinea acestuia confirmă natura mesajului care i-a fost transmis de către inculpat. În acelaşi sens, este relevantă evoluţia participării la vot în municipiul Alexandria după convorbirea dintre inculpat şi martorul Boboc Valentin – în aproximativ 2 ore, prezenţa a crescut de la 38% la 52,32% la închiderea urnelor. Prin faptele descrise, inculpatul a solicitat persoanelor aflate în sfera sa de influenţă să acţioneze în modalităţi ce reprezintă încălcări ale art. 37 din Legea referendumului nr. 3/2000 , ale art. 4 şi 54 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului (valabilă şi în materia referendumului) sau ale art. 5 din Legea nr. 677/2001 privind protecţia datelor cu caracter personal. Aceste împrejurări califică beneficiul electoral urmărit de către inculpat ca necuvenit. Un folos obţinut prin mijloace nelegale este întotdeauna un folos necuvenit, indiferent de natura acestuia, aşa cum s-a reţinut deja în practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, au mai scris procurorii în motivele de apel.

    În concluzie, procurorii DNA susţin că demersurile lui Liviu Dragnea demonstrează că “vocaţia şi pasiunea sa, ca persoană cu poziţie de autoritate şi influenţă, a fost de a impune alegătorilor să voteze…- «mai adu-i p-ăia de pe la ţară!»”.

    “Libertatea de alegere pe care o au cetăţenii şi dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Dragnea Nicolae Liviu ca un moft al acestora şi nu ca un imn al demnităţii umane şi libertăţii de opţiune. Deşi, libertatea votului este un drept care trebuie apărat cu orice preţ , fiind dovadă palpabilă a libertăţii individului, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a acţionat şi s-a manifestat ca şi cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casă prin oferirea de specatcole cu clovni, baloane şi zâne sau chiar cu forţa, conform voinţei şi interesului inculpatului: «Băi, dar organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe»”, au mai arătat procurorii.

    Anchetatorii susţin că, în aceste condiţii instanţa de fond a apreciat pericolul social redus al faptei, implicit cuantumul modic şi modalitatea de executare a pedepsei aplicate lui Dragnea, numai prin raportare la accesarea fără drept a datelor personale, fără a analiza şi încălcarea libertăţii de vot şi “modul umilitor în care acesta a tratat electoratul”.

    Judecătorii care l-au condamnat, în 15 mai, pe Liviu Dragnea la un an de închisoare cu suspendare arătau în motivarea deciziei că nu este ilegală îndemnarea cetăţenilor de a merge la vot chiar şi în ziua referendumului, ci transmiterea de mesaje privind modul cum ar trebui să se voteze.

    În ziua în care a fost condamnat, Liviu Dragnea a demisionat din funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei. Tot atunci, Dragnea a renunţat şi la funcţiile politice, el fiind la acea dată preşedinte executiv al PSD. Ulterior, Liviu Dragnea a fost ales preşedinte interimar al PSD, după ce Victor Ponta s-a retras din funcţie, în urma anchetării sale în dosarul “Turceni-Rovinari”.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    De-a lungul procesului, au fost audiaţi, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Duşa, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, şi mai mulţi coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.

  • Guvernul Spaniei cere ca alegerile din Catalonia să nu fie instrument de promovare a independenţei

    Premierul catalan Artur Mas a cerut luni seara autorităţilor de la Madrid alegeri anticipate pentru parlamentul regional pentru data de 27 septembrie şi le-a vorbit despre un referendum privind independenţa Cataloniei de Spania.

    Partidul Convergenţă şi Uniune, condus de Artur Mas, aliaţii săi formaţi din Stânga Republicană Catalană şi alte trei partide fără reprezentanţă parlamentară au format o alianţă electorală şi au negociat o listă comună de candidaţi, pe care ar figura inclusiv antrenorul echipei germane Bayern Munchen. Conform acestui acord, dacă separatiştii câştigă alegerile din septembrie, ei plănuiesc să declare unilateral independenţa Cataloniei în termen de 18 luni în cazul în care Madridul va încerca să blocheze un proces de separare, pe care ei speră să îl lanseze dacă vor avea succes la alegerile regionale din septembrie, relatează AFP în pagina electronică. Scopul urmărit este încheierea unui proces de negociere în decursul celor 18 luni, cu înfiinţarea unor instituţii precum un birou de taxare. Procesul ar deschide, de asemenea, calea spre un referendum cu privire la independenţă, în 2016.

    “Dacă în acest proces statul spaniol, prin deciziile sale politice sau juridice, blochează guvernul autonom al Cataloniei sau parlamentul catalan, vom merge mai departe cu o declaraţie de independenţă”, a spus Raul Romeva, un fost parlamentar european şi personaj-cheie în coaliţie, care reuneşte partidul de centru-dreapta CDC şi pe cel de stânga ERC.

    Mas a spus că scrutinul din data de 27 septembrie va avea un caracter de “plebiscit”. “Această dată va marca istoria Cataloniei”, a spus el în Barcelona.

    În timp ce respinge ideea că alegerile regionale constituie un referendum, primul-ministru spaniol, Mariano Rajoy, a spus că acestea ar trebui să fie decisive şi că partidele pro-spaniole ar trebui să dea o lovitură separatiştilor şi să pună punct discuţiei despre independenţă odată pentru totdeauna. “Situaţia actuală nu poate continua. Alegerile trebuie să anuleze diviziunea şi discordia în spcietatea catalană”, a spus el.

    “Nimeni nu va diviza Spania, prin niciun mijloc. Aceste alegeri servesc unui singur scop, pentru stabilirea unui nou parlament regional”, a adăugat Rajoy.

    Ministrul de Justiţie spaniol, Rafael Catala, a declarat pentru cotidianul ABC că nu ar exclude suspendarea autonomiei regionale dacă un proces de separare ar fi demarat, adăugând că Spania a prevăzut dispoziţii referitoare la astfel de mişcări prin Constituţia sa.

    Mas, care era de obicei considerat un tehnocrat moderat, a devenit un separatist mai înfocat după ce Madrid a refuzat să dea Cataloniei permisiuni de creştere a taxelor, cum sunt cele pe care regiunea Bască le are de ani de zile. Nu toţi aliaţii acestuia sunt de acord cu o declaraţie unilaterală de independenţă, unii dintre ei chiar luând distanţă vizavi de această idee, inclusiv separatiştii de stânga, Candidatura Unităţii Populare, care nu s-au alăturat pactului electoral, informează agenţia DPA. Creştin-democraţii au renunţat de asemenea, la un pact cu partidul lui Mas care durează de decenii, pe fondul acestui aspect.

    Sondajele recente de opinie au arătat că sunt puţin mai mulţi catalani împotriva independenţei decât cei care o susţin. Cu doar nouă luni înainte, 80,7 la sută dintre votanţi au dorit secesiunea în referendumul non-obligatoriu.

    Guvernul Catalon a eşuat în încercarea de a susţine un referendum în noiembrie 2014 privind separarea de Spania. Curtea Constituţională spaniolă a blocat votul ca răspuns la o petiţie organizată de guvernul central. Un vot neoficial a fost organizat pe data de 9 noiembrie.

    Această regiune nord-estică este mai bogată decât alte părţi ale ţării, iar rezidenţii ei au acuzat că au fost chemaţi să ofere ajutor Spaniei în timpul anilor de recesiune financiară a ţării. Catalonia, care are aproximativ 7,5 milioane de locuitori, a înregistrat o creştere a sentimentului separatist într-un moment când datoriile au forţat reduceri de cheltuieli locale, generând noi dezbateri despre modul în care este finanţată în cadrul structurii regionale din Spania.

    Guvernul spaniol a insistat în repetate rânduri că nu va permite Cataloniei să devină independentă.