Tag: preferinta

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 4 aprilie 2016

    COVER STORY: Fii programator!

    Poate că programarea nu pare acum un subiect la fel de sexy, de la modă ca realitatea virtuală, dar impactul asupra vieţii oamenilor este major. Programarea a devenit o parte esenţială a vieţii cotidiene.


    STUDIU: Emotional branding, drumul cel mai scurt dintre marcă şi client


    TEHNOLOGIE: Cum a hackuit FBI iPhone şi ce a obţinut


    INTERNAŢIONAL: Drumul armelor din estul Europei în mâinile teroriştilor


    AUTO: Dacia poate deveni un brand global


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 28 martie 2016

    COVER STORY: Revoluţia serviciilor

    Elena Călin, consultant în eficientizarea serviciilor, explică în ce constă revoluţia prin care România s-ar putea transforma într-un centru economic european pentru calitatea serviciilor oferite.


    RESURSE UMANE: Coşmarul angajatului eficient


    ANTREPRENORIAT: De la chimie anorganică la brânzeturi

     


    SOFT: Sistemul care te ajută să parchezi inteligent

     


    SOCIETATE: Un profesor român la Stanford

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 21 martie 2016

    COVER STORY: Generaţia care face diferenţa. Zece proiecte care schimbă lumea în bine
     
    Vă prezentăm în acest număr zece astfel de proiecte, identificate în urma demersului Samsung, iniţiatorul conceptului „Generaţia A“. Proiectele de acest gen sunt câteodată mai puţin cunoscute, fie pentru că au o anvergură redusă, fie pentru că sunt la început de drum, însă multe dintre ele merită toată atenţia noastră.
     

    AFACERI: Secretele unei creşteri de 114%


    AUTO: Viitorul maşinilor automone în viziunea Renault

     


    SPECIAL: Creatorul superinteligenţei artificiale

     


    ANTREPRENORIAT: Joaca de banca virtuală

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Diavolii se îmbracă de la Prada. Românii preferă online-ul

    ZOOT, answear.com şi Uterque (parte din grupul Inditex, proprietarul Zara) sunt doar câteva dintre brandurile care au atacat piaţa online de modă din România în ultimul an. Toate vorbesc despre potenţialul pieţei şi despre câtă importanţă acordă românii felului cum arată.

    Gigantul spaniol Inditex, liderul mondial al pieţei de modă, care deţine în portofoliu nume precum Zara, Bershka sau Pull & Bear, a ales să aducă cel de-al optulea său brand (singurul care lipsea din România) întâi online şi apoi să deschidă primele magazine. Aceasta este o primă mutare de acest gen: un brand care intră pe o piaţă întâi online, când de obicei mişcarea este fix invers.

    Spaniolii au fost însă încurajaţi de evoluţia vânzărilor online pentru celelalte branduri. Operaţiunile online au ajuns să contribuie cu 7-8% la vânzările de aproape 300 milioane de euro în România ale grupului Inditex, liderul pieţei locale de modă, potrivit surselor Business Magazin. Online, spaniolii sunt prezenţi cu toate cele şapte branduri care au şi 108 magazine fizice în România, iar, mai nou, Uterque s-a alăturat acestora. Vânzările online nu sunt însă înregistrate de entităţile juridice din România, care administre-ză doar magazinele fizice. Vânzările realizate pe internet de brandurile Inditex sunt contorizate de grup, în Spania, la sediul central al companiei. Acolo sunt de altfel şi procesate comenzile care pornesc din toate colţurile lumii şi care sunt apoi expediate din inima imperiului Inditex către destinatari.

    Inditex este un imperiu de 21 miliarde de euro şi peste 7.000 de magazine sub opt branduri prezente în toate colţurile globului. Grupul spaniol este fondat şi controlat de antreprenorul spaniol Amancio Ortega, al doilea cel mai bogat om de afaceri din lume după Bill Gates, cu o avere estimată la 70 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires. Spaniolii au intrat pe piaţa locală în 2004 în sistem de franciză cu brandurile Pull & Bear şi Zara, pentru ca trei ani mai târziu să intre direct. Astăzi ei au 108 magazine fizice sub şapte branduri, respectiv Zara, Zara Home, Bershka, Stradivarius, Pull & Bear, Massimo Dutti şi Oysho. Pe online, spaniolii au intrat în România prima dată în 2013 cu brandul Pull&Bear, iar apoi s-au extins şi cu celelalte.

    Ultimul nume din portofoliul local este Uterque, un brand lansat în 2008, care pune accentul pe pantofi, genţi şi accesorii, însă are şi o colecţie de haine, doar că mai redusă decât a brandurilor Zara sau Massimo Dutti. În ceea ce priveşte poziţionarea, Uterque se adresează clienţilor cu veni-turi peste medie, în contextul în care o ja-chetă costă între 1.000 şi 2.500 de lei (220 şi 550 de euro), iar o geantă are un preţ cuprins între 500 şi 1.500 de lei (110 – 330 de euro). Apetitul românilor pentru cumpărături pe internet i-a convins pe spanioli să continue expansiunea pe acest segment de piaţă.

    Online-ul s-a dezvoltat puternic în ul-timii ani, cucerind iniţial piaţa de electro-IT, apoi cele de carte, de cosmetice şi de haine. Circa 2,7 milioane de români şi-au făcut anul trecut cel puţin o dată cumpărăturile pe internet, iar cei mai mulţi cumpărători (aproape 40%) s-au orientat către haine şi pantofi, urmă-toa-rele cele mai căutate produse fiind elec-tro-nicele, electrocasnicele şi apoi cos-me-ti-cele şi produsele de parfumerie, potrivit datelor din piaţă. Cumpărătorii se pot dubla, astfel că cei care cumpără haine pot achiziţiona şi parfumuri şi sunt înregistraţi în ambele categorii. În total însă, patru din zece români care fac shopping online au achiziţionat cel puţin o dată articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte de pe internet.

    Liviu Taloi, senior consultant în e-commerce şi online marketing în cadrul companiei ECOMpedia, spunea recent că distribuţia populaţiei pe sexe se respectă şi atunci când vine vorba de cei care cumpără online. Astfel, statisticile arată că sunt mai multe femei care cumpără online decât bărbaţi, ba mai mult, ele şi cheltuie mai mult. „În fashion vorbim de cumpărături de impuls, realizate de femei, pe când la electro-IT nu se întâmplă asta. La electronice sau electrocasnice şi valoarea medie a produsului este mai mare decât în modă, unde o bluză poate costa şi doar câteva zeci de lei“, explica el.

    Spre deosebire de electro-IT însă, unde un singur jucător are o cotă de piaţă importantă, în modă lupta se dă echitabil între jucătorii care sunt activi doar online, între mallurile de pe internet precum eMAG şi între retailerii tradiţionali care testează şi acest segment. România are circa 10 milioane de utilizatori de internet, respectiv jumătate din populaţia ţării. Dintre aceştia însă doar 27% fac şi cumpărături pe internet, arată datele ZF de la jucătorii din piaţă. Restul intră doar să citească ştiri, să petreacă timp pe reţele sociale sau să se documenteze despre anumite produse pe care să le cumpere apoi offline. În ceea ce priveşte profilul românilor care cumpără online, circa 84% provin din mediul urban şi au între 25 şi 35 de ani. În ultimul an se observă însă o creştere a achiziţiilor făcute şi de consumatorii din mediul rural. La fel, se observă că vârsta medie a consumatorilor este în creştere. Astăzi 15% dintre cei care fac shopping online au între 45 şi 55 de ani, numărul lor fiind în urcare cu 5% faţă de acum doi ani. Românii se află pe ultimul loc în UE după numărul de persoane care comandă bunuri sau servicii online, după cum arată un studiu al companiei de cercetare de piaţă Eurostat.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 14 martie 2016

    COVER STORY: Bancher de cursă lungă
     
    De când Ufuk Tandogan, CEO al Garanti Bank, a venit în România, instituţia financiară a avansat trei poziţii în topul băncilor în funcţie de active. Experienţa celor două crize din Turcia, pe care CEO-ul le-a trăit în sistemul bancar din ţara natală, s-a dovedit folositoare şi în România.
     

    STRATEGIE: Criza a fost cea mai bună oportunitate pentru Dragoş Anastasiu

     

     


    COMERŢ: Diavolii se îmbracă de la Prada. Românii preferă online-ul

     


    TENDINŢE: Roboţii devin analişti pe Wall Street. Jumătate din slujbe sunt ameninţate

     


    MACROECONOMIE: Legea dării în plată ţine în continuare capul de afiş al agendei publice

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Şcoala altfel

    Casa de vis nu este pentru toată lumea aceea unde îţi poţi amenaja pivniţă high-tech de vinuri, dressing pe trei etaje sau bucătărie în aer liber, unii preferând o casă care le poate fi şcoală bună copiilor. Această preferinţă se remarcă la un număr tot mai mare de familii înstărite din Statele Unite ale Americii, care îşi construiesc locuinţele astfel încât să poată folosi mare parte din încăperi în scop educaţional.

    Părinţii care se decid pentru o asemenea investiţie susţin că nu o fac pentru că doresc să le ofere copiilor educaţie religoasă pe care şcoala obişnuită nu le-o oferă sau pentru că nu le plac şcolile de masă, ci pentru libertatea mai mare pe care o au aceştia la domiciliu. Copiii studiază împreună sau separat diverse materii în încăperi dedicate, spre exemplu matematică în biroul unuia dintre părinţi şi ore de pian sau alt instrument într-o cameră dedicată activităţilor muzicale.

    Unii părinţi merg până într-acolo încât să angajeze persoane specializate să-i ajute să-şi urmeze pasiunile, cum ar fi gătitul, o familie aducându-i fiului lor bucătari recunoscuţi care să-l înveţe arta lor. În unele familii se învaţă chiar şi cultivatul legumelor şi fructelor, precum şi îngrijitul păsărilor de casă.

    Au apărut, cum era de aşteptat, şi site-uri unde se pot găsi profesori care să predea materiile pe care nu le stăpânesc părinţii ori firme care plasează cadre didactice la domiciliu sau oferă consultanţă pentru construirea sau amenajarea unei locuinţe adecvate educării odraselelor în funcţie de vârsta acestora.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 7 martie 2016

    COVER STORY: Întotdeauna cu un plan
     
    Hezi Shayb a venit în România pentru două zile şi a ajuns să conducă una dintre cele mai mari companii locale de leasing operaţional. Liderul New Kopel Group a vorbit la evenimentul Meet The Ceo despre momentele care i-au definit personalitatea, despre experienţa sa din armată şi despre faptul că nu poate conduce o companie la care totul merge bine. Spune că, deşi nu este un jucător, îi place ca, din când în când, să pună toate cărţile pe masă.
     

    STRATEGIE: Alexandra Copos aduce filosofia Kaizen la Ana


    CONSUM: Cum va afecta legea antifumat afacerile din HoReCa

     


    INTERNAŢIONAL: Ce poate învăţa Donald Trump de la Berlusconi


     STUDIU DE CAZ: Antreprenorii care au redevenit corporatişti când şi-au vândut o parte din afacere


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Să angajez sau să nu angajez un CEO?

    Cei mai mulţi însă preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei.

    Antreprenorul Marcel Bărbuţ a reluat conducerea grupului Adeplast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. Nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.

    Am crezut că voi putea să formez un CEO pentru AdePlast, dar Bogdan Pîrvu nu a performat conform mandatului primit. Voi forma ca CEO pe unul din băieţii mei“, spune Marcel Bărbuţ.

    În urmă cu un an, antreprenorul îl numea în funcţia de conducere pe Bogdan Pîrvu, care anterior deţinuse şefia diviziei de vopsele, una dintre cele trei ale grupului. Despre cei trei ani petrecuţi de Bogdan Pîrvu la conducerea diviziei de vopseluri, Marcel Bărbuţ spune că „a fost un mandat lung pentru mine“; niciun alt manager nu a avut un mandat întins pe parcursul mai multor ani. Antreprenorul povesteşte că decizia luată s-a bazat pe idei clare: „Un CEO îl eliberează pe proprietarul de business de multe operaţii executive – citirea, semnarea nenumăratelor contracte, conducerea operativă a nouă fabrici etc. Altfel spus, probleme zilnice care mănâncă multe ore“. Ca urmare, antreprenorul poate să vadă mai bine piaţa, mai cu seamă pentru că, spune Bărbuţ, sunt nenumărate oportunităţi de achiziţii în prezent, afaceri de cumpărat la preţuri bune. La finalul unui an, Bărbuţ a tras linie, a adunat şi a ajuns la concluzia că Bogdan Pîrvu nu a îndeplinit obiectivele; a reluat conducerea grupului, iar pe termen lung plănuieşte să-l formeze ca CEO pe unul din băieţii săi, implicaţi deja în afaceri.

    Formarea de noi lideri, din cadrul familiei, este şi reţeta cu cele mai mari şanse de câştig, spune George Butunoiu, managing partner al firmei de executive search George Butunoiu Ltd. Nu puţini sunt antreprenorii care îşi trimit copiii la studii şi apoi aceştia se implică în afaceri pentru a prelua – sau a se pregăti să preia – conducerea afacerilor.

    Alexandra Copos de Prada, care conduce afacerile Ana Pan, Ana Baking şi Ana Hotels, înfiinţate de George Copos, a studiat în străinătate, a lucrat în domeniul consultanţei şi s-a întors în ţară pentru a prelua conducerea firmelor create în urmă cu mai bine de 20 de ani. Diana Videanu, fiica lui Adriean Videanu, se pregăteşte să preia afacerile celui mai mare producător de piatră naturală din România, Marmosin, şi ale companiei care prelucrează şi comercializează piatra, Titan Mar.

    Isabelle Iacob, fiica antreprenorului Ovidiu Buluc, fondatorul grupului farmaceutic Farmexim, cu afaceri de peste 400 de milioane de euro în distribuţia şi retailul de medicamente, a ajuns în business încă din timpul facultăţii, când era studentă la ASE. Lanţul de farmacii Help Net, deţinut de Buluc, a fost de fapt un proiect din studenţie al fiicei sale. Isabelle Iacob, în prezent şefa Help Net, şi-a luat trei dintre colegii de facultate şi a fondat alături de ei departamentul de marketing al Farmexim, distribuitorul de medicamente deţinut de tatăl său. Lista este însă mai lungă şi mai cuprinde multe nume de companii, ca Transavia, Vincon, Lemet, Te-Rox Prod.

    „Copiii fondatorilor sunt acceptaţi în mod natural de angajaţi, chiar dacă sunt mai tineri. Or dacă te conduce cineva mai tânăr, instinctiv ai tendinţa de a nu asculta, e natural. Contează şi cât de competenţi sunt, dar şi de cât de mult se dă patronul deoparte“, explică Butunoiu, spunând că este de preferat să existe o perioadă în care şi fondatorul, şi viitorul conducător să se ocupe de coordonarea firmei. În esenţă, cele mai mari dificultăţi cu care se confruntă un manager într-o afacere antreprenorială nu sunt legate de piaţă, competenţe, relaţii cu furnizorii şamd. Cele mai multe companii fac aceleaşi lucruri pe care le fac şi cele din străinătate, după litera cărţii, dar câlcâiul lui Ahile în acest caz este reprezentat de relaţiile sociale din firmă. „Când lucrezi pentru un antreprenor, accepţi necondiţionat să te conducă acesta. Când vine însă un manager la conducere lucrurile se schimbă“, adaugă Butunoiu.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 29 februarie 2016

    COVER STORY: Să angajez sau să nu angajez CEO?

    O treime dintre cele mai mari 20 de afaceri antreprenoriale din românia sunt conduse de manageri de carieră, iar fondatorii au făcut pasul în lateral, ocupându-se de strategie sau hobby-uri. Cei mai mulţi însă preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei. Antreprenorul Marcel Bărbuţ a reluat conducerea grupului Adeplast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.
     
     
     

    TENDINŢE: Antreprenoriat în lemn

     


    ACTUALITATE: Cum a prins Adrian Ghenie drum liber în lumea artei


    TEHNOLOGIE: Va muşca FBI din Apple?

     


     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • CEO-ul Ryanair declară război operatorilor din aviaţie şi aeroportului Otopeni – VIDEO

    Sosit în România cu prilejul anunţului lansării unei baze la Bucureşti, Michael O’Leary, CEO-ul Ryanair, a declarat că la finalul acestui an vor ajunge să transporte până la 1,5 milioane de pasageri. Astfel, compania îi va surclasa pe rivalii de la Blue Air, ce ocupă locul trei în topul operatorilor aerieni preferaţi de români, potrivit lui O’Leary. CEO-ul spune că Ryanair va continua să crească puternic, atât timp cât reprezentanţii aeroportului din Otopeni vor permite acest lucru.

    Ryanair va avea trei aeronave cu baza la Bucureşti, acestea fiind rezultatul unei investiţii de 300 de milioane de euro.  Compania va opera două rute noi către Atena şi Timişoara, şi mai multe zboruri către Bruxelles, Dublin şi Milano, ce vor aduce un trafic de până la 1,5 milioane de pasageri pe an.

     În iarna lui 2016, compania va opera mai multe zboruri către Bruxelles (9 x săptămână), Milano M (zilnic) & Dublin (5 x săptămână), va avea 10 rute (inclusiv Bologna, Londra, Madrid, Milano B & Roma), 90 de zboruri săptămânale, 1,4 milioane de clienţi, în creştere cu 75%.