Aceste ritmuri sunt inferioare celor prognozate pentru depozite: 10,2% în 2018, 9,6% în 2019 şi 9,2% în 2020, se estimează în analiza BT, semnată de Andrei Rădulescu, economistul-şef al băncii cu sediul central la Cluj-Napoca.
Soldul creditului neguvernamental a crescut pentru a şaptea lună la rând în iulie, cu 0,4% faţă de iunie, la 243,3 miliarde de lei (nivel record), conform datelor comunicate de Banca Naţională a României (BNR), vineri, citate de BT.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Potrivit evaluării membrilor Consiliului, consumul gospodăriilor populaţiei va rămâne probabil principalul determinant al creşterii economice în 2018 şi 2019, dar şi componenta a cărei dinamică va cunoaşte cea mai semnificativă decelerare în anul current”, se subliniază în minuta şedinţei de politică monetară din 6 august 2018.
În plus, membrii Consiliului de administraţie al BNR s-au arătat preocupaţi de faptul că formarea brută de capital fix va avea şi în 2018 o contribuţie mai redusă la creşterea economică decât cea a consumului şi în scădere amplă faţă de anul anterior, cu implicaţii asupra echilibrelor interne şi externe ale economiei.
„S-au făcut referiri la absorbţia fondurilor europene, la structura cheltuielilor bugetare defavorabilă investiţiilor publice şi la perspectiva acesteia, inclusiv în contextul preconizatei rectificări bugetare, precum şi la iniţiativele legislative vizând sectorul bancar, cu potenţial impact advers asupra creditării societăţilor nefinanciare. În acelaşi timp, a fost remarcată perspectiva semnificativ ameliorată a exportului net, în condiţiile probabilei temperări mai pronunţate a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor, de natură să frâneze creşterea ponderii în PIB a deficitului de cont current”, se mai scrie în documentul menţionat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Luni noaptea nu era niciun poliţist care să servească populaţia. O demisionare masivă a departamentului de poliţie din Blandford, condus de Roberta Sarnacki, a avut loc după ce poliţiştii au declarat că au îndurat condiţii nesigure de muncă.
„Ne pare rău că lăsăm oraşul fără o echipă de poliţie”, au transmis Sarnacki şi colegii săi într-o declaraţie, „dar nu avem altă soluţie dată fiind această situaţie”.
Localnicii din Blandford încă mai pot apela numărul de urgenţă 911 şi pot contacta poliţia statală pentru alte nemulţumiri.
Poliţiştii din Blandford au susţinut că mediul lor de muncă a devenit nefavorabil. Salariul este de 14-15 dolari pe oră plus alte inconveniente, cum ar fi faptul ca radiourile nu funcţionează, iar vestele anti-glonţ nu li se potrivesc sau sunt expirate.
Un poliţist a declarat că maşina lor cea mai bună, un Ford Crown Victoria din 2010 la mâna a doua, nu are aer condiţionat, iar scaunul lui este blocat într-o poziţie inconfortabilă.
Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.
Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.
Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.
Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.
Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.
Cinci români mai puţin pe oră.
Rata totală de fertilitate în România a scăzut sub pragul critic de 2,1 (sub care are loc scăderea populaţiei) ajungând la un minim istoric de 1,428, la care vorbim de un declin demografic, în care populaţia se reduce cu cinci români în fiecare oră. Datele apar într-un proiect depus la Parlament, prin care se încurajează naşterile noi, iar mamele să poată ieşi la pensie mai devreme.
Aşadar, un document oficial care arată un viitor sumbru. “Dacă se menţine acelaşi ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piaţa muncii, care va rămâne fără salariaţi, cât şi bugetele de sănătate şi de pensii, care vor avea nevoie de sprijn tot mai mare de la bugetul de stat”, se menţionează în proiectul depus la Senat şi semnat de zeci de parlamentari.
Un studiu făcut public de Institutul Naţional de Statistică indică faptul că, în cel mai pesimist scenariu, în anul 2060, populaţia României va fi de 12,5 milioane locuitori, iar varianta medie – în ţară ar urma să trăiască 13,8 milioane locuitori.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Conform datelor Eurostat, Uniunea Europeană avea la 1 ianuarie 512,6 milioane de locuitori, cu 1,1 milioane mai mulţi decât cu un an în urmă.
Imigranţii sunt principalul factor de creştere a populaţiei, explică Eurostat.
Germania area 82,9 milioane de locuitori, Franţa 67,2 milioane, iar Marea Britanie 66,2 milioane.
În zonele unde vor avea loc testele, pe terminalele conectate la reţelele operatorilor de telefonie mobilă din România, vor apărea notificări cu mesajul: “Acesta este un mesaj pentru testarea sistemului RO-ALERT. Nu se impune aplicarea măsurilor de autoprotecţie. DSU-IGSU.”
Sistemul RO-ALERT permite transmiterea mesajelor pe telefoanele mobile, pentru avertizarea şi alarmarea populaţiei în situaţii de urgenţă sau în caz de urgenţă majoră. Ssitemul va fi folosit când viaţa şi sănătatea persoanelor sunt puse în pericol iminent: inundaţii ameninţătoare, atac terorist sau alte situaţii care ameninţă grav comunităţile.
Citiţi mai multe pe www.gandul.info
În anul 2017, numărul persoanelor ale căror locuinţe erau conectate la sistemele de canalizare a crescut cu 276.147 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2016.
„În total, un număr de 9.978.886 locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, echivalentul a 50,8% din populaţia rezidentă a României. Din această cifră, 9.234.259 (87,7%) erau din mediul urban şi doar 744.627 din cel rural (8,2%)”, arată un comunicat al INS.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit statisticilor, jumătate din populaţia României suferă de diferite afecţiuni oftalmologice, iar problemele de vedere se agravează odată cu înaintarea în vârstă. Cu toate acestea, mulţi români nu respectă recomandarea de a face anual un control oftalmologic, care ar putea preveni sau vindeca din timp cele mai multe dintre problemele de vedere cu care aceştia se confruntă.
Din poziţia sa consolidată în timp, de lider mondial în topul companiilor producătoare de lentile de ochelari, Essilor dezvoltă, produce şi comercializează o gamă largă de lentile pentru corecţia şi protejarea vederii. Varilux®, Crizal®, Transitions®, EyeZen®, Xperio® sunt doar câteva dintre mărcile cele mai cunoscute ale companiei Essilor. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor partenerilor săi şi a purtătorilor de ochelari din întreaga lume, Essilor dezvoltă şi, de asemenea, comercializează echipamente, instrumente şi servicii specializate, destinate profesioniştilor din domeniul vederii.
Prima filă din istoria companiei Essilor a fost scrisă în 1848, când a fost înfiinţată Association Fraternelle des Ouvriers Lunetiers, care mai târziu şi-a schimbat numele în Essel. Al doilea moment important din istoria Essilor a fost făcut în 1931, când s-a deschis primul magazin Lissac Brothers. Cele două companii, Essel şi Silor, au fuzionat în 1972, formând compania Essilor.
În România, compania Essilor a luat fiinţă în anul 2000, din 2006 devenind filiala din Bucureşti a Grupului Essilor International. Essilor România are ca activitate distribuţia de lentile de ochelari şi aparatură pentru dotarea centrelor de optică medicală, a cabinetelor oftalmologice, precum şi distribuţia de aparatură destinată medicinei muncii. Essilor România a realizat în 2017 afaceri de 35 milioane lei, în vreme ce profitul a fost de 2 milioane de lei.
La nivel mondial, sănătatea vederii este încă o mare provocare, deoarece o treime din populaţia lumii (2,5 miliarde de oameni) are probleme de vedere netratate, motiv pentru care Essilor şi-a accelerat acţiunile care dau viaţă misiunii companiei, dezvoltând parteneriatele, modelele de afaceri şi iniţiativele strategice cu companii din alte domenii. Prin aceste acţiuni, începând cu anul 2013, Grupul Essilor a reuşit, pentru prima dată, să ofere acces la servicii de sănătate a vederii pentru peste 3 milioane de oameni care trăiesc în zone defavorizate.
Piaţa românească a suferit şi încă suferă de lipsa unei educaţii medicale solide şi de un grad scăzut de accesare a serviciilor preventive de sănătate, ceea ce duce la imposibilitatea prevenirii sau tratării din timp a problemelor de vedere. Statisticile arată că unu din doi români suferă de afecţiuni ale vederii (10 milioane de români), comparativ cu media mondială de unu din trei (adică 2,5 miliarde de oameni din totalul de 7,6 miliarde). Pentru a contribui la popularizarea informaţiilor de calitate din domeniul vederii, Essilor a dezvoltat şi a pus la dispoziţia românilor platforma de educare www.DespreOchi.ro, unde găsim atât informaţii despre soluţiile de corecţie a vederii, cât şi despre afecţiunile oculare şi cum poate fi împiedicată agravarea problemelor de vedere printr-o prevenţie adecvată.
Conform cercetării de piaţă făcute de Essilor România, există un procent foarte mic de populaţie, respectiv 3,91% dintre respondenţi, care poartă lentilele progresive pentru corecţia vederii. Când comparăm acest procent cu nevoia reală de lentile progresive, care debutează începând cu vârsta de 40 ani, în care, conform datelor statistice, se încadrează 40% din populaţia României (6 – 7 miioane de oameni), începem să înţelegem oportunităţile de creştere pe piaţa de lentile progresive.
Românii sunt însă din ce în ce mai receptivi la lentilele de bună calitate pentru corecţia vederii. ,,Am observat un interes crescut al românilor pentru segmentul de lentile mediu şi premium, ceea ce le îmbunătăţeşte semnificativ calitatea vieţii. De aceea, toate inovaţiile Essilor International sunt oferite în timp real şi pe piaţa din România. Astfel, românii au acces inclusiv la lentilele progresive Varilux® Seria X, realizate cu cele mai moderne şi avansate tehnologii“, subliniază Tudor Baciu, managing director al Essilor România.
În ceea ce priveşte însă beneficiile accesului la informaţii corecte şi de calitate, trebuie menţionat faptul că doar 18% dintre persoanele intervievate au ştiut ce sunt lentilele progresive.
România ar putea beneficia de o implicare mai susţinută a Ministerului Sănătăţii în introducerea unor programe care să favorizeze accesul unui număr cât mai mare de persoane la serviciile de sănătate a vederii. O pârghie care ar putea accelera accesul la aceste servicii de sănătate ar putea fi introducerea unui sistem de compensări la achiziţionarea ochelarilor de vedere. De asemenea, este necesară şi implicarea activă ca parteneri în aceste iniţiative a companiilor care oferă produse şi servicii de sănătate a vederii.
Misiunea companiei fiind aceea de a îmbunătăţi viaţa oamenilor prin corectarea vederii, unul dintre pilonii principali pe care se bazează succesul şi filosofia Essilor este inovaţia. Astfel, Essilor investeşte anual peste 200 milioane de euro în cercetare şi dezvoltare, ţinându-şi promisiunea de a lansa în permanenţă pe piaţă produse noi, din ce în ce mai inovatoare şi mai eficiente.
Compania Essilor International a fost nominalizată şi în anul 2017 de către Forbes în top 100 Cele mai inovatoare companii din lume. Essilor a fost inclusă pentru prima dată în această listă de prestigiu în 2010 şi de atunci s-a clasat în fiecare an în primele 100 de companii identificate de investitori ca având cel mai bun potenţial de inovare în prezent, dar şi în viitor.
Direcţiile de inovaţie ale Essilor includ protecţia la lumina albastru – violet şi radiaţiile UV, cât şi noi tipuri de design adaptat tuturor nevoilor vizuale.
„Avem planuri mari, multe dintre acestea fiind deja în derulare“, remarcă Tudor Baciu, managing director al Essilor România. „Pas cu pas, creştem odată cu maturizarea pieţei şi contribuim activ la o viaţă mai sănătoasă, prin creşterea gradului de acces la produsele şi serviciile de calitate destinate sănătăţii vederii. Dacă analizăm ponderea populaţiei cu probleme de vedere – potrivit statisticilor, unul din doi români suferă de diverse afecţiuni ale ochilor – raportată la gradul actual de acces la serviciile de corecţie a vederii, există multe oportunităţi de creştere pe piaţa românească.“ În aceste condiţii, el estimează o creştere cu peste 10% a vânzărilor în anul următor şi se aşteaptă ca această tendinţă să se manifeste şi în următorii ani, ţinând cont de faptul că în România, la fel ca în întreaga Europă, se vorbeşte tot mai mult despre îmbătrânirea populaţiei, cu toate efectele care decurg din aceaste realităţi.