BusinessMagazin

Tag: ponta

  • Ponta: E o boală românească să tot aşteptăm să vină cineva de la Bucureşti să ne rezolve problema

    Întrebat ce părere are despre tragedia de la Braşov, unde o bătrână a fost lăsată să plece de la Spitalul ”Tractorul”, fiind găsită apoi moartă de frig pe un câmp, Ponta a răspuns că i se pare ”reprobabil” ceea ce se întâmplă în multe spitale din ţară, dar că este datoria întregii societăţi să schimbe ceva, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    ”Mi se pare reprobabil multe care se întâmplă, nu doar la Braşov, ci în multe spitale din ţară, în cămine de bătrâni. Mi se pare că este datoria nu numai a prim-ministrului, ci a întregii societăţi să participe la acest efort. Altfel, dacă tot dăm vina pe altcineva… e o boală românească să tot aşteptăm să vină cineva de la Bucureşti să rezolve problema“, a spus premierul.

    Ponta a mai afirmat că, dacă tot se susţine descentralizarea instituţiilor, ar trebui descentralizată şi responsabilitatea.

    ”Ştiu că şi la Braşov susţineţi ideea unei cât mai mari descentralizări. De aceea am vrea să descentralizăm şi responsabilitatea. Nu de câte ori se întâmplă ceva în judeţe, să fie de vină Bucureştiul. Pentru că nu e corect. După ancheta pe care o vor face instituţiile statului, dacă este ceva de schimbat, schimbăm şi sunt convins că va lua Consiliul Judeţean Braşov măsurile care se impun. Dacă vorbim în general de sănătate, de politicile publice naţionale care ţin de lista de medicamente compensate, de pachetul de bază, de salarizarea medicilor, acelea se rezolvă pe plan naţional. Managementul unităţilor sanitare care ţin de autorităţile locale trebuie rezolvate pe plan local. Sunt convins că, chiar dacă nu aveţi acum un preşedinte al CJ, sunt convins că va lua Consiliul Judeţean decizii pentru toate instituţiile pe care le are în subordine“, a spus Victor Ponta.

    Ponta a subliniat că îi sprijină pe medici pentru ca aceştia să aibă o protecţie la nivel european, adăugând că ”majoritatea covârşitoare a medicilor din România îşi fac datoria în condiţii infime, ceea ce este de apreciat“.

    ”Există două lucruri la fel de importante. În primul rând salarizarea, unde s-au făcut nişte lucruri, dar nu suficiente, şi în al doilea rând şi protecţia medicilor. Noi am încercat să-i scoatem din rândul funcţionarilor publici şi încercăm să nu-i facem ţinte pentru diverse plângeri. Altfel, nu vom face nimic şi dacă nici legea malpraxisului nu îi mai protejează o să se comporte ca funcţionarii. Îi sprijin pe medici pentru a avea o protecţie la nivel european pentru activitatea pe care o fac. Nu vreau să generalizaţi, de la un medic rău, un magistrat sau un funcţionar rău, nu vreau să generalizăm. Majoritatea covârşitoare a medicilor din România îşi fac datoria în condiţii infime este de apreciat“ a mai spus prim-ministrul.

    Victor Ponta a participat, miercuri, împreună cu Gabriela Szabo, ministrul Tineretului şi Sportului, la Braşov, la o videconferinţă privind cadidatura României la Jocurile Olimpice de Tineret 2020.

    Luni, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a trimis o echipă a Corpului de control la Spitalul “Tractorul”, nemulţumit de rezultatul anchetei făcute de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Braşov în cazul bătrânei de 82 de ani care a fost lăsată să plece din unitatea medicală şi a fost apoi găsită moartă de frig pe un câmp.

    Crina Coliban, nepoata bătrânei, declara, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX că bunica sa s-a simţit foarte rău sâmbătă, suferind un edem pulmonar cu stop cardio-respirator, şi a solicitat intervenţia unei ambulanţe.

    După ce a fost resuscitată cardiac timp de 40 de minute, a fost dusă la Spitalul Judeţean Braşov, de unde medicii au decis să o trimită la Spitalul «Tractorul» pe motiv că nu mai era de competenţa lor, pentru investigaţii la Secţia de Urologie. Tânăra a povestit că a plecat împreună cu mama ei să îi aducă bătrânei haine de acasă, iar la întoarcere nu au mai găsit-o, un gardian spunându-i că femeia a plecat cu un taxi, în pijamale şi papuci de casă.

    Ea preciza că agentul de pază de la spital i-a povestit că bunica sa a fost lăsată de medicii de pe ambulanţă pe un scaun, pe coridor, cu fişa medicală în mână.

    “A venit apoi medicul Grigore, o femeie, şi a întrebat-o «Cum te simţi, mamaie?». Bunica a spus: «Bine şi vreau să plec acasă, la Brăila». Doctoriţa Grigore i-a spus apoi «Mie dacă-mi semnaţi fişa asta, puteţi să plecaţi». Şi ea a semnat“, mai spunea nepoata femeii dispărute.

    Ea afirma că agentul de pază i-a povestit că bătrâna i-a cerut 100 de lei ca să plece acasă, la Brăila, şi că o infirmieră care îşi încheiase ziua de lucru a condus-o până la un taxi, deşi bătrâna era îmbrăcată în pijamale.

    Când s-a urcat în taxi, bătrâna a spus că vrea să meargă la Brăila, iar taximetristul a refuzat cursa.

    În urma anchetei interne declanşate la Spitalul “Tractorul” din Braşov s-a stabilit că medicul Veronica Grigore, care a lăsat-o să plece din spital pe bătrână, nu are niciun fel de contract cu această unitate sau cu alt spital din Braşov, ci lucrează la Sfântu Gheorghe. Ea a fost rugată de medicul de gardă titular, Eva Ionel, să îi ţină locul pentru că se simţea rău. Doctoriţa Veronica Grigore, care a fost rezidenta medicului Eva Ionel de la Spitalul Judeţean Braşov, lucrează ca reumatolog la SJ Sfântu Gheorghe.

    După ce în urma necropsiei s-a stabilit că bătrâna a murit din cauza frigului, Poliţia Braşov a deschis o anchetă.

    Marţi, Ministerul Sănătăţii a dispus o nouă anchetă la Spitalul “Tractorul” din Braşov, după ce a fost sesizat că o ambulanţă transporta la această unitate trei pacienţi pe aceeaşi targă.

    Jurnaliştii care se aflau marţi dimineaţă în faţa Spitalului “Tractorul”, unde mai multe persoane veniseră să aprindă o lumânare şi să aducă flori pentru bătrâna de 82 de ani, au observat cum dintr-o ambulanţă Dacia Break, veche şi ruginită, oprită în faţa spitalului au coborât trei persoane, două dintre acestea coborând din portbagaj.

    “Din ambulanţă au coborât trei pacienţi, toţi trei fiind înghesuţi pe singura targă din maşină”, declara, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Oana Grigore.

    Miercuri, conducerea Spitalului Judeţean Braşov a retras din circulaţie ambulanţa Dacia Break care i-a transportat pe cei trei pacienţi.

  • Ponta, în finalul audierii: Deciziile pentru referendumul din 2012, asumate de toţi liderii USL

    Preşedintele social-democrat a arătat că mesajele sms de campanie nu sunt făcute de liderii politici, ci de consultanţi politici, fiind aprobate de către echipa de campanie, cu decizii luate uneori de o echipă de reacţie rapidă fără consultarea liderilor.

    El a adăugat imediat că nu ştie dacă lui Dragnea i s-a cerut acordul pentru conţinutul mesajul transmise prin sms la referendumul din 2012, dar că el personal, dacă ar fi fost consultant, şi-ar fi dat imediat acordul, deoarece prezenţa la vot, care putea fi astfel impulsionată, este o expresie a esenţei democraţiei.

    “Din echipa de creaţie cunosc că făceau parte Bogdan Teodorescu, Dan Mihalache de la PNL, oameni politici şi din afara partidelor”, a precizat Ponta.

    Şeful Guvernului a mai arătat că, la acel moment, în calitate de prim-ministru, a fost legal informat de toate instituţiile cu atribuţii, referitor la campanie şi vot, fiind exclus să fi existat vreo reţea de fraudare constituită organizat fără ca aceste instituţii să fi sesizat.

    El a spus că a fost informat la referendumul din 2012 că cetăţenii erau îndemnaţi la vot “prin mijloace legale”, nu prin mass-media, deoarece legea nu permite, şi că ştia că multe persoane doreau să voteze, dar secţiile erau închise.

    Întrebat la ICCJ dacă era informat că în ziua referendumului s-ar fi transmis mesaje în teritoriul, semnate “Liviu Dragnea” sau “PSD SG”, pentru a exista o anumită conduită faţă de alegători, Ponta a afirmat că era informat că prin mijloace legale, nu prin mass-media, deoarece Legea audio-vizualului nu permite, cetăţenii erau îndemnaţi la vot.

    Întrebat şi dacă a văzut vreun astfel de mesaj, Ponta a răspuns că nu îşi aminteşte, dar el a primit mesaje că ar fi persoane care doreau să voteze, dar secţiile se închideau.

    La întrebarea dacă ştia că Hellvig ar fi trimis şi el sms-uri, Ponta a spus că nu cunoaşte dacă PNL a avut un sistem paralel, cel de la PSD fiind comun pentru campania USL.

    El a explicat faptul că sms-urile erau semnate doar “Liviu Dragnea”, nu şi “PNL” sau “Hellvig”, prin faptul că Dragnea avea doar o funcţie politică, în timp ce toţi ceilalţi, inclusiv Hellvig, aveau şi funcţii în Guvern, astfel că era firesc să nu fie implicaţi direct în campanie.

    “Nu cunosc cine coordona centrul de transmitere a mesajelor. Era personal tehnic, angajaţi PSD şi PNL, nu cunosc nume”, a mai spus Ponta./

    Întrebat de asemenea dacă ştia de organizarea de tombole pentru atragerea votanţilor, Ponta a răspuns: “Nu, nu-mi amintesc decât faptul că am cerut ca fiecare strategie locală să se facă cu respectarea legii”.

    Întrebat însă în continuare dacă ştia de vreo şedinţă pentru organizarea de astfel de tombole, Ponta a răspuns: “De tombole nu ştiu. Ştiu doar de mitinguri şi acţiuni de promovare pentru a se vota «Da» la referendum. Posibil să fie o decizie la nivel local”.

    Întrebat la ICCJ dacă a primit în ziua referendumului, de la numărul 1855, un sms cu semnătura “Liviu Dragnea”, Ponta a răspuns: “Nu-mi amintesc dacă am primit pe telefonul personal, dar cunoşteam că se transmiteau de la centru, prin sms, exclusiv îndemnuri la vot. Pentru a nu fi impersonale, erau semnate, dar nu le transmitea Dragnea personal, era imposibil. E un sistem sms folosit de operatorii de telefonie pentru alte tipuri de campanie, umanitară, publicitară”, a spus Ponta.

    În dosarul instrumentat de procurori există suspiciunea că sistemul de sms-uri conţinea o bază de date cu numărul de telefon persoanei care raporta datele şi cu secţia din care raporta, către care era transmis un mesaj, de la numărul 1855, cu înştiinţarea că trebuie raportate separat prezenţa la vot în secţie şi separat numărul de voturi DA şi NU exprimate în secţia în care se aflau.

    În faţa instanţei, Ponta a arătat că a cunoscut sistemul de sms-uri aplicat de USL la referendumul din 2012 şi modul de funcţionare a aplicaţiei, dar că aceasta consemna doar prezenţa şi date din procesul-verbal, nu indica şi numărul de voturi cu “Da” sau “Nu”.

    El a arătat că, încă de la alegerile prezidenţiale din 2009, PSD a decis să aibă un sistem de verificare a prezenţei electorale, cum au avut şi alte partide, PDL fiind primul partid cu un astfel de sistem.

    “Când am devenit preşedinte PSD, am decis să avem acest sistem, folosit prima dată de PSD la alegerile locale din iunie 2012, apoi la toate tipurile de scrutin, inclusiv la cel din noiembrie 2014, la fel ca alte partide”, a spus Ponta, în faţa instanţei.

    Întrebat dacă a participat la şedinţa Comitetului Executiv de partid care a aprobat acest sistem, Ponta a spus că, iniţial, în şedinţa USL a fost decis ca persoanele responsabile de campania pentru referendumul din 2012 să fie Liviu Dragnea (din partea PSD) şi Eduard Hellvig (din partea PNL, actualul director al Serviciului Român de Informaţii), precum şi ca sediul comun de campanie să fie cel din Kiselleff, datorită condiţiilor logistice mai bune.

    Întrebat în continuare dacă în şedinţe a fost prezentată totuşi aplicaţia, Ponta a spus că, ulterior, în şedinţele fiecărui partid au fost puse în aplicare deciziile comune.

    “Cunoşteam aplicaţia şi funcţionarea, cu sms-uri de la reprezentanţii noşti în secţii şi date încărcate în soft”, a spus Ponta, adăugând că principala condiţie în baza căreia USL a aprobat acest sistem a fost ca astfel să fie verificată doar prezenţa la vot, aşa cum procedau şi alte partide, sistemul permiţând şi transmiterea rezultatelor din procesele verbale consemnate în secţiile de votare, după închiderea urnelor, o “numărătoare paralelă” efectuată de asemenea de toate partidele, extrem de apropiată de rezultatele oficiale.

    Întrebat dacă prin această aplicaţie erau transmise, în timpul zilei, şi voturile cu “Da” sau “Nu”, Ponta a răspuns că nu, afirmând că, în timpul zilei, sistemul permite doar transmiterea prezenţei la vot, fiind imposibil ca rezultatul să fie cunoscut în timpul votului.

    Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a venit la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), pentru a fi audiat în dosarul Referendumului, el declarând că vrea să spună adevărul în acest dosar şi că a dorit să vorbească şi în faţa procurorului, dar acesta nu l-a acceptat.

    “Vreau să spun adevărul. Am vrut să-l spun în faţa procurorului şi procurorul nu m-a acceptat”, a spus Ponta, la intrarea în sediul ICCJ.

    Cu puţin timp înaintea lui Ponta, la ICCJ au venit şi miniştrii Liviu Dragnea şi Mircea Duşa.

    Duminică, Ponta preciza că se va prezenta în faţa instanţei şi va explica faptul că, bazat pe informaţiile avute ca lider de partid şi premier, nu a făcut nimeni în 2012 vreo schemă de fraudare

    “Voi spune adevărul şi numai adevărul, şi anume că, din toate cunoştinţele pe care le-am avut ca lider de partid şi prim-ministru, nu a făcut nimeni în 2012 vreo schemă de fraudare, ci chiar au venit 7,4 milioane de români să voteze pentru demiterea lui Traian Băsescu. Că nu s-a întâmplat, e o poveste pe care nu cred că mai trebuie să o redeschidem acum, dar aici vorbim de responsabilităţi penale şi o să spun ceea ce ştiu, ceea ce mă va întreba instanţa, avocaţii sau proccurorul, şi voi spune doar adevărul”, a spus Ponta, duminică.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • Ponta: România finalizează în acest an scutul antirachetă. În SUA, într-un serial TV, Rusia cere oprirea scutului

    “În anul 2015 vom finaliza, cu partenerii americani, sistemul de apărare antirachetă, care va arăta foarte clar determinarea României de a avea capabilităţi şi a duce la bun sfârşit proietce importante. Fac o scurtă paranteză: cel mai urmărit serial – sigur, ficţiune – de politică în acest moment în America, «House of Cards» are un moment în care preşedintele Statelor Unite îl primeşte pe preşedintele Rusiei la Casa Albă, şi preşedintele Rusiei spune «ne înţelegem pe Middle East (Orientul Mijlociu – n.r.) dacă eşti de acord să opreşti scutul antirachetă din Europa» şi mă gândeam dacă cineva din cei care au scris scenariul ştiau că România este cu adevărat, nu doar în ficţiune, un pion important, o ţară importantă într-o asemenea gândire globală care face interesul inclusiv al serialelor de televiziune”, a spus Ponta, la bilanţul Ministerului Apărării.

    “House of Cards” este un serial american de televiziune care prezintă intrigi din viaţa politică a SUA.

     

  • Ponta: Finanţarea pe termen lung a armatei, un domeniu în care bătălia politică trebuie să înceteze

    Prezent la bilanţul pe anul trecut al Ministerului Apărării, alături de preşedintele Klaus Iohannis, şeful Guvernului a salutat, din nou, iniţiativa acestuia de a avea un consens politic naţional pentru finanţarea pe termen mediu şi lung a Armatei, precizînd că nu face acest lucru din politeţe sau “calcule politice”.

    “Încă o dată o spun, şi nu doar din politeţe sau din calcule politice, salut iniţiativa preşedintelui Iohannis de a avea un consens naţional, un acord politic referitor la finanţarea pe termen lung a cheltuielilor militare, pentru că este un domeniu în care bătălia politică trebuie să înceteze, în care este absolută nevoie de consens politic şi mai ales de predictibilitate, de nu a depinde de fiecare dată de evenimente exterioare, de economie, de cum merg cheltuielile, de diverse politici care întotdeauna se pot schimba. E important pentru dumneavoastră să aveţi această stabilitate şi predictibilitate, mai ales că România trebuie – şi face foarte bine – să arate că înţelege în primul rând provocările crescute în regiune şi rolul pe care trebuie să-l avem”, a spus Ponta.

    Şeful Executivului a arătat că vecinii României, parteneri NATO, au o altă opţiune în ceea ce priveşte finanţarea armatei.

    “Am văzut că Ungaria şi-a redus cheltuielile militare la 0,75% din PIB, Bulgaria, la fel. Faptul că România îşi asumă la nivelul întregii clase politice importanţa pe care o acordăm acestui domeniu fundamental este un semn de seriozitate, de stabilitate şi ne aduce foarte mult respect din partea partenerilor noştri. Esenţial este, cu siguranţă, să aveţi alocat 2% dintr-un produs intern brut care creşte, nu dintr-unul care scade şi aici sigur e sarcina Guvernului, a tuturor celor care ţin de zona economică, însă această stabilitate şi predictibilitate ne permit şi vă permit dumneavoastră să gândim pe termen mediu şi lung. În 2015, sper să păstrăm graficul stabilit”, a spus premierul.

    El le-a cerut totodată specialiştilor militari să participe, alături de cei ai seviciilor de informaţii, la securitatea cibernetică.

    “Este important ca şi specialiştii Ministerului Apărării Naţionale, alături de cei ai Serviciului Român de Informaţii, ai Serviciului de Informaţii Externe, ai celorlalte servicii de specialitate, să participe în ceea ce este un alt domeniu în care România devine un lider regional şi anume «cyber security». Războaiele secolului 21 se poartă categoric în alt fel decât am fost în mod obişnuit învăţaţi şi securitatea cibernică reprezintă un domeniu de maxim pericol, dar în acelaşi timp de maximă performanţă şi vreau să vă încurajez să alocaţi resursele necesare – adică să le alocăm, Guvernul, pentru dumneavoastră – aşa încât, împreună cu celelalte servicii, să fim un lider regional extrem de important şi de respectat în cyber security”, a mai spus Ponta.

    În urmă cu două luni, preşedintele Klaus Iohannnis şi reprezentanţii partidelor parlamentare au semnat Acordul politic pe tema încheierii unui acord politic cu scopul asigurării, în 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale.

    Un alt obiectiv îl reprezintă menţinerea pentru următorii 10 ani, în perioada 2017‐2027, a unui nivel de finanţare a Armatei de cel puţin 2% din PIB, iar în situaţia în care resursele financiare o vor permite, creşterea acestui procent în funcţie de nevoile de securitate şi de obligaţiile pe care România şi le poate asuma.

  • Ponta: Guvernul îşi va asuma răspunderea pentru proiectul Codului Fiscal dacă liberalii îl vor bloca

    El a făcut această declaraţie, după şedinţa liderilor coaliţiei, care a avut loc la Senat, întrebat dacă asumarea răspunderii Guvernului pe Codul Fiscal rămâne o variantă.

    ”Nu am renunţat. Am văzut întâi reacţiile PNL care s-a opus: «nu e bine Codul fiscal, nu vrem, nu suntem de acord», dar între timp văd că le-a trecut şi apreciez faptul că le-a venit mintea de pe urmă şi sunt de acord cu propunerile noastre şi sper să le sprijine”, a explicat liderul PSD.

    El a adăugat că, dacă PNL nu blochează (adoptarea noului Cod fiscal – n.r.), nu are de ce să angajeze răspunderea.

    ”Tocmai am constat, dar au avut un ton mai conciliant în sfârşit. Au zis să discutăm în Parlament. Foarte bine, dacă nu blochează… Prima opţiune normală şi pe care de altfel o şi punem în practică pe 20 martie este trimiterea în Parlament. Este luna aprilie, mai, iunie – sunt trei luni în care Parlamentul pot să dezbată, să îmbunătăţească ce e de îmbunătăţit. Dacă nu ne blochează PNL, dacă nu ne contestă la CCR, dacă nu folosesc lucrurile pe care PDL, de obicei, le folosea ca să ne blocheze, nu avem de ce să angajăm răspunderea. A fost, dacă vreţi, un cartonaş galben pe care l-au înţeles şi mă bucur că sunt dispuşi la dialog”, a spus Ponta.

    Premierul şi-a exprimat speranţa că proiectul noului Cod Fiscal să fie dezbătut şi aprobat cât se poate de repede de Senat, ca să meargă la Camera Deputaţilor, unde să fie supus votului înainte de finalul sesiunii, astfel încât să fie şase luni de pregătire, de implementare a noului Cod fiscal şi Codului de procedură fiscală.

    Întrebat despre posibilitatea ca termenul de dezbatere la acest proiect să fie prelungit, Ponta a spus: ”Mai mult decât cele trei luni în care este în Parlament? Deja proiectul este pe site-ul Ministerului de Finanţe de o lună şi jumătate, cu încă trei luni – patru luni şi jumătate. Şi şase luni pentru intrarea în vigoare. Eu cred că este mai mult decât de bun simţ. Nu am vorbit de azi pe mâine. E mai mult decât rezonabil”.


     

  • Orban, reacţie la Ponta: Nu poţi califica depunerea unei moţiuni drept o formă de scandal

    Orban a fost întrebat cum vede declaraţiile premierului Victor Ponta, care a susţinut că PNL face un ”scandal non-stop” şi moţiunea simplă depusă pe tema fondurilor europene ar putea duce la blocarea acestor fonduri.

    ”Eu nu aş califica depunerea unei moţiuni de către PNL ca o formă de scandal, este un drept constituţional, şi mai ales este o necesitate să discutăm la nivelul Parlamentului despre ce mai poate fi făcut pentru a maximiza absorbţia fondurilor europene pe exerciţiul 2007-2013, şi mai ales despre ce trebuie făcut pentru a nu repeta greşelile pe care le-am făcut în primul exerciţiu bugetar, respectiv în exerciţiul 2014 – 2020. De altfel, moţiunea noastră exact asta urmăreşte, şi anume, într-o dezbatere parlamentară ministrul Fondurilor europene, împreună cu parlamentarii, să contureze nişte soluţii astfel încât să nu mai ajungem în situaţia în care se găseşte astăzi premierul Ponta, care să se laude că avem un grad de absorbţie de 55%”, a afirmat Orban.

    El a menţionat că şi PSD şi PNL au partea lor de responsabilitate în privinţa fondurilor europene.

    ”Dacă lucrurile au fost atât de roz de ce a simţit nevoia ministrul fondurilor europene să-i înlocuiască pe aproape toţi directorii de autorităţi de management de la programele care se găsesc în coordonarea domniei sale? Dacă lucrurile sunt atât de roz, din perspectiva PSD, de ce în momentul de faţă nu există nicio decontare făcute din cele 460 de milioane de euro, aproximativ, pe POSDRU. Dacă lucrurile sunt atât de roz, de ce nici până astăzi nu este aprobat PNDR pentru exerciţiul 2014 – 2020?”, a mai spus Orban.

    Preşedintele PSD Victor Ponta a susţinut, luni, în debutul şedinţei BPN, referindu-se la moţiunea simplă depusă de PNL pe tema absorbţiei fondurilor europene, că “scandalul non-stop” făcut de liberali poate avea ca efect negativ, la Bruxelles, oprirea fondurilor europene.

    “Există un singur efect negativ: scandalul non-stop făcut de PDL-PNL, la Bruxelles poate să ducă la ideea că românii acolo se ceartă, e rău că le-am dat fonduri europene, mai bine le oprim din nou, cum le opriseră în 2011“, a spus Ponta.

    El a arătat că moţiunea PNL este “demagogică”, în condiţiile în care gradul de absorbţie a crescut în guvernarea comună cu PNL.

    “Vreau să arătăm foarte clar demagogia moţiunilor pe fonduri europene, pe lângă faptul că nu are fundament. Am preluat în 2012 cu 7% absorbţie, suntem la 55%, dar am şi guvernat împreună. Adică împreunăcu liberalii am reuşit aceste succese, chiar dacă acum ne critică pentru ele“, a spus Ponta.

  • Ponta: Corupţii să fie pedepsiţi, dar fără ca singura probă să fie denunţul altuia din închisoare

    “În momentul în care faci o practică să vină oameni după 5-7-10 ani, în general când sunt arestaţi, şi să spună că acum 7 ani au dat un sac cu bani…cred că e un lucru la care, în practica judiciară, trebuie găsită o soluţie de verificare, că altfel orice om arestat normal că zice orice, ca să meargă acasă”, a spus Ponta la România TV.

    Întrebat dacă Guvernul intenţionează să modifice în acest sens Codul Penal, premierul a arătat că orice astfel de modificare trebuie discutată cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar că trebuie văzut şi care este influenţa deciziilor recente ale Curţii Constituţionale referitoare la anumite prevederi din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, deoarece acestea nu mai pot fi negociate, ci aplicate conform regulilor care trebuie stabilite în termen de 45 zile.

    “Eu doar îmi doresc să existe trageri la răspundere penală, pedepse grele pentru oameni care au încălcat legea, pentru oameni corupţi, dar în care singura probă să nu fie doar denunţul altuia din închisoare, pentru că atunci s-ar putea ca zece milioane să-i denunţe pe ăilalţi zece milioane. Adică, sunt convins că există sau trebuie să existe şi alte probe decât denunţul din închisoare al unui om care, în felul acesta, se duce şi el acasă dacă a denunţat pe cineva”, a afirmat şeful Guvernului.

    El a apreciat că actualele anchete vor schimba din temelii şi clasa politică, şi clasa comercială, dar că nu a întâlnit vreo societate în care să nu existe politicieni şi oameni de afaceri, iar cine vor fi aceştia nu trebuie stabilit de către procurori.

  • Ponta: Nu mă bucur când văd femei în cătuşe, chiar dacă sunt adversare politice sau au făcut ceva rău

    ”Eu cred în puterea şi necesitatea de a face lucruri bune. Nu înseamnă că cei care greşesc nu trebuie să plătească. E foarte bine. Dar nici nu vreau să cred că singurul lucru care contează într-o ţară este numărul de cătuşe pe care îl pui. Dacă aş crede acest lucru, m-aş alătura doamnei Macovei”, a spus Ponta, la o reuniune a femeilor social-democrate.

    El a spus că, în opinia sa, cei care greşesc trebuie să plătească, dar că toţi ceilalţi trebuie să se gândească în primul rând la ce pot să facă bine înainte de a se bucura de răul altuia.

    ”Vreau să cred că această datorie de a face lucruri bune e a noastră şi că nu vom face niciodată greşeala de a ne bucura de răul lor”, a spus Ponta.

    El a precizat că nu se bucură să vadă femei în cătuşe şi că, în opinia sa, ţara care nu găseşte o soluţie legislativă pentru ca o mamă cu doi copii să nu moară în închisoare este o ţară barbară.

    ”O să spun un lucru pentru care o să fiu foarte criticat, dar m-am obişnuit: nu mă bucur niciodată când văd femei în cătuşe chiar dacă sunt adversare politice, chiar dacă au făcut ceva rău şi cred că o ţară care nu găseşte o soluţie legislativă pentru ca o mamă cu doi copii să nu moară în închisoare este o ţară barbară”, a spus Ponta.

  • Ponta: Eu am fost primul care am votat pentru Hellvig, acum nu pot decât să-i urez un mandat eficient

    “Eu am fost primul care am votat pentru. Colegii mei din PSD aşa au spus că vor vota şi au votat. Acum, nu pot decât să-i urez un mandat cât mai eficient la conducerea Serviciului domnului Hellvig”, a spus Ponta.

    Eduard Hellvig a fost votat, luni, de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, la şefia SRI, cu 498 de voturi ”pentru” şi 15 voturi ”împotrivă”, din totalul de 513 parlamentari care şi-au exprimat votul.

     

  • Şeful ANRP: Am demisionat pentru că vreau să mă duc la CEDO, să arăt că statul meu mă nedreptăţeşte

    “Mă voi vedea nevoit – şi, sincer, de asta mi-am dat demisia – să mă duc la CEDO. Vreau să arăt că statul meu, pe care astăzi îl servesc încă din funcţia de preşedinte, mă nedreptăţeşte. Nu pot să mă duc împotriva statului meu atât timp cât lucrez la el”, a spus Băeşu la Antena 3.

    Şeful ANRP a arătat că ştie că tot la CEDO merg şi persoanele nemulţumite de faptul că nu li se achită titlurile de despăgubire, dar a insistat asupra faptului că el personal nu poate fi sancţionat pentru activitatea altora sau pentru neaplicarea unor decizii din motive neimputabile lui.

    El a precizat în acelaşi timp că premierul Victor Ponta nu i-a acceptat încă demisia, ci l-a trimis să discute cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei, pentru a găsi o soluţie.

    Conducătorii Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor sunt vizaţi de cereri de amendare în peste 150 procese şi riscă să plătească cu patrimoniul propriu pentru neplata sau neemiterea titlurilor de despăgubire, fără să aibă însă vreo vinovăţie, ci doar pentru că legislaţia este neclară, fiind astfel într-o situaţie ridicolă, se arată în memoriul înmânat premierului Victor Ponta.

    Aceştia precizează că au sentimentul unei totale insecurităţi cu privire la propriile persoane, cât timp plata amenzilor afectează patrimoniul individual.

    În document se arată că, în mai 2012, la instalarea noii conduceri a ANRP, existau peste 8.000 de procese iniţiate de către persoane nemulţumite fie de neefectuarea plăţilor despăgubirilor, fie de neemiterea deciziilor de despăbuire şi care, pentru a constrânge instituţia să achite sumele deja stabilite ca despăgubire sau să emită titluri de despăgubire, au cerut instanţelor amendarea conducătorilor responsabili.

    Astfel, este solicitată amendarea preşedintelui ANRP pentru neemiterea titlurilor, în condiţiile în care în intervalul mai 2011-iunie 2013, nu a fost emis niciun astfel de titlu, şi a vicepreşedintelui responsabil cu aplicarea legislaţiei în domeniu, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor nu a alocat în ultimii cinci ani decât 20-25% din suma necesară acordării despăgubirilor, iar din 2012 conturile ANRP au fost permanent blocate prin executări silite.

    Şefii ANRP apreciază că, în cadrul controlului judecătoresc, ar putea fi lesne constatat faptul că nepuneea în executare a unor hotărâri judecătoreşti s-a datrat unor motive neimputabile conducerii, dar arată în acelaşi timp că, dacă iniţial controlul judecătoresc avea două etape, instanţa de recurs fiind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după modificarea legislaţiei, în octombrie anul trecut, controlul este efectuat într-o singură etapă, la curţile de apel, iar hotărârile sunt definitive şi executorii, judecarea fiind de aproape fiecare dată în absenţa celor vizaţi, şefii ANRP neputând fi prezenţi personal la proces din cauza atribuţiilor de serviciu.

    “În lipsa unei apărări atente, apare pericolul afectării grave a intereselor patrimoniale personale, în condiţiile în care eventuala amendare produce efecte asupra patrimoniului persoanei şi nu asupra bugetului instituţiei”, reclamă şefii ANRP.

    Ei adaugă că poate lucrurile nu ar fi atât de grave dacă prin hotărârile de amendare ar fi realizată doar o constrângere a instituţiei pentru aplicarea hotărârii judecătoreşti, iar amendarea ar fi stabilită pe zi de întârziere exclusiv pe viitor, până la îndeplinirea obligaţiei, caz în care, chiar şi amendaţi fiind, şefii ANRP ar avea posibilitatea, prin punerea în executare a hotărârilor, să îndepărteze sau să reducă efectele unei amenzi.

    Potrivit acestora, discuţiile avute deja cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei, iniţiatorul modificărilor din toamna anului trecut, relevă că amendarea conducătorilor unei instituţii a şi fost gândită ca o modalitate de a-i constrânge pe aceştia “să facă ceva”, iar efectele unei constrângeri, şi anume plata unei amenzi, nu pot opera decât pentru viitor. Ei arată însă că, din nefericire, în practica recentă, după modificarea legislaţiei, apare un fenomen periculos, cauzat de interpretări diferite ale modului în care poate fi stabilită amenda. Astfel, amenda poate fi aplicată chiar şi dacă obligaţia a fost deja executată, dar pentru perioada anterioară.

    Pe baza acestei judecăţi, au fost emise hotărâri judecătoreşti, definitive în primă instanţă, cu amenzi de ordinul a zecilor de mii de euro deşi obligaţiile fuseseră executate înainte ca instanţa să decidă amendarea.

    “Aducându-vă la cunoştinţă faptul că, în acest moment, conducătorii ANRP sunt vizaţi de cereri de amendare în peste 150 de procese, vă rugăm să constataţi că ne aflăm într-o situaţie practic fără ieşire şi că, în condiţiile actualei legislaţii, riscăm să plătim cu patrimoniul propriu, fără să ni se fi atribuit vreo vinovăţie, doar pentru că legislaţia este neclară. Pentru a sublinia ridicolul situaţiei în care ne aflăm, arătăm că ANRP, ca instituţie, are posibilitatea să invoce buna-credinţă şi să ceară înlăturarea sau diminuarea unor penalităţi stabilite de instanţe în favoarea reclamanţilor, dar conducătorii ANRP nu au dreptul la un tratament egal când vine vorba de amenzi stabilite în favoarea bugetului de stat. Cu alte cuvinte, dacă dovedeşte lipsa culpei, statul poate obţine diminuarea sau chiar înlăturarea sumei pe care trebuie să o plătească unui reclamant, dar conducătorul unei instituţii nici măcar nu poate solicita, pe acleaşi considerente, reducerea cuantumului amenzii pe care o datorează statului. Pentru toate motivele mai sus arătate, avem sentimentul unei totale insecurităţi cu privire la propriile persoane, atât timp cât plata unor astfel de amenzi afectează în mod direct patrimoniu individual. Considerăm că singurul mod în care ne putem apăra interesele, atât timp cât există o legislaţie neclară şi care poate fi interpretată în detrimentul nostru, este acela de a nu mai exercita funcţiile care atrag în mod automat un astfel de pericol, motiv pentru care vă înaintăm demisiile noastre”, scriu preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi ANRP.

    Ei atenţionează în acelaşi timp că demisiile lor nu rezolvă fondul problemei şi că orice viitor conducător ANRP va fi în pericol ca, în cele 150 de procese, să fie amendat fără vină.

    Anterior, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), George Băeşu, a declarat ageniei MEDIAFAX că i-a înaintat premierului Victor Ponta un memoriu în care reclamă că instituţia este obligată la amenzi pentru neplata în termen a titlurilor de despăgubire, însoţit de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi

    Băeşu a declarat, în exclusivitate pentru MEDIAFAX, că în memoriu este precizat că împotriva ANRP există mii de procese în care este solicitată amendarea conducerii instituţiei cu zeci de mii de euro pentru neemiterea sau neplata în termenul legal de 30 zile a titlurilor de despăgubire, pentru dosare din urmă cu mai mulţi ani, existând deja decizii ale instanţei în acest sens.

    Memoriul este însoţit de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi ai ANRP.

    El a arătat astfel că membrii conducerii ANRP se află în situaţia de a plăti amenzi de zeci de mii de euro pentru că nu au ştiut să fie “Supermeni”.

    “Ajungem să plătim individual, cei care ne-am asumat să spunem adevărul despre ce s-a întâmplat în România în acest domeniu. Noi suntem plimbaţi prin toată ţara pentru astfel de procese, iar legea astăzi, aşa cum e scrisă, este interpretată de unii în sensul că putem fi amendaţi şi în trecut”, a spus Băeşu.

    El a precizat că memoriul a fost înaintat premierului alături de demisia sa şi a celor doi vicepreşedinţi, iar şeful Guvernului a cerut ca memoriul să intre în atenţia Ministerului Justiţiei, pentru verificări.

    Ulterior, premierul Victor Ponta a declarat că la ANRP ”este o problemă extrem de gravă”, precizând că a informat şi CSM şi se caută o soluţie în şedinţa de Guvern, cu miniştrii de Justiţie şi de Finanţe, dar că ”acceptă că cei de la ANRP au dreptate”.

    Premierul a adăugat, despre situaţia Agenţiei pentru Restituirea Proprietăţilor că, pe de o parte, Parchetul face largi investigaţii legate de modul de retrocedare, de restituiri în natură sau echivalent, iar pe de altă parte toată conducerea ANRP e amendată în fiecare zi de instanţe că nu retrocedează în 30 zile”.