BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • Seceta face ravagii în Polonia, accelerează scumpirile

    Seceta afectează sever Polonia, cea mai mare economie est-europeană. Scăderea nivelului apelor de suprafaţă a dus la creşterea concentraţiei de metale toxice în unele lacuri şi râuri. Peştii mor. În unele regiuni, cum este Podkarpacie, seceta a distrus 60% din culturile agricole, scrie The Warsaw Voice.

    Cele mai afectate sunt porumbul, fructele de pădure şi legumele. Pe marile râuri s-au emis avertismente hidrologice.

    Mai multe hidrocentrale riscă să rămână fără apă suficientă pentru a le permite funcţionarea. Industria se teme de pene şi penurii de electricitate. „În ultimele zile a crescut riscul pentru toate culturile agricole. Lipsa de precipitaţii loveşte o suprafaţă din ce în ce mai mare a ţării şi un număr în creştere de localităţi“, spune Andrzej Doroszewski, specialist în secetă la o facultate agricolă. Înrăutăţirea rapidă a situaţiei râurilor şi lacurilor i-a luat prin surprindere până şi pe specialişti. 

     

  • Se strânge laţul european pentru Rusia: Polonia ia în considerare restricţionarea vizelor pentru cetăţenii ruşi

    Varşovia ia în considerare impunerea de restricţii privind vizele turistice pentru cetăţenii ruşi.

    „Polonia lucrează la elaborarea unei măsuri care să nu permită eliberarea de vize ruşilor”, a declarat ministrul adjunct de externe Piotr Wawrzyk, adăugând că o decizie va fi luată în săptămânile următoare.

    Mai multe ţări, printre care Ucraina, Estonia, Letonia, Finlanda şi Republica Cehă au cerut Uniunii Europene să restricţioneze sau să blocheze vizele Schengen pe termen scurt pentru cetăţenii ruşi, în semn de protest faţă de invazia Ucrainei de către Ucraina.

    Polonia este în prima linie formată în sprijinul ajutorării Ucrainei, fiind o ţară care a primit milioane de persoane nevoite să fugă din calea armelor.

  • Polonia intensifică tonul contra UE şi ameninţă cu demiterea Ursulei von der Leyen

    Guvernul conservator de la Varşovia a avertizat, marţi, că şi-ar putea intensifica retorica în disputele pe tema statului de drept şi a fondurilor comunitare cu Uniunea Europeană şi ar putea încerca demiterea prin moţiune a preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    Guvernul de la Varşovia avertizează că va reacţiona ferm dacă nu primeşte aprobarea Comisiei Europene pentru virarea fondurilor de 35 de miliarde de euro, prin Planul de Relansare şi Rezilienţă. Comisia Europeană a aprobat în iunie planul Poloniei, dar condiţionează furnizarea fondurilor de reformele din sistemul judiciar.

    “Dacă reprezentanţii Comisiei Europene ne vor împinge la zid, nu vom avea altă soluţie decât să scoatem toate armele de care dispunem şi să ripostăm simetric”, a declarat marţi Krzysztof Sobolewski, secretarul general al formaţiunii de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS, dreapta), conform cotidianului The Guardian. Politicianul polonez a sugerat că ar putea construi o alianţă în Parlamentul European pentru a depune o moţiune de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen.

    “Noi am manifestat cea mai mare bunăvoinţă, dar concesiile pe care le-am făcut nu au produs niciun rezultat. Nu avem niciun motiv să ne îndeplinim obligaţiile”, a declarat anterior Jarosław Kaczyński, liderul formaţiunii politice.

  • Cel mai mare lanţ polonez de magazine alimentare se transformă în bibliotecă în weekend pentru a evita interdicţia de deschidere duminica

    Cel mai mare lanţ de magazine alimentare al Poloniei a găsit o modalitate inedită de a sfida interdicţia de deschidere a magazinelor în zilele de duminică, potrivit Bloomberg.

    Biedronka va transforma secţiuni ale unora din magazinele sale în biblioteci.

    Clienţii vor putea împrumuta cărţi folosind carduri de loialitate.

  • Polonia: moratoriul privind plata creditelor ipotecare acordat gospodăriilor ameninţă profiturile băncilor

    Gospodăriile din Polonia au răsuflat uşurate după ce guvernul ţării a introdus un moratoriu asupra rambursării creditelor ipotecare, potrivit Financial Times.

    Debitorii îşi vor putea suspenda plăţile timp de opt luni.

    Băncile de pe plan local avertizează însă că măsura le va spulbera profiturile.

     

  • Polonia: mai mulţi bani pentru medicii de la stat

    Ministrul polonez al sănătăţii a anunţat că pregăteşte reglementări care îi vor încuraja pe medici să lucreze exclusiv în sectorul public, relatează Warsaw Voice.

    „Am rezolvat problema salariilor minime, iar acum vrem să facem un pas mai departe. Vrem să acordăm bonusuri medicilor care lucrează exclusiv în sectorul public“, a declarat Adam Niedzielski.

     

  • Cu cea mai dificilă iarnă la orizont, România are doar 40% din depozitele de înmagazinare pline. Polonia este aproape de 100%. „Ajungem şi noi la un grad de 80% în noiembrie“

    ♦ România, al doilea cel mai mare producător de gaze din UE, are o capacitate de înmagazinare subterană de circa 3 miliarde de metri cubi, de două ori mai mică decât Ungaria, stat lipsit de resurse ♦ Cu una dintre cele mai dificile ierni la orizont, umplerea din timp a depozitelor subterane reprezintă o plasă de siguranţă în contextul războiului din Ucraina.

    „Vom înmagazina mai multe gaze anul acesta. Suntem prudenţi“, dă asigurări Volker Raffel, CEO al E.ON România, un business axat pe furnizarea şi distribuţia de energie şi gaze naturale de circa 1,4 miliarde de euro. „Problema reală legată de preţul gazului a fost faptul că Rusia nu livra. Toată problema legată de preţ a fost creată de Rusia. România are însă o poziţie foarte bună în acest context pentru că sunt şanse pentru creşterea producţiei interne de gaze, dar pentru regiune va urma o iarnă grea“, a mai precizat acesta.

    „Volatilitatea preţurilor va rămâne o constantă. Astfel, rolul înmagazinării de gaz natural va fi din ce în ce mai important, pentru că ne va permite să avem o altă abordare în ceea ce priveşte volumele şi preţurile de pe piaţa de energie. Pe termen scurt, aceasta este principala preocupare pentru iarna 2022-2023: aceea de a asigura aprovizionarea cu cantităţile necesare de gaz natural pentru clienţii noştri“, a subliniat şi Eric Stab, preşedinte şi CEO al ENGIE România, cea mai mare companie locală de distribuţie a gazului natural.

    De altfel, la nivelul UE, s-a stabilit ca până la 1 octombrie, gradul mediu de umplere a depozitelor de înmagazinare să fie de 80%. În acest moment, tot la nivelul UE, gradul de umplere este de aproape 58%, arată datele publicate de Gas Infrastructure Europe.

    România este sub această medie, având acum un grad de umplere de circa 42%, dar autorităţile dau asigurări că nu vor fi probleme de alimentare în iarna aceasta. Astfel, planul României este ca până la 1 august gradul de umplere a depozitelor de înmagazinare să fie de 46%, la 1 septembrie acesta să ajungă la 57%, în octombrie să fie de 66%, deci sub ţinta stabilită la nivelul UE, pentru ca abia în noiembrie să ajungă şi România la un grad de umplere de 80%.

    Faţă de România sunt însă multe state cu o abordare ceva mai prudentă. Polonia, de exemplu, a ajuns deja la un grad de umplere de 97%, Spania este la 72%,  în timp ce Portugalia este deja cu depozitele pline. Această goană după umplerea depozitelor subterane de înmagazinare vine în contextul în care se preconizează o  iarnă extrem de dificilă din cauza războiului din Ucraina, anul trecut gradul istoric de mic de umplere a capacităţilor de stocare fiind unul dintre factorii care au contribuit la preţurile de neimaginat la gazele naturale.

    Ca dimensiune, România are o capacitate de înmagazinare subterană a gazelor de 3 miliarde de metri cubi şi deşi au existat mai multe planuri pentru mărirea acesteia, investiţiile nu s-au concretizat. Ungaria, spre exemplu, o ţară lipsită de resurse, are o capacitate dublă de înmagazinare, în timp ce Austria, devenită hub de tranzacţionare a gazului la nivel european, lipsită de asemenea de resurse, are o capacitate de stocare de 9 mld. metri cubi.

    Anul trecut, importurile de gaz ale României, în proporţie de peste 80% din Rusia, au fost de 3,7 miliarde de metri cubi, o creştere în volume de aproape 70%, după cum arată calculele ZF făcute pe baza datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Mai departe, consumul intern de gaze a crescut cu circa 2%, până la 12,2 miliarde de metri cubi, producţia scăzând la 8,6 miliarde de metri cubi, un minim istoric raportat de România. Problema este că ascensiunea făcută de importuri s-a suprapus peste scumpirea istorică a gazului. Concluzia? Factura României pentru gazul importat a ajuns la peste 1 miliard de dolari, aproape triplu faţă de nivelul din 2020 când s-a achitat un preţ de 365 de milioane de dolari, potrivit calculelor ZF.

    Ca dimensiune, România are o capacitate de înmagazinare subterană a gazelor de 3 miliarde de metri cubi şi deşi au existat mai multe planuri pentru mărirea acesteia, investiţiile nu s-au concretizat. Ungaria, spre exemplu, o ţară lipsită de resurse, are o capacitate dublă de înmagazinare, în timp ce Austria, devenită hub de tranzacţionare a gazului la nivel european, lipsită de asemenea de resurse, are o capacitate de stocare de 9 mld. metri cubi.

  • Polonia: gigantul PKN Orlen anunţă reduceri de preţuri la carburanţi pentru vacanţa de vară

    Gigantul polonez din domeniul rafinării dă asigurări că face tot posibilul pentru a  educe cât mai curând preţurile carburanţilor şi a compensa penuria de motorină importantă din Rusia, printre altele, relatează Warsaw Voice.

    CEO-ul acestuia, Daniel Obajtek, a subliniat că factorii din spatele scumpirii carburanţilor nu ţin de companie.

     

  • Polonia se confruntă cu o criză dramatică de şoferi

    Din cauza penuriei de şoferi, multe oraşe din Polonia îşi reduc numărul rutelor de autobuz, însă cele mai mari probleme sunt întâmpinate de companiile din sectorul transportului internaţional de mărfuri, relatează Warsaw Voice.

    Companiile s-au lansat într-o cursă de a atrage angajaţii altora, iar cele care pierd sunt firmele mai mici.

     

  • O ţară din Europa presează puternic pentru aplicarea de noi sancţiuni Rusiei

     

    Guvernul polonez, căruia Moscova i-a tăiat alimentarea cu gaze, cere noi sancţiuni împotriva Rusiei, pentru a menţine presiunea economică asupra Moscovei şi a pune capăt invaziei asupra Ucrainei, informează sâmbătă DPA.

     

    „Din punctul nostru de vedere, un al şaptelea pachet de sancţiuni ar trebui impus cât mai curând posibil. Trebuie să menţinem presiunea”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe polonez, Lukasz Jasina, pentru publicaţia germană Welt am Sonntag, înainte de summitul de luni al miniştrilor de externe din UE ce va avea loc la Luxemburg.

    „Mergem înainte cu aceasta, ne bucurăm de susţinerea partenerilor noştri baltici şi sperăm că şi alţi europeni vor accepta să înăsprească sancţiunile împotriva Rusiei”, a adăugat Jasina.

    La rândul său, ministrul de externe adjunct al Poloniei, Marcin Przydacz, a declarat pentru Welt am Sonntag că cel de-al şaselea pachet de sancţiuni „a lovit Rusia puternic”, dar că „noi nu am putut încă să-l slăbim suficient pe Putin şi maşinăria lui militară”. „Avem nevoie de sancţiuni noi şi mai aspre”, a subliniat el.

    Polonia face lobby pe lângă partenerii săi europeni pentru sprijinirea celui de-al şaptelea pachet de sancţiuni, a spus Marcin Przydacz, adăugând: „Trebuie să acţionăm în mod coordonat ca europeni”.

    Cele 27 de ţări membre ale UE au adoptat al şaselea pachet de sancţiuni la începutul lui iunie. Printre alte sancţiuni, acesta prevede un embargo petrolier de amploare, interzicerea mai multor mass-media ruseşti în Europa şi excluderea celei mai mari bănci a Rusiei, Sberbank, din reţeaua de comunicare financiară Swift.