BusinessMagazin

Tag: piata muncii

  • Rusia alocă 700 de milioane de euro pentru susţinerea pieţei muncii, în an de criză

    Fondurile, care provin din bugetul federal, vor fi acordate regiunilor pentru susţinerea persoanelor, inclusiv tinerilor fără experienţă, care, independent de criză, au dificultăţi să se angajeze, a declarat premierul Dmitri Medvedev.

    Programul prevede crearea de locuri de muncă temporare, organizarea de cursuri de formare profesională pentru şomeri şi acordarea de subvenţii pentru companiile care angajează tineri.

    Rusia, din motive demografice, beneficiază de un nivel scăzut şi stabil al ratei şomajului, de circa 5,1%, dar în ultimele luni a crescut numărul de locuri de muncă desfiinţate.

    Potrivit unui sondaj realizat de compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers, 75% din liderii de companii intervievaţi intenţionează să reducă cheltuielile în acest an, din cauza crizei, iar 24% dintre aceştia vor face concedieri.

    FMI anticipează că economia Rusiei se va contracta în acest an cu cel puţin 3,5%.

  • Cea mai bună metodă de a obţine un salariu mai mare în 2015 este să îţi schimbi jobul

    Cei care doresc o mărire de salariu în 2015 ar trebui să caute un nou job, arată un studiu publicat recent de Wall Street Journal. În cadrul unui sistem financiar global care îşi revine treptat după criză economică, cei care se mută la un nou angajator au mai multe şanse de a negocia un salariu mai bun.

    “În comparaţie cu salariile celor care îşi păstrează jobul, contractele celor care se mută reflectă cu mai multă acurateţe condiţiile economice actuale”, notează Jose Mustre-del-Rio, economist la Kansas City Fed. “În condiţiile în care piaţa muncii se apropie de nivelul din 2007, creşterile de care au beneficiat în ultima perioadă cei care au schimbat joburile au fost consistente.”

    Spre exemplu, în primul trimestru din 2013 cei care schimbau joburile beneficiau de o creştere medie salarială de 4,3%, în vreme ce valoarea a ajuns la 5,6% în trimestrul trei din 2014. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în domeniul horeca, respectiv 7,7%.

    Un alt element important este numărul celor care renunţă la slujbă în mod voluntar, deoarece aceştia sunt cei care vor căuta un job mai bine plătit, consideră Janet Yellen, preşedinte al Fed. Numărul acestora este cel mai mare din ultimii şase ani, notează Yellen.

    Jose Mustre-del-Rio se arată optimist vis-a-vis de modul în care piaţa muncii evoluează şi consideră că, într-o scurtă perioadă de timp, aceste creşteri salariale vor fi similare şi pentru cei care îşi păstrează jobul. Astfel, angajaţii “loiali” vor avea posibilitatea de a negocia creşteri de câteva procente anual, fără a le lua în considerare şi pe cele incluse iniţial în contractul de muncă.

  • Cea mai bună metodă de a obţine un salariu mai mare în 2015 este să îţi schimbi jobul

    Cei care doresc o mărire de salariu în 2015 ar trebui să caute un nou job, arată un studiu publicat recent de Wall Street Journal. În cadrul unui sistem financiar global care îşi revine treptat după criză economică, cei care se mută la un nou angajator au mai multe şanse de a negocia un salariu mai bun.

    “În comparaţie cu salariile celor care îşi păstrează jobul, contractele celor care se mută reflectă cu mai multă acurateţe condiţiile economice actuale”, notează Jose Mustre-del-Rio, economist la Kansas City Fed. “În condiţiile în care piaţa muncii se apropie de nivelul din 2007, creşterile de care au beneficiat în ultima perioadă cei care au schimbat joburile au fost consistente.”

    Spre exemplu, în primul trimestru din 2013 cei care schimbau joburile beneficiau de o creştere medie salarială de 4,3%, în vreme ce valoarea a ajuns la 5,6% în trimestrul trei din 2014. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în domeniul horeca, respectiv 7,7%.

    Un alt element important este numărul celor care renunţă la slujbă în mod voluntar, deoarece aceştia sunt cei care vor căuta un job mai bine plătit, consideră Janet Yellen, preşedinte al Fed. Numărul acestora este cel mai mare din ultimii şase ani, notează Yellen.

    Jose Mustre-del-Rio se arată optimist vis-a-vis de modul în care piaţa muncii evoluează şi consideră că, într-o scurtă perioadă de timp, aceste creşteri salariale vor fi similare şi pentru cei care îşi păstrează jobul. Astfel, angajaţii “loiali” vor avea posibilitatea de a negocia creşteri de câteva procente anual, fără a le lua în considerare şi pe cele incluse iniţial în contractul de muncă.

  • Este cea mai căutată meserie din România. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează imediat

    Companiile IT din România pierd milioane de euro pe an pe seama contractelor pe care le refuză potenţialilor clienţi din cauza lipsei unui număr suficient de angajaţi capabili să le onoreze. În plus, concurenţa pentru noi recruţi în IT e atât de mare încât salariile sunt de cel puţin două ori mai mari decât media pentru un debutant, iar angajaţii îşi permit, chiar şi în actualul context economic, să migreze de la o companie la alta pentru o ofertă mai bună. Culmea e că facultăţile de profil tehnologic din România produc doar zece mii de absolvenţi pe an, deşi necesarul ar fi dublu, în timp ce altele reuşesc cu mare greu să-i integreze pe studenţi în piaţa muncii, aşa că devin şomeri. Ce e de făcut?

    Dacă privim înspre cauzele acestei probleme, răspunsurile pe care le-au găsit managerii din industrie se referă strict la atractivitatea unei astfel de slujbe. Concluziile la care au ajuns în urma dezbaterilor conduc la ideea că mulţi oameni fug de joburi în IT deoarece au senzaţia că tot ce trebuie să facă este să stea în faţa calculatorului.

    Potrivit estimărilor Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare din Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca.

    În cifre, după restructurarea masivă din 2009, piaţa muncii din IT s-a stabilizat în 2010 şi ulterior chiar a crescut în 2011 şi 2012. 120.000 de angajaţi lucrează în prezent în piaţa de IT&C, în creştere cu 1.000 de angajaţi faţă de nivelul record din 2009, pe seama dezvoltării sectoarelor de hardware şi software, care au compensat pierderile de personal din companiile telecom. Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul. Oracle, IBM, HP, Ubisoft, Gameloft sau Computaris sunt doar câteva dintre companiile care şi-au mărit semnificativ echipele în ultimii ani.

    În goana după creşterile anuale, cei mai favorizaţi au fost angajaţii care au putut să profite de cererea tot mai mare de personal din partea companiilor. Cosmin are 26 de ani şi este absolvent de informatică. A schimbat până acum patru companii în cei patru ani de când s-a angajat şi primeşte lunar cel puţin trei oferte de la concurenţă, de cele mai multe ori cu un plus de 20% faţă de salariul actual. Este mai capricios în relaţia cu superiorii, pentru că ştie că poate pleca oricând în altă parte dacă nu este tratat cum se cuvine. Cosmin munceşte de un an pentru cel mai recent angajator unde, într-adevăr, a beneficiat de două creşteri salariale de câte 10%, tocmai ca să nu fie tentat să plece. „Prea puţin„, spune softistul, care se plânge de profitul prea mare pe care îl generează firmei raportat la salariul său lunar de nici o mie de euro.

    Dincolo de mingea din curtea angajatului şi de problemele de recrutare ale companiilor de pe piaţa locală, efectul imediat al crizei de programatori se va reflecta şi în atragerea investiţiilor străine. Sau, mai bine zis, lipsa lor.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    566,6 mil. lei
    valoarea sumelor refuzate la plată de băncile comerciale în august, reprezentând 46% din valoarea lunii iulie, majoritatea sumelor refuzate provenind din plăţile cu bilete la ordin, în scădere cu 47% faţă de iulie

    2,8%
    cu atât ar putea creşte piaţa internă de publicitate până la sfârşitul anului 2014, ajungând la 394 mil. dolari, ca urmare a creşterii publicităţii în mediul digital cu 12%, conform Zenith România

    29%
    ponderea respondenţilor unui sondaj ING Pensii care nu ştiu că au o pensie administrată privat, deşi au deja un astfel de produs, ponderea fiind mai mare în rândul tinerilor cu vârsta de până la 25 de ani (38%)

    215,24 mld. lei
    economiile populaţiei şi ale firmelor în luna august, în creştere cu 0,4% faţă de iulie, în condiţiile în care depozitele firmelor au crescut cu 1,4% (lei), respectiv 1,3% (valută), iar cele ale populaţiei au scăzut cu 0,3% (lei), respectiv au crescut cu 0,2% (valută)

    25 mil. dolari
    averea estimată a lui Jack Ma, fondatorul grupului chinez de comerţ electronic Alibaba, care a devenit cel mai bogat om din China în urma listării companiei la bursa din New York

    1,2%
    creşterea anuală a costului forţei de muncă în al doilea trimestru al anului, atât în zona euro, cât şi în UE, în condiţiile în care salariile au crescut cu 1,2%, iar componenta nesalarială a crescut cu 1,1%

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    35.740
    numărul de elevi care s-au înscris în învăţământul profesional pentru anul şcolar 2014-2015, faţă de 11.368 în anul şcolar 2012-2013 şi 12.693 în anul şcolar 2013-2014

    20%
    cu atât a scăzut evaziunea fiscală la produse de panificaţie în perioada septembrie 2013 – iulie 2014 ca efect al reducerii TVA, reflectând o creştere a producţiei de făină fiscalizată cu 164.000 t şi a celei de pâine fiscalizată cu 120.000 t, conform Rompan

    5.776.853
    numărul contractelor de muncă în vigoare în septembrie, cu peste 500.000 mai multe decât numărul de angajaţi, în timp ce la nivel naţional sunt activi peste 490.000 de angajatori

    4.518.966
    efectivul total de porcine la 1 mai 2014, în scădere cu 0,2% faţă de aceeaşi dată a anului trecut

    50 mld. euro
    cu atât au crescut anul trecut rezervele de lichiditate ale companiilor listate din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, al căror total se ridică la 1.000 mld. euro

    0,4%
    inflaţia în zona euro în luna august, nivel similar cu cel din iulie, cea mai mare scădere a inflaţiei fiind consemnată în Bulgaria (-1,1%) şi Spania (-0,5%), iar cea mai mare creştere în Austria şi Marea Britanie (1,5%)

  • Numărul tinerilor care vor să se angajeze dar nu au experienţă profesională, dublu faţă de 2013

    Astfel, peste 13% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani şi care au depus un CV anul acesta în vederea ocupării unui loc de muncă nu au nicio experienţă profesională anterioară, aproape dublu faţă de media de 7% înregistrată în 2013, potrivit unui sondaj realizat de către Studio Moderna, firmă de marketing direct.

    Sondajul a fost realizat în perioada ianuarie 2013 – iulie 2014, pe un eşantion de peste 10.000 de persoane cu vârste de peste 18 ani.

    Pe grupe de vârstă, numai tinerii de 18 ani au înregistrat un progres anul acesta faţă de anul trecut, de la 100% nicio experienţă în 2013, la 50% fără experienţă. Pe toate celelalte categorii de vârstă, situaţia s-a înrăutăţit, de la an la an.

    Astfel, dacă în 2013, 7% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18-20 de ani nu aveau nicio experienţă, anul acesta procentajul a sărit la 35%. La fel, în grupa de vârstă 20-22 de ani, de la 29% la 31%, în grupa de vârstă 22-24 de ani de la 10% la 18%, respectiv în grupa de vârstă peste 24 de ani de la 2% la 5%.

    “Este foarte important pentru tineri să îşi găsească rapid un loc de muncă, pentru a-şi defini personalitatea profesională. Chiar şi un job part-time este foarte important şi util, pentru că permite acumularea unei experienţe valoroase şi ajută la setarea obiectivelor profesionale în conformitate cu realităţile pieţei muncii”, a declarat Zoltan Pilecki, directorul general al Studio Moderna.

    Dintre tinerii cu experienţă profesională, 12% aveau anul trecut trecut în CV-uri ca prim job consultant vânzări, ponderea lor crescând anul acesta la 19%. Pe locul doi sunt lucrătorii comerciali, cu o pondere de 10%, faţă de numai 4% în 2013.

  • Managerii despre Generaţia Y la muncă. Adina Tâmplaru: actuala generaţie este mai independentă şi mai individualistă

    Reprezintă acum mai mult de o treime din forţa de muncă globală şi peste un deceniu vor domina piaţa muncii, societatea, finanţele, tehnologia. Generaţia Y este un tăvălug care, cu ochii în telefon, cu like-uri şi cu abordări personale se pregăteşte să schimbe lumea. Am întrebat un număr important de oameni de afaceri şi companii cum îi privesc şi ce aşteptări au de la Generaţia Y. Cum privesc companiile angajaţii tineri, ce provocări apar, ce tensiuni şi ce schimbări? Răspunde Adina Tâmplaru, head of corporate communications, Metro Cash & Carry România:

    – Ce pondere (aproximativa) au tinerii in compania dv?

    Metro Cash & Carry Romania este o companie tanara, dinamica, cu multe idei noi si inovatoare, deschisa in a sustine implicarea reprezentantilor Generatiei Y, ca fiind parte dintre angajatii nostri. 

    – Cum este sa fii sef de Generatia Y?

    Generaţia Y este ambasadorul schimbării, avand nevoie de un mediu dinamic pentru a atinge performanta. Ei cauta mentori care sa le fie alaturi si sa le ghideze primii pasi in cariera.

    De aceea, a le fi coordonator presupune mentinerea unui ritm alert si a unei conectari permanente la sistemul informational global, la noutatile tehnologice de pe piata.   

    – Care sunt principalele caracteristici ale generatiei Y?

    O caracteristica importanta o reprezinta stilul deschis de comunicare, abilitatile de socializare mai dezvoltate decat ale generatilor precedente; de asemenea, se remarca flexibilitatea, deschiderea in fata inovatiei si a noutatilor, continua cautare de noi responsabilitati, precum si sustinerea in mod activ a proiectelor de responsabilitate sociala. Totodata, nevoia de apartenenta la medii mai putin rigide şi pentru preferinta tot mai ridicata fata de latura antreprenoriala.

    Generatia Y, precum si cei din categoria “Millennials”, sunt atasati de noile tehnologii si isi dezvolta abilitatile de comunicare foarte mult in mediul virtual, fiind mai deschisi in privinta unei relationari deschise, simetrice cu angajatorii.

    – Care le sunt punctele forte si care slabiciunile?

    Reprezentantii unor astfel de generatii aduc un suflu nou şi isi aduc aportul la dezvoltarea companiei prin creativitate, oferirea de solutii pentru eficientizarea proceselor si adaptarea cu usurinta si naturalete la schimbare.

    Pe de alta parte, tanara generatie este intotdeauna in cautare de noi provocari si oportunitati, ceea ce le poate crea, in acelasi timp, imaginea unor angajaţi care accepta cu dificultate angajamentele fata de o companie. La fel, dorinta lor pentru rezultate rapide poate fi considerata, in anumite situatii, o slabiciune cauzata de faptul ca rezultatele rapide nu sunt intotdeauna si cele mai sustenabile.

    – Sunt ei diferiti de generatiile  X (1960 – 1980) sau Baby Boomers (1940 – 1960)?

    Putem spune ca actuala generatie este mai independenta si mai individualista decat Generaţia X, care prezenta o inclinatie catre contractele de munca pe timp îndelungat, loialitate si dependenta fata de sistemele economice.

    – Cat cantaresc pentru tineri cariera, provocarea, pasiunea, succesul, loialitatea fata de companie?

    S-a remarcat faptul ca reprezentantii generaţia Y se implica foarte mult in construirea unei cariere, sunt interesati in a-si crea planuri de dezvoltare personala si cauta provocari, oportunitati pentru mobilitate internationala.

    Pentru ei, pasiunea este principalul element motivator. Oferindu-le o abordare transparenta si lucrand impreuna la planul propriu de cariera, Generatia Y poate oferi coechipieri valorosi, cu performante reale pe termen lung.

    – A adus Generatia Y schimbari in organizatia dv?

    Metro Cash & Carry Romania activeaza in domeniul comertului, un segment prin definitie dinamic, caracterizat de un ritm alert al schimbarilor. Acest aspect reprezinta un avantaj in ceea ce priveste adaptarea Generatiei Y la mediul organizational al companiei, atat in segmentul tehnologiei, cat si in munca in echipa. Tinerii din aceasta generatie alimenteaza spiritul inovativ intr-o companie.

    – Ce schimbari ati facut dv pentru a va adapta organizatia la nevoile lor?

    Generatia Y se axeaza foarte mult in activitatea lor zilnica pe mijloace tehnologizate de comunicare si sunt interesati de tipuri de programe cu beneficii privind dezvoltarea personala. Astfel, METRO Cash & Carry Romania deruleaza numeroase proiecte de formare, special concepute pentru ei, programe de mobilitate internaţională, initiative interne orientate spre educatie si invatare aplicata.

    Mai mult, canalele oficiale ale companiei, de comunicare in retelele sociale, apropie compania mai mult de modul si nevoile lor de lucru.  

    – Cum credeti ca va evolua piata muncii?

    Tehnologia informaţiei este percepută ca fiind principalul factor care va transforma piata muncii in urmatorii ani, intr-o proportie mai mare decat transformarile demografice, evolutia economiei sau a resurselor disponibile. Totodata, este posibil ca importanta programului de lucru flexibil si a posibilitatii de a opta pentru munca la domiciliu sa creasca pe piata muncii din viitor. 

    – Dincolo de piata muncii, care vor fi schimbarile pe care le aduc tinerii in societate?

    Societatea se schimba odata cu noile generatii, astfel ca, pe langa elementele descrise mai sus, probabil in urmatorii ani sa asistam la un accent in crestere plasat pe gandirea antreprenoriala si orientata spre noutate.

  • Managerii despre Generaţia Y la muncă. Anda Drilea: Majoritatea au o latura antreprenoriala pe care doresc sa o exploreze si imbratiseaza ideea de a avea un proiect propriu

    În prezent reprezintă mai mult de o treime din forţa de muncă globală şi peste un deceniu vor domina piaţa muncii, societatea, finanţele, tehnologia. Generaţia Y este un tăvălug care, cu ochii în telefon, cu like-uri şi cu abordări personale se pregăteşte să schimbe lumea. Am întrebat un număr important de oameni de afaceri şi companii cum îi privesc şi ce aşteptări au de la Generaţia Y. Cum privesc companiile angajaţii tineri, ce provocări apar, ce tensiuni şi ce schimbări? Răspunde Anda Drilea, HR Director East and West Balkans, PepsiCo:

    – Ce pondere (aproximativa) au tinerii in compania dv?

    Cei nascuti dupa 1980, deci cei care apartin generatiei Y reprezinta mai mult de o treime din numarul total de angajati ai PepsiCo. (37% – cifra exacta)

    – Cum este sa fii sef de Generatia Y?

    A fi manager al generatiei Y reprezinta o provocare deoarece acestia necesita mai multa atentie decat o faceau generatiile anterioare. Tinerii pun accent pe dezvoltarea personala si profesionala si isi doresc sa fie implicati, sa primeasca provocari continuu iar managerul sa le ofere feedback constant. In acest context este nevoie sa fii mai mult decat sef, trebuie sa fii si mentor pentru angajatii tai.

    – Care sunt principalele caracteristici ale generatiei Y?

    Din experienta noastra observam ca generatia Y este foarte conectata si la curent cu schimbarile din piata. Majoritatea au o latura antreprenoriala pe care doresc sa o exploreze si imbratiseaza ideea de a avea un proiect propriu. Pentru ei conteaza mult ca munca pe care o depun sa aiba un scop, insa modul in care obtin rezultate doresc sa fie flexibil, sa il poata defini singuri in functie de nevoile lor.

    – Care le sunt punctele forte si care slabiciunile?

    Noi apreciem la tinerii acestei generatii atitudinea pozitiva fata de schimbare, care ne ajuta sa implementam mai usor noi modele de operare in cadrul organizatiei. Sunt mai inclinati sa foloseasca cai de comunicare moderne, sunt foarte prezenti in social media. Aceasta generatie este una ambitioasa care doreste sa aiba o ascensiune cat mai rapida, insa nu intotdeauna este disupsa sa investeasca efortul si perseveranta necesare pentru a cladi o cariera solida. Pentru o companie atat de mare precum PepsiCo un plus foarte important il reprezinta faptul ca acesti angajati sunt mai toleranti, imbratiseaza diversitatea si sunt incluzivi cu colegii lor indiferent de cultura, varsta, etc.

    – Sunt ei diferiti de generatiile  X (1960 – 1980) sau Baby Boomers (1940 – 1960)?

    Generatia Y este diferita in modul in care comunica la locul de munca, se raporteaza la superiori dintr-o perspectiva de egalitate. Acestia pun mai mult accent pe un loc de munca care sa ii provoace profesional decat pe remuneratie si prefera un program flexibil chiar daca asta inseamna un venit mai mic, lucru cu care generatiile mai in varsta nu s-ar simti confortabil.

    – Cat cantaresc pentru tineri cariera, provocarea, pasiunea, succesul, loialitatea fata de companie?

    Toate aceste aspecte cantaresc mult pentru cei din generatia Y insa nu cu orice pret. Tinerii pretuiesc cariera atata timp cat este cladita pe o pasiune intrinseca. Succesul este si el important insa nu il definesc doar din prisma carierei, o componenta importanta fiind si viata personala. Acestei generatii ii place sa fie provocata atat pe plan profesional cat si pe plan personal, iar daca aceste 2 laturi se imbina la locul de munca ei apreciaza cu atat mai mult. Generatia Y nu mai viseaza precum parintii lor sa construiasca vechime intr-o singura companie, nu ezita sa se mute intr-o alta organizatie atunci cand considera ca job-ul actual nu raspunde nevoilor lor. Pe de alta parte, in momentul in care gasesc compania in care isi pot cultiva pasiunea si rezoneaza cu acea cultura organizationala putem fi siguri ca vor comunica acest lucru si cercului lor de prieteni prin social media.

    – A adus Generatia Y schimbari in organizatia dv?

    Reprezentantii generatiei Y au fost initiatori de proiecte bazate pe abordari inovatoare, imbratisate de organizatie si implementate cu succes. O parte dintre initiative se indreapta catre ariile Responsabilitate Sociala si Cultura Organizationala.

    – Ce schimbari ati facut dv pentru a va adapta organizatia la nevoile lor?

    PepsiCo urmareste atragerea si integrarea tinerilor in organizatie. In acest sens compania noastra a dezvoltat un program de internship – Butterfly Effect Internship – care ii vizeaza in mod direct pe tinerii din noua generatie si care a fost conceput tinand cont de nevoile lor. In cadrul programului urmarim sa oferim internilor o viziune globala asupra companiei, le oferim posibilitatea sa se orienteze catre departamentele in care isi pot pune in valoare abilitatile si isi pot cultiva pasiunea pentru un anumit domeniu. Punem accent pe a le oferi tinerilor un mediu in care sa se simta implicati in mod real si prin care pot avea impact in activitatea echipei si implicit a companiei.

    Totodata, la nivel global PepsiCo implementeaza si imbunatateste constant platforme online care aduc mai aproape angajatii din intreaga lume pentru a facilita comunicarea, invatarea si schimbul de cunostinte.

    – Cum credeti ca va evolua piata muncii?

    Piata muncii va pune din ce in ce mai mult accent sa satisfaca nevoile generatiei Y. Recrutarea fortei de munca se muta preponderent in mediul online, pe retele de socializare, se dezvolta retele de socializare profesionale precum LinkedIn. Companiile vor incerca sa acomodeze dorinta angajatilor pentru worklife balance. Vedem deja companii care gasesc solutii pentru a flexibiliza timpul de lucru dar si pentru a se asigura ca timpul liber nu se amesteca cu responsabilitatile de la locul de munca, iar acest trend se va accentua in urmatorii ani.

    – Dincolo de piata muncii, care vor fi schimbarile pe care le aduc tinerii in societate?

    Afinitatea generatiei Y pentru comunicarea online duce la conectarea in comunitati care grabesc schimbul de informatii si inovatiile pe toate planurile, conducand in cele din urma la democratizarea institutiilor – a invatamantului, a companiilor.

  • Managerii despre Generaţia Y la muncă. Cătălin Olteanu: Valorile lor sunt mai degraba consumiste

    În prezent reprezintă mai mult de o treime din forţa de muncă globală şi peste un deceniu vor domina piaţa muncii, societatea, finanţele, tehnologia. Generaţia Y este un tăvălug care, cu ochii în telefon, cu like-uri şi cu abordări personale se pregăteşte să schimbe lumea. Am întrebat un număr important de oameni de afaceri şi companii cum îi privesc şi ce aşteptări au de la Generaţia Y. Cum privesc companiile angajaţii tineri, ce provocări apar, ce tensiuni şi ce schimbări? Răspunde Cătălin Olteanu, CEO la compania FM Logistics:

    – Ce pondere au tinerii in compania dv?

    43,69% sunt tineri cu varsta pana in 30 de ani inclusiv şi 38,55% cu varsta sub 30 de ani.

    – Cum este sa fii sef de Generatia Y?

    Pentru mine e mai usor, imi este mult mai usor sa lucrez cu cei care vor sa invete ceva nou, care pot asimila mai usor, decat sa ma lovesc de paradigme de genul “pe vremea mea” sau “mai ficior, fac chestia asta de xx ani nu ma inveti tu pe mine”. Au rezistenta la schimbare mica, si curiozitate fata de tehnologie – cel putin tinerii de la noi (ca ex subsidiara FM din Romania a fost benchmark in ultimii ani la foarte multe implementari de new technology

    – Care sunt principalele caracteristici ale generatiei Y?

    • Au putere de munca, dar nu au rabdare
    • Inteleg sistemele noi, se descurca usor cu noile tehnologii,
    • Nu e vina lor pentru ca de multe ori scoala nu i-a pregatit pentru ce inseamna in realitate un job
    • Sunt insa destul de multi care au inceput sa lucreze din timpul scolii si se remarca
    • Au probleme in a-si alinia asteptarile la ceea ce pot face (ma refer la asteptari salariale peste ceea ce pot ei oferi angajatorului)

    –  Care le sunt punctele forte si care slabiciunile?

    Puncte forte

    • Pot duce mult, si atunci cand reusesti sa ii motivezi parcurg acele “extra-miles”
    • Sunt familiarizati cu noile tehnologii
    • Majoritatea vorbesc engleza
    • Sunt pragmatici si mult mai flexibili

    Slabiciuni

    • Se plictisesc repede
    • Valorile lor sunt mai degraba consumiste
    • Lipsa de experienta, mai ales “incapacitatea de a compune mesaje” – ii duce in zone conflictuale prin decodarea eronata a mesajelor transmise (pe romaneste, scriu mailuri de parca bat cuie cu tastatura)

    – Sunt ei diferiti de generatiile  X (1960 – 1980) sau Baby Boomers (1940 – 1960)?

    E diferenta mare – cei nascuti in 40-60 au avut o tinerete entuziasta, dar s-au transformat intr-o generatie care platea oalele sparte de parintii lor; cei nascuti in 60-80 s-au trezit ca s-au pregatit pentru viata planificata a economiei socialiste si habar n-au ce sa faca in capitalism, au apasat butonul de reset si s-au adaptat, au fost flamanzi sa demonstreze ca pot, sa arate ceva, unii din ei cu mare succes; cei nascuti dupa revolutie se lovesc de povestile despre comunisms, pe care nu l-au trait, nu inteleg de ce parintii sau bunicii se tot leaga de trecut, vor mai mult, dar scoala pe care au facut-o nu i-a pregatit suficient, au sarit etape in educatie si ii incurca in relatia directa cu generatia anterioara,

    – Cat cantaresc pentru tineri cariera, provocarea, pasiunea, succesul, loialitatea fata de companie?

    Depinde multe de atitudinea companiei fata de ei; nu are legatura cu varsta ci cu respectul pe care compania il arata angajatilor; as putea spune ca sunt mai putin loiali decat parintii si bunicii lor, dar asta pentru ca au alte oportunitati

    – A adus Generatia Y schimbari in organizatia dv?

    Daca ne uitam la procentul de tineri, as spune ca ei fac organizatia! sunt curajosi, invata repede, cu ei organizatia este foarte flexibila si adaptabila!

    – Ce schimbari ati facut dv pentru a va adapta organizatia la nevoile lor?

    Nu cred ca s-a pus problema de vreo schimbare. Firma e tanara – avem 10 ani de la infiintare, notabil pentru noi este investitia in training, in educatie. as spune ca slefuim talente in permanenta

    – Cum credeti ca va evolua piata muncii?

    Asta e o intrebare politica. Periodic se schimba generatiile care conduc, si fiecare generatie influenteaza economia functie de experienta traita. Pentru moment cred ca nu au de lucru doar cei ce nu vor sa munceasca. Mai exista o discrepanta mare intre asteptari salariale si capacitate de munca. Practic legea muncii, care este excesiv de protectiva cu angajatul, se intoarce impotriva acestuia pe termen lung, demotiveaza, si tinerii sunt primii influentati – asta este educatia pe care o primesc acum, si asta vor livra cand vor conduce societatea.

    – Dincolo de piata muncii, care vor fi schimbarile pe care le aduc tinerii in societate?

    Pasiunile lor, visele lor, nevoile si asteptarile lor sunt cele care induc consum. la varsta lor nu isi pun prea mari probleme de viitor, si nu aduna, ci consuma. Tinerii sunt poate singura parte din societate care consuma indiferent de starea economiei, pentru ca ei pot spera in schimbare, au viata in fata.