Tag: performanta

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 august 2016

    COVER STORY: Revoluţia din organigramă
     
    Revoluţia digitală din viaţa de zi cu zi are corespondent şi în felul în care se transformă organizarea companiilor. Directorul de IT capătă o importanţă strategică în dezvoltarea afacerilor, păşind tot mai aproape de fotoliul de CEO.
     

    JOCURI: Sumele ameţitoare pe care le câştigă gamerii


    MANAGEMENT: Cum simte un român din Bangalore boomul asiatic


    TEHNOLOGIE: România capătă o formă în ochii Sony Playstation

     

    SPECIAL: Povestea celui mai mare falsificator de bani din istorie


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Cât de important este browserul pe care il foloseşti pentru a avea o carieră de succes

    Poate şi voi v-aţi gândit, la fel ca şi economistul Michael Housman, că preferinţa pentru un anumit browser, fie că e Chrome sau Internet Explorer, este doar o chestiune de gust şi că în niciun caz nu există nicio corelaţie dintre preferinţa pentru utilizarea unui browser sau altul şi performanţa la locul de muncă. Housman s-a înşelat şi a rămas uimit când a văzut rezultatele.

    Michael Housman conducea un proiect care era menit să explice de ce unii angajaţi din serviciile de relaţii cu publicul îşi păstrau mai mult timp jobul decât alţii. A început cercetarea înarmat cu informaţii de la peste 30.000 de indivizi. Echipa sa a strâns informaţii şi despre browser-ul utilizat atunci când şi-au depus CV-ul pentru job.

    Acesta s-a gândit să verifice dacă alegerea unui browser putea să aibă legătura cu părăsirea unui job. Nu se aştepta să găsească mare lucru, dar când s-a uitat peste rezultate a rămas uimit: angajaţii care folosiseră Firefox sau Chrome şi-au păstrat slujbele cu 15% mai mult timp decât aceia care foloseau Internet Explorer sau Safari. Totuşi, Housman s-a gândit că este o coincindeţă şi a decis să facă şi o analiză în ceea ce priveşte absenţele de la serviciu: era cu 19% mai puţin probabil ca utilizatorii de Firefox şi Chrome să chiulească în comparaţie cu amatorii de Internet Explorer sau Safari.

    Ceea ce este mai interesant este că acelaşi lucru l-a descoperit şi când vine vorba de performanţa angajaţiilor: după 90 de zile de prezenţă la serviciu, utilizatorii de Firefox sau Chrome au atins niveluri de satisfacţie a consumatorilor pe care utilizatorii de IE sau Safari nu le-au atins decât după 120 de zile.

    Explicaţia?

    Nu browser-ul în sine i-a făcut să fie mai buni la job, ci alegerea unui alt browser semnalează că, potrivit lui Housman, cei care nu acceptă browserul dat pe tavă, care nu acceptă un şablon preinstalat, dau dovadă de iniţiativă căutând alte soluţii. Iar această mentalitate s-ar aplica şi în viaţa de zi cu zi, în carieră.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 8 august 2016

    COVER STORY: Foamea de angajaţi
     
    Deficitul de candidaţi din centrul şi din vestul ţării i-a forţat pe angajatori să ofere pachete salariale la care în urmă cu cinci ani nici nu s-ar fi gândit. Angajatorul occidental, care preferă să ducă românii peste hotare, este în continuare cel mai mare duşman al pieţei muncii din România. Perspectivele devin îngrijorătoare, cel puţin pentru industria producătoare şi pentru sectorul IT. Importul de forţă de muncă, întoarcerea căpşunarilor, măsuri legislative şi fiscale, o strategie diferită în educaţie sunt doar câteva dintre soluţiile propuse de angajatori pentru a atenua criza forţei de muncă cu care se luptă companiile. 

    AUTO: Legătura dintre forfota de pe şantier şi vânzările dealerilor


    LIDERI: Secretul cifrelor record de la BAT


    MANAGEMENT: Retailerul de modă care a speculat criza în folosul său

     

    IDEI DE AFACERI: Locuinţe de lux pentru fermierii viitorului


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 25 iulie 2016

    COVER STORY: Isteria Pokemon: cum ne-a acaparat un joc viaţa
     
    2016 este anul maimuţei în calendarul chinezesc, dar sigur va fi anul Pokemonului. 6 iulie 2016 ar putea rămâne în istorie pentru japonezii de la Nintendo. În doar patru zile, Pokemon Go a fost descărcat de mai multe ori decât aplicaţia de dating Tinder şi în alte două zile a depăşit Twitter la numărul de utilizatori activi. Mai importnat, Pokemon Go a dublat valoare de piaţă a Nintendo şi stârnit o isterie în toată lumea, deşi lansarea iniţială a cuprins doar trei pieţe (SUA, Australia şi Noua Zeelandă)
     

    STRATEGIE: Nord prin Nord-Vest. Surprizele de la Oradea


    INTERNAŢIONAL: Impozitele ameninţă cea mai mare afacere cu artă


    INDUSTRIE: Inginerii români care produc pentru Airbus şi Boeing


    MANAGEMENT: Cursa spre podium a unui retailer polonez


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • 6 lucruri care prezic slaba performanţă managerială

    Opinie de Viorel Panaite, managing partner Human Invest

    În ce fel i-aş putea sprijini pe managerii mei să se regleze şi singuri, să nu fiu eu nevoit să continuu la nesfârşit să le corectez atitudinile şi comportamentele?“ m-a întrebat un client, director executiv al unei companii cu care lucrăm de mai mulţi ani şi care este recunoscută drept lider al unui sector foarte competitiv în România. Am zece directori care îmi raportează direct. Vreau să ştie „de ce“ e important să aibă o metodă de autoreglare. Să ştie singuri „când“ şi „cum“ să se corecteze atunci când e necesar. Sunt adulţi, nu mai sunt copiii pe care să îi dădăcesc eu.“

    Clientul nostru vorbea cu multă energie şi puternic pătruns de această temă. Ne-a dat două luni să construim un program care să le dezvolte managerilor săi competenţe de autoreglare. Într-un astfel de demers, primul pas este să ştii la ce să fii atent: mulţi manageri se uită doar la rezultatele lor, dar o atitudine care activează şi favorizează maturizarea managerială înseamnă să îmbunătăţeşti constant şi modul în care ei obţin aceste rezultate.

    Iată mai jos doar şase zone esenţiale care ar putea prezice slaba performanţă managerială. Sunt lucruri pe care managerii trebuie să înveţe să le monitorizeze singuri, trebuie să exerseze să le autoevalueze şi să se autoregleze dacă vor să arate un nivel de responsabilitate managerială care să îi onoreze.

    NU REUŞEŞTI SĂ TE UIŢI LA ROLUL TĂU DE MANAGER PRIN PRISMA „DE CE“-ULUI PERSONAL.

    Există şanse să ai o performanţă slabă în orice misiune şi în orice rol pe care ţi-l asumi atunci când nu le faci ca o urmare firească a „de ce“-ului personal. Fiecare din noi trebuie să avem un „de ce exist?“ care dă sens la tot ceea ce facem, indiferent de rolul pe care îl avem. Calitatea acestui „de ce“ ne dă voinţă, determinare, disponibilitate pentru îmbunătăţiri constante, capacitate pentru muncă susţinută şi multe altele. În cazul nostru, un manager arată semne de maturitate când îşi aliniază „de ce“-ul pentru care acceptă acest rol la „de ce-ul“ personal care îi dă sens şi semnificaţie în viaţă. Fie că lucrezi într-o companie privată sau într-o instituţie publică, capacitatea de a realiza această aliniere e unul din cele mai importante semne care prezic nivelul performanţei.

    E modul prin care generăm energie constructivă în viaţa personală şi profesională, e modul prin care ne găsim echilibru şi personal, şi profesional. E modul prin care contribuim la construirea comunităţilor din care facem parte. E modul prin care ne găsim motivaţia care să ne inspire în rolul de manager şi astfel să îi inspirăm şi pe cei din echipa pe care o conducem. Un „de ce exist?“ de calitate slabă şi care nu susţine motivele pentru care ai ales un rol de manager prezice o performanţă mediocră.

    NU ÎNŢELEGI CE ROL JOACĂ VALORILE ÎN PERFORMANŢĂ.

    E imposibil ca oricine să facă performanţă, să aibă succes, ca specialist sau ca manager, când nu înţelege corelaţia dintre valori şi performanţă, la nivel individual şi de grup. Vei fi managerul pe care nici tu nu ai dori să-l ai atunci când neglijezi preocuparea pentru creşterea calităţii valorilor. Unele valori aduc curaj, răbdare, responsabilitate, dorinţa de îmbunătăţire continuă, colaborare şi îţi ridică standardele personale şi profesionale. Altele aduc frică, pasivitate, mândrie, lene, agitaţie, individualism – şi îţi coboară standardele. De exemplu, dacă „sprijinul reciproc“ este o valoare comună declarată, e simplu să ştii dacă reuşeşti sau nu să faci asta, uitându-te la şedinţele pe care le ţii.

    Faci referire explicit la această valoare pentru a întări un proces colaborativ de luare a deciziei? Faci explicit referire la ea pentru a da spaţiu şi pentru vocile mai retrase sau pentru a-i opri pe cei mai vocali? Inviţi la soluţionarea unor conflicte cu parteneri externi organizaţiei sau cu alte departamente interne, punând în centru această valoare? E simplu să observi într-o sedinţă ce valori stau la baza deciziilor şi comportamentelor tale zilnice, pentru a şti de unul singur dacă te ridici la standardele de manager la care ai declarat că aspiri să ajungi.

    ASCULŢI PENTRU TINE ŞI NU PENTRU CELĂLALT.

    Întreabă-te frecvent: ascult ca să cresc autonomia celuilalt, să îl sprijin să înveţe să îşi rezolve în viitor tot mai independent problemele, să-şi dezvolte imaginaţia, să fie mai creativ şi mai responsabil? Sau ascult pentru mine – ca să mă asigur că am toate informaţiile, ca să înţeleg situaţia şi să îi spun celuilalt soluţia mea? Cu cât mai frecvent asculţi pentru tine, cu atât mai frecvent şi ai şanse să îţi ratezi misiunea managerială: aceea de a-i forma şi a-i dezvolta pe cei din jur ca indivizi maturi şi profesionişti autonomi. Scopul cu care asculţi într-o şedinţă este de a suştine echipa să lucreze mai colaborativ şi să îţi ofere propuneri de decizii la care echipa a ajuns prin consens. Când în majoritatea şedinţelor asculţi dezbateri în care se caută vinovaţi (acestea ambalate inteligent în „discuţii de analiză“) sau îi asculţi pe cei care caută atenţie, poţi şti dinainte că nu îţi faci bine rolul managerial.

    CALITATEA RELAŢIILOR CU CEI DIN ECHIPĂ ESTE PREA SCĂZUTĂ CA SĂ POŢI OFERI FEEDBACK, SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI ACCEPTATE.

    Observă momentele de feedback, momentele în care faci sugestii şi recomandări celor din echipă: cum se raportează aceştia la ele? Mimează interesul pentru aceste lucruri? Se prefac interesaţi, spun că sunt de acord, spun ca tine – dar ulterior, prin ceea ce fac, pare că nu le pasă deloc? Eşuezi aproape sigur ca manager atunci când nu eşti preocupat de calitatea relaţiilor cu cei din echipă: oricât de bine ai stăpâni tehnicile de a da feedback, de a face recomandări, de a recunoaşte contribuţiile, şi oricât ai încerca, sentimentul celor din echipă va fi: „Managerul meu nu îmi oferă feedback“ sau „Managerul meu nu ştie să ofere feedback constructiv“.

    AI ŞANSE MARI SĂ EŞUEZI CA MANAGER ATUNCI CÂND NU AI AGREAT AŞTEPTĂRILE RECIPROCE.

    La ce să se aştepte de la tine oamenii din echipă? La ce te aştepţi tu de la ei? Sunt două întrebări simple care fac parte din conversaţiile esenţiale ale oricărui manager: aşteptările trebuie clarificate în termeni de valori şi scop, procese de lucru şi rezultate specifice urmărite. Doar după ce ai aceste lucruri poţi redirecţiona şi îndrepta constructiv pe cineva când acesta deraiază de la standardele agreate. Absenţa conversaţiilor despre aşteptările reciproce face dificilă comunicarea, duce la acumulare de tensiuni, contribuie mult la scăderea productivităţii manageriale şi calitatea vieţii în echipă. Când ai avut ultima conversaţie cu echipa despre clarificarea sau reconfirmarea aşteptărilor reciproce privind scopul comun, valorile colective, procesele de lucru şi rezultatele specifice de business urmărite?

    CALITATEA SCĂZUTĂ A CONVERSAŢIILOR TALE MANAGERIALE PREZICE SLABA PERFORMANŢĂ MANAGERIALĂ.

    Cum îţi observi şi îţi verifici singur calitatea dialogurilor? E foarte simplu: aşa cum face şi un departament de calitate al unei organizaţii când măsoară calitatea produselor şi serviciilor. Are standarde pe care şi le-a definit şi indicatori pe care îi urmăreşte.

    Poţi învăţa pentru început structurile conversaţiilor cheie, apoi observi cum le foloseşti în practică: conversaţia pentru definirea unui scop care să motiveze, conversaţia pentru recunoaşterea progreselor şi a contribuţiilor, conversaţia de redirecţionare şi conversaţia de debriefing. Sunt conversaţiile manageriale de bază, iar stăpânirea lor este obligatorie, aşa cum este şi tabla înmulţirii în viaţa de zi cu zi.

    Calitatea execuţiei manevrelor de bază la şoferi (depăşirile, adaptarea vitezei la condiţiile de drum) sau calitatea execuţiilor de bază în fotbal (pasele cu latul, stopul şi preluările, organizarea în teren etc.) sunt genul de lucruri care prezic nivelul performanţei în acel rol. La fel şi în rolul de manager: calitatea execuţiei celor şase procese de mai sus prezice evoluţia performanţei tale manageriale.

  • 6 lucruri care prezic slaba performanţă managerială

    Opinie de Viorel Panaite, managing partner Human Invest

    În ce fel i-aş putea sprijini pe managerii mei să se regleze şi singuri, să nu fiu eu nevoit să continuu la nesfârşit să le corectez atitudinile şi comportamentele?“ m-a întrebat un client, director executiv al unei companii cu care lucrăm de mai mulţi ani şi care este recunoscută drept lider al unui sector foarte competitiv în România. Am zece directori care îmi raportează direct. Vreau să ştie „de ce“ e important să aibă o metodă de autoreglare. Să ştie singuri „când“ şi „cum“ să se corecteze atunci când e necesar. Sunt adulţi, nu mai sunt copiii pe care să îi dădăcesc eu.“

    Clientul nostru vorbea cu multă energie şi puternic pătruns de această temă. Ne-a dat două luni să construim un program care să le dezvolte managerilor săi competenţe de autoreglare. Într-un astfel de demers, primul pas este să ştii la ce să fii atent: mulţi manageri se uită doar la rezultatele lor, dar o atitudine care activează şi favorizează maturizarea managerială înseamnă să îmbunătăţeşti constant şi modul în care ei obţin aceste rezultate.

    Iată mai jos doar şase zone esenţiale care ar putea prezice slaba performanţă managerială. Sunt lucruri pe care managerii trebuie să înveţe să le monitorizeze singuri, trebuie să exerseze să le autoevalueze şi să se autoregleze dacă vor să arate un nivel de responsabilitate managerială care să îi onoreze.

    NU REUŞEŞTI SĂ TE UIŢI LA ROLUL TĂU DE MANAGER PRIN PRISMA „DE CE“-ULUI PERSONAL.

    Există şanse să ai o performanţă slabă în orice misiune şi în orice rol pe care ţi-l asumi atunci când nu le faci ca o urmare firească a „de ce“-ului personal. Fiecare din noi trebuie să avem un „de ce exist?“ care dă sens la tot ceea ce facem, indiferent de rolul pe care îl avem. Calitatea acestui „de ce“ ne dă voinţă, determinare, disponibilitate pentru îmbunătăţiri constante, capacitate pentru muncă susţinută şi multe altele. În cazul nostru, un manager arată semne de maturitate când îşi aliniază „de ce“-ul pentru care acceptă acest rol la „de ce-ul“ personal care îi dă sens şi semnificaţie în viaţă. Fie că lucrezi într-o companie privată sau într-o instituţie publică, capacitatea de a realiza această aliniere e unul din cele mai importante semne care prezic nivelul performanţei.

    E modul prin care generăm energie constructivă în viaţa personală şi profesională, e modul prin care ne găsim echilibru şi personal, şi profesional. E modul prin care contribuim la construirea comunităţilor din care facem parte. E modul prin care ne găsim motivaţia care să ne inspire în rolul de manager şi astfel să îi inspirăm şi pe cei din echipa pe care o conducem. Un „de ce exist?“ de calitate slabă şi care nu susţine motivele pentru care ai ales un rol de manager prezice o performanţă mediocră.

    NU ÎNŢELEGI CE ROL JOACĂ VALORILE ÎN PERFORMANŢĂ.

    E imposibil ca oricine să facă performanţă, să aibă succes, ca specialist sau ca manager, când nu înţelege corelaţia dintre valori şi performanţă, la nivel individual şi de grup. Vei fi managerul pe care nici tu nu ai dori să-l ai atunci când neglijezi preocuparea pentru creşterea calităţii valorilor. Unele valori aduc curaj, răbdare, responsabilitate, dorinţa de îmbunătăţire continuă, colaborare şi îţi ridică standardele personale şi profesionale. Altele aduc frică, pasivitate, mândrie, lene, agitaţie, individualism – şi îţi coboară standardele. De exemplu, dacă „sprijinul reciproc“ este o valoare comună declarată, e simplu să ştii dacă reuşeşti sau nu să faci asta, uitându-te la şedinţele pe care le ţii.

    Faci referire explicit la această valoare pentru a întări un proces colaborativ de luare a deciziei? Faci explicit referire la ea pentru a da spaţiu şi pentru vocile mai retrase sau pentru a-i opri pe cei mai vocali? Inviţi la soluţionarea unor conflicte cu parteneri externi organizaţiei sau cu alte departamente interne, punând în centru această valoare? E simplu să observi într-o sedinţă ce valori stau la baza deciziilor şi comportamentelor tale zilnice, pentru a şti de unul singur dacă te ridici la standardele de manager la care ai declarat că aspiri să ajungi.

    ASCULŢI PENTRU TINE ŞI NU PENTRU CELĂLALT.

    Întreabă-te frecvent: ascult ca să cresc autonomia celuilalt, să îl sprijin să înveţe să îşi rezolve în viitor tot mai independent problemele, să-şi dezvolte imaginaţia, să fie mai creativ şi mai responsabil? Sau ascult pentru mine – ca să mă asigur că am toate informaţiile, ca să înţeleg situaţia şi să îi spun celuilalt soluţia mea? Cu cât mai frecvent asculţi pentru tine, cu atât mai frecvent şi ai şanse să îţi ratezi misiunea managerială: aceea de a-i forma şi a-i dezvolta pe cei din jur ca indivizi maturi şi profesionişti autonomi. Scopul cu care asculţi într-o şedinţă este de a suştine echipa să lucreze mai colaborativ şi să îţi ofere propuneri de decizii la care echipa a ajuns prin consens. Când în majoritatea şedinţelor asculţi dezbateri în care se caută vinovaţi (acestea ambalate inteligent în „discuţii de analiză“) sau îi asculţi pe cei care caută atenţie, poţi şti dinainte că nu îţi faci bine rolul managerial.

    CALITATEA RELAŢIILOR CU CEI DIN ECHIPĂ ESTE PREA SCĂZUTĂ CA SĂ POŢI OFERI FEEDBACK, SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI ACCEPTATE.

    Observă momentele de feedback, momentele în care faci sugestii şi recomandări celor din echipă: cum se raportează aceştia la ele? Mimează interesul pentru aceste lucruri? Se prefac interesaţi, spun că sunt de acord, spun ca tine – dar ulterior, prin ceea ce fac, pare că nu le pasă deloc? Eşuezi aproape sigur ca manager atunci când nu eşti preocupat de calitatea relaţiilor cu cei din echipă: oricât de bine ai stăpâni tehnicile de a da feedback, de a face recomandări, de a recunoaşte contribuţiile, şi oricât ai încerca, sentimentul celor din echipă va fi: „Managerul meu nu îmi oferă feedback“ sau „Managerul meu nu ştie să ofere feedback constructiv“.

    AI ŞANSE MARI SĂ EŞUEZI CA MANAGER ATUNCI CÂND NU AI AGREAT AŞTEPTĂRILE RECIPROCE.

    La ce să se aştepte de la tine oamenii din echipă? La ce te aştepţi tu de la ei? Sunt două întrebări simple care fac parte din conversaţiile esenţiale ale oricărui manager: aşteptările trebuie clarificate în termeni de valori şi scop, procese de lucru şi rezultate specifice urmărite. Doar după ce ai aceste lucruri poţi redirecţiona şi îndrepta constructiv pe cineva când acesta deraiază de la standardele agreate. Absenţa conversaţiilor despre aşteptările reciproce face dificilă comunicarea, duce la acumulare de tensiuni, contribuie mult la scăderea productivităţii manageriale şi calitatea vieţii în echipă. Când ai avut ultima conversaţie cu echipa despre clarificarea sau reconfirmarea aşteptărilor reciproce privind scopul comun, valorile colective, procesele de lucru şi rezultatele specifice de business urmărite?

    CALITATEA SCĂZUTĂ A CONVERSAŢIILOR TALE MANAGERIALE PREZICE SLABA PERFORMANŢĂ MANAGERIALĂ.

    Cum îţi observi şi îţi verifici singur calitatea dialogurilor? E foarte simplu: aşa cum face şi un departament de calitate al unei organizaţii când măsoară calitatea produselor şi serviciilor. Are standarde pe care şi le-a definit şi indicatori pe care îi urmăreşte.

    Poţi învăţa pentru început structurile conversaţiilor cheie, apoi observi cum le foloseşti în practică: conversaţia pentru definirea unui scop care să motiveze, conversaţia pentru recunoaşterea progreselor şi a contribuţiilor, conversaţia de redirecţionare şi conversaţia de debriefing. Sunt conversaţiile manageriale de bază, iar stăpânirea lor este obligatorie, aşa cum este şi tabla înmulţirii în viaţa de zi cu zi.

    Calitatea execuţiei manevrelor de bază la şoferi (depăşirile, adaptarea vitezei la condiţiile de drum) sau calitatea execuţiilor de bază în fotbal (pasele cu latul, stopul şi preluările, organizarea în teren etc.) sunt genul de lucruri care prezic nivelul performanţei în acel rol. La fel şi în rolul de manager: calitatea execuţiei celor şase procese de mai sus prezice evoluţia performanţei tale manageriale.

  • LEGENDAR! Nadia Comăneci, la 40 de ani de la primul 10 din istoria gimnasticii artistice

    Acum 40 de ani, Nadia Comăneci, reprezentanta României, reuşea primul 10 din istoria gimnasticii artistice, la jocurile Olimpice de vară de la Montreal (Canada).

    Pe 18 iulie 1976, o gimnastă în vârstă de numai 14 ani reuşea să uimească lumea sportului, obţinând prima notă perfectă din istoria acestui sport, în condiţiile în care nici măcar tabela electronică de afişaj nu era pregătită pentru o astfel de performanţă.

    Nadia Comăneci a obţinut, de altfel, la respectiva ediţie a Jocurilor Olimpice, de şapte ori scorul perfect, câştigând trei medalii de aur (la individual compus, bârnă şi paralele), o medalie de argint (pe echipe) şi una de bronz (la sol).

    “De fiecare dată când există un zero în aniversare, este ceva tot mai mare. Au fost 10, apoi 20, apoi 30 iar acum 40 de ani, par multe cifre. Este ca şi cum jumătate din viaţa ta a şi trecut”, a declarat Nadia într-un interviu telefonic acordat agenţiei Reuters.

    “Însă atunci când realizezi că au trecut 40 de ani de când s-a întâmplat, parcă te întrebi: ‘O Doamne, chiar aşa?’. Pentru că este a 40-a aniversare, mă simt ca şi cum aş sărbători pe tot parcursul anului. Toată lumea pe care am întâlnit-o în acest an vrea să vorbească despre asta”, a adăugat Nadia, aflată într-o scurtă vacanţă în California, alături de familia sa.

     

    Citit mai multe pe www.romanibuni.ro
     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 18 iulie 2016

    COVER STORY: Wearables – mai mult decât ceasuri şi brăţări
     
    Gadgeturile moderne promit să ne ajute să fim mai sănătoşi, să ne ofere o nouă metodă de distracţie, să ne organizăm mai bine, să navigăm mai uşor şi mai eficient. Firma de cercetare Gartner preconizează că 274,6 milioane de astfel de dispozitive se vor vinde pe glob în 2016, cu 18,4% mai mult decât în 2015.
     

    INVESTIŢII: Evianul cu origini bănăţene atacă China
     

    STUDIU: La ce companii visează să se angajeze românii


    SPECIAL: Balcanii s-au mutat în Marea Chinei de Sud

     

    DRIVE-TEST: Noul Mercedes-Benz GLC Coupe


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Gadget Review: Alienware 13, sau cum să NU-ţi cheltuieşti banii – FOTO, VIDEO

    PRO
    Tastatura confortabilă
    Uşor pentru un laptop de gaming
    Designul

    CONTRA
    Extrem de scump
    Performanţă scăzută
    Se încinge foarte tare
    Display-ul putea fi mai bun


    Am fost surprins să văd că jocurile video noi precum Fallout 4 sau Witcher 3 au îngenuncheat laptopul pe setările maxime şi au devenit jucabile abia pe setări medii sau scăzute, şi consternat să constat că  producţiile mai vechi (2013) nu au rulat bine pe acest laptop. Am rămas uimit că texturile din Windows nu se văd foarte bine şi display-ul, în general, nu are o calitate foarte bună. Şi am fost chiar dezamăgit să văd că pe acest laptop nu se poate face niciun fel de editare audio-video (nici nu mai vorbesc de clipuri 4K). Am încercat în mai multe rânduri. Aceste lucruri nu sunt ieşite din comun, dar nu ar trebui să se întâmple sistemelor care costă costă 6.000-7.000 de lei. Exorbitant de mult! Cu aceşti bani ai putea achiziţiona un desktop pentru gaming (mai bun) şi un laptop pentru birou sau ai putea cumpăra un alt laptop de gaming mai performant (un exemplu recenzat de Business Magazin este Acer Predator 17).

    Alienware 13 a fost introdus pentru prima dată în 2014 şi este cel mai mic laptop al companiei în momentul de faţă. Varianta testată a venit cu un proces Intel i5 de 2,60 GHz, 8 GB RAM, 1 TB hard disk şi o placă video Nvidia GTX860M de 2 GB. Anul trecut cei de la Alienware au actualizat laptopul cu un hard disk SSD, au îmbunătăţit procesorul şi placa video, iar eu sper, pentru ei, ca acest lucru să fi îmbunătăţit drastic performanţele, asta dacă nu vor să dea faliment.

    Designul laptopului este unul futuristic, plăcut ochiului, colţurile sunt îndoite şi binecunoscutul alien tronează pe carcasă. Materialele de construcţie sunt bune, în special carcasa (fibră de carbon şi aluminiu) şi tastatura. Tastatura este foarte moale şi este o absolută plăcere să tastezi pe acest laptop. Touchpad‑ul nu este rău, dar mai e loc de îmbunătăţire, iar durata de viaţă a bateriei este de trei-patru ore pentru activitate obişnuită (browsing, muzică, Office) şi până la o oră de gaming.
    Cum era de aşteptat, laptopul vine cu programe specifice Alienware, cum ar fi AlienAutopsy (monitorizarea sistemului), AlienBackup (recuperarea datelor) sau AlienFusion (economisire energie), dar şi AlienFX, cu ajutorul căruia poţi ajusta luminozitatea tastaturii şi poţi alege dintre cele 20 de culori disponibile. Asta dacă eşti fanul programelor preinstalate.

    Revenind la performanţa produsului, de fiecare dată când am încercat un joc video am rămas din ce în ce mai dezamăgit deoarece nu am găsit niciun joc mai nou de 2013 care putea rula în condiţii optime pe acest laptop, care este şi foarte scump, fapt care mi-a revenit în minte de fiecare dată când Alienware 13 se poticnea. O altă problemă a fost că nu am putut edita în niciun fel materialele video (am încercat cu trei programe şi niciunul nu a reuşit să-mi ofere o experienţă de utilizare fluidă; am fost nevoit să apelez la bătrânul meu desktop pentru această sarcină). În plus, se şi încinge foarte repede şi este imposibil să-l foloseşti mai mult de 30 de minute pe picioare pe canapea. Pe de altă parte, sunetul realizat în parteneriat cu SoundBlaster X-FI are o calitate destul de bună având în vedere mărimea produsului. Un alt lucru plăcut este faptul că laptopul nu e greu (2 kg) şi poate fi cărat cu uşurinţă.

    Totuşi, marea problemă cu acest produs de gaming este faptul că-ţi oferă o performanţă în jocuri cel mult mediocră la un preţ extrem de mare. Într-un final, m-am tot gândit cui i-aş putea recomanda Alienware 13 şi la momentul scrierii acestui articol încă nu am găsit un răspuns. Vă anunţ dacă găsesc ceva.

    CASETĂ TEHNICĂ:
    Display: 13 inchi – Full HD  LCD LED (1.920×1.080 IPS)
    Sistem de operare: Windows 8 – Windows 10
    Placă video: GeForce GTX 860M 2GB
    Procesor: Intel i5-4210M 2,60 GHz
    Memorie: 8 GB RAM
    Hard Disk: 1 TB,
    5.400 rpm
    Greutate: 2 kg
    Baterie: Li-Ion 4 celule
    Porturi: HDMI, audio, microfon, 3xUSB 3.0

    Produsul a fost dat pentru testare de către eMAG.


     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 11 iulie 2016

    COVER STORY: Promisiunile biotehnologiei
     
    Cercetarea, legislaţia, educaţia şi predictibilitatea cadrului fiscal pot transforma România într-un veritabil hub de biotehnologie

    ANTREPRENORIAT: Povestea apei de izvor din Codrii Vlasiei 

    STRATEGIE: Piaţa AeRo ca instrument de marketing


    SPECIAL: Povestea expediţiei de 1 miliard de dolari spre Jupiter
     

    IT: Cel mai bun plan de lucru


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.