Tag: Olanda

  • Între carul cu boi şi agricultura 4.0

    Dimpotrivă, sunt întâlnite adesea în agricultura occidentală. În România, doar în cazuri izolate. Dar este un început. Agricultura nu a fost un domeniu ce era asociat prea des cu tehnologia. Mai ales în România, unde majoritatea fermierilor nu au o instruire de bază şi ceea ce ştiu ştiu pe baza experienţei practice. Trăim în era inovaţiilor şi practicile arhaice din agricultură trebuie să se transforme în ferme inteligente şi agricultură de precizie.

    „Este nevoie de o alfabetizare digitală a fermierilor români. Digitalizarea şi tehnologizarea sectorului agricol clar or să se întâmple. E doar o chestie de timp”, spune un tânăr de 22 de ani, îmbrăcat casual, cu o pereche de blugi şi o cămaşă. Vorbeşte cu convingere şi este puţin neliniştit, de parcă nu ar vrea să spună nimic greşit. El este Denis Ilie-Ablachim de la start-up-ul Yardlabs, iar alături de el sunt William Bugnar, membru al Yardlabs, şi Vlad Arsene, mentor în cadrul Innovation Labs; vorbim despre senzori, date, unde radio şi cum tehnologia ar putea revoluţiona agricultura.

    Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie din cadrul Naţiunilor Unite anticipează că în 2050 populaţia planetei va ajunge la 9,6 miliarde de oameni, iar pentru a-i hrăni, producţia de alimente va trebui să crească cu 70%, utilizând o suprafaţă de teren arabil chiar mai mică decât în prezent. Potrivit sursei citate, în 1961 exista un acru (peste 4.000 mp) de teren arabil per persoană, iar în 2050 proporţia va fi dramatic redusă: doar o treime dintr-un acru de teren arabil de persoană. În acelaşi timp, la nivel global va avansa numărul de persoane din clasa de mijloc; aceştia îşi vor spori consumul de proteine la 14% în 2030 faţă de 9% în 1965.

    Acest fenomen va crea o presiune şi mai mare pe agricultură; de pildă, o tonă de carne de vită se produce cu şapte tone de cereale. De aceea, trebuie schimbat modul în care oamenii fac agricultură, iar cel mai simplu şi eficient este transformarea acesteia prin tehnologie. Astfel, este nevoie să se facă trecerea de la metodele învechite de a face cultivare către ferme inteligente şi agricultură de precizie.

    Mai mult, planeta se va confrunta cu un deficit de 40% în aprovizionarea cu apă până în 2030 dacă nu se îmbunătăţeşte dramatic gestionarea alimentării cu apă. Cererea pentru apă este estimată să explodeze, marcând un plus de 55% până în 2050, în timp ce 20% din apele subterane la nivel mondial sunt deja supraexploatate, conform UNESCO. Naţiunile Unite le cere guvernelor să ajute fermierii să crească producţia cu resurse limitate de apă. Pentru a satisface nevoie de hrană a populaţiei globului şi pentru a nu afecta şi mai mult mediul înconjurător este nevoie de tehnologie, de utilizarea datelor, din ce în ce mai numeroase, colectate de senzori, de zboruri cu drone şi de practici ecologice.

    Dar agricultura inteligentă este deja o realitate în anumite ţări, ca Olanda sau Germania: tractoarele care ară pe pilot automat sau fertilizatoare care distribuie îngrăşământ după hărţi digitale. Asemenea lucruri sunt întâlnite adesea în agricultura occidentală, dar şi în România, în cazuri izolate. Dar este un început.

    Senzorii băgaţi în pământ ţin evidenţa a ceea ce se întâmplă în sol, apoi transmit datele în cloud pentru a fi calculate. Rezultatul este transmis sistemului de irigaţii, care plănuieşte cât şi cum să elibereze apa pentru ca seminţele să crească mai bine, mai repede. Astfel se economisesc timp şi bani. Udarea, fertilizarea, cultivarea şi recoltarea produselor agricole sunt la un pas de a fi făcute de un calculator.

    Fermele vor începe să semene tot mai mult cu fabricile: cu procese atent controlate, ce merg ceas. Să nu mai vorbim de animale şi plante modificate genetic până la ultima genă pentru a fi cât mai arătoase, să crească cât mai repede şi – de ce nu? – să fie mai bune. Un fermier trebuie să jongleze constant cu un set de variabile: vremea, nivelul de umiditate a solului, ierburile ce năpădesc plantele, insecte dăunătoare sau boli. Toate aceste lucruri pot afecta producţia anuală, iar dacă fermierul face calculele corect, poate optimiza producţia şi creşte profitul; dacă nu, ar putea pierde tot. Agricultura inteligentă ar putea să-l scape pe fermier măcar de câteva griji.

    Acest tip de agricultură este numită hi-tech, inteligentă, agricultură de precizie; unii au numit-o agricultura 4.0. Oricum ar fi, tehnologia promite că va creşte profiturile fermierilor, tăind din costuri şi crescând producţia, şi ar trebui să beneficieze şi consumatorii (toată populaţia planetei) prin produse mai ieftine.

    La începutul anului 2010, agricultura de precizie a înregistrat un avans considerabil datorită faptului că tehnologiile şi componentele precum senzori şi micro-procesoare s-au ieftinit foarte mult. Datele, informaţiile în general, devin un ingredient cheie în agricultura contemporană şi necesară pentru ca aceasta să fie mai productivă şi sustenabilă.

    Puterea de computare a circuitelor electronice a crescut de 32 de ori în ultimii 10 ani, costul transferul de date wireless a scăzut cu 75% în ultimii patru ani, iar costul de stocare a datelor a scăzut cu 97% în ultimul deceniu. Ingrediente care au făcut posibilă o extindere a agriculturii digitale. Cu ajutorul tehnologiei s-ar putea produce mai multă hrană şi chiar de calitate mai bună, pentru o populaţie tot mai numeroasă, în acelaşi timp reducând povara asupra mediul înconjurător.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 13 martie 2017

    COVER STORY:  În condiţiile în care mulţi fermieri români care practică agricultura de subzistenţă mai folosesc încă la arat plugul tras de boi, folosirea dronelor în acest domeniu pare un scenariu rupt dintr-un film SF. Dar agricultura inteligentă este deja o realitate în anumite ţări, ca Olanda sau Germania: tractoarele care ară pe pilot automat sau fertilizatoare care distribuie îngrăşământ după hărţi digitale nu sunt o raritate. Dimpotrivă, sunt întâlnite adesea în agricultura occidentală. În România, doar în cazuri izolate. Dar este un început.


    ANTREPRENORIAT: Cum a migrat educaţia din mansardă în campus


    INTERVIU: În pragul unei noi crize


    BĂNCI: Planurile noului şef al BRD
     

    REPORTAJ: Adevărul gol-goluţ despre India


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 6 martie 2017

    COVER STORY: Digitalizarea educaţiei bate pasul pe loc

    Tehnologia acaparează tot mai mult din viaţa noastră, fiind folosită în multe aspecte cotidiene, într-o măsură din ce în ce mai mare. Însă, în vreme ce unele ţări alocă procente consistente din PIB educaţiei, care este considerată esenţială, în România învăţământul este tratat ca “ruda mai săracă”, care nu merită prea multă atenţie, efort sau cheltuieli.


    EVENIMENT: Industria agroalimentară, ultimul pariu rămas


    STUDIU: Campionii creditelor neperformante


     
    TEHNOLOGIE: Poligonul hackerilor
     

    SPECIAL: Traderul care a reuşit să păcălească piaţa, dar s-a lăsat apoi păcălit de alţii

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 27 februarie 2017

    COVER STORY: Nu te opri niciodată din alergat!

    Sportiv de performanţă, membru al armatei israeliene, contabil, senior manager într-o companie de audit şi CEO al altei companii: Tal Lahav a reuşit să le facă pe toate. Acum este CEO al New Kopel în România şi povesteşte care au fost cele mai importante momente din cariera sa. dar şi ce planuri are pentru compania pe care o conduce.


    TEHNOLOGIE: Ultima linie de apărare


    INTERNAŢIONAL: Bancherii care au măsluit cel mai important indicator


     
    ANTREPRENORIAT: Cum se coace profitul la Timişoara
     

    LIFESTYLE: Gustul pe mai multe paliere

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 20 februarie 2017

    COVER STORY: Inteligenţă românească, servicii globale

    Cu 450 de angajaţi şi clienţi în 17 ţări, OSF este o companie înfiinţată de patru români care au gândit din start afacerea la nivel global şi nu s-au limitat la a face business doar în ţară. OSF este un furnizor de servicii de IT orientate către e-commerce, customer relationship management şi cloud computing. Cum a început, care au fost momentele cheie în dezvoltarea afacerii şi despre planurile de viitor povesteşte Gerard Szatvantyi, fondator şi CEO al OSF.

     


    AFACERI: Tinerii care au reinventat gogoaşa

     


    LIFESTYLE: Pentru cine începe joi weekendul?

     


     
    ANTREPRENORIAT: Timişoreanul care face pantofi cu modele naţionale


    TENDINŢE: Un grup social născut în criză

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Cum a cucerit o româncă lumea cu creaţiile ei. A ajuns din demisolul propriei case la o afacere internaţională, iar acum îşi vinde produsele în cele mai mari oraşe din lume

    „Un om de business care începe o activitate în domeniul acesta şi un om de design sunt complet diferiţi: fiecare dintre activităţi are frumuseţea ei, dar pentru un om de afaceri care începe într-un astfel de domeniu, tot timpul cifrele vor fi targetul; pentru un om de creaţie care începe un brand, tot timpul întâi identitatea şi poziţionarea contează”, explică designerul Andreea Bădală raţionamentul pentru care nu se consideră un om de business, chiar şi după ce brandul de fashion creat de ea a ajuns cunoscut în toată lumea. Ea a lansat Murmur în 2011, iar acum articolele care poartă acest nume se vând la nivel global prin trei canale – în retail, prin showroomuri, unul în Bucureşti şi al doilea la Hollywood şi printr-un shop online (ţările care comandă cel mai mult sunt SUA, UK, Rusia, Franţa şi alte oraşe din România), prin vânzarea wholesale în toată lumea, în magazinele care solicită produse Murmur (şi sunt evaluate drept potrivite de către reprezentanţii mărcii; în prezent livrează astfel în Europa – în ţări ca Franţa, Belgia, Olanda, Germania, dar şi în SUA, Rusia, Asia).

    Pe piaţa locală, în afară de magazinul online şi showroom, marca este prezentă în concept store-urile Victoria 46 şi Molecule F. Cel mai recent anunţ legat de prezenţa internaţională a mărcii se referă la includerea într-un pop up store din Galeriile Lafayette din Paris, cel mai cunoscut department store din Franţa. Până acum, vedete internaţionale precum Katy Perry, Madonna, Kylie Jenner, Beyoncé, Lady Gaga au ales să poarte piese Murmur pentru proiecte renumite sau în cadrul apariţiilor publice. Investiţia iniţială în Murmur a fost de 27.000 de euro, iar businessul din jurul creaţiilor Andreei Bădală a crescut de la an la an: cu 44% faţă de 2014 şi cu 31% anul trecut faţă de 2015, spune ea, fără să ofere detalii concrete despre dimensiunea acestuia. În România, preţurile pentru creaţiile ei variază între 600 de lei şi peste 5.000 de lei, potrivit informaţiilor de pe site-ul Murmur; aceste valori sunt însă adaptate fiecărei pieţe pe care ajung.

    Andreea Bădală a fost ghidată mereu de întrebarea  „Ce caracterizează ceea ce fac?”. „Nu pot să renunţ la ambiţia de a avea un produs altfel şi de a crea o fantezie, tot brandul este o fantezie, care să nu fie ca altele – poate să aibă lucruri asemănătoare, că nimeni nu mai inventează roata, nu o să inventez altă mânecă, de pildă, în contextul în care construcţia actuală este deja bună”, îşi descrie ea preocupările legate de profesie. Dorinţa de a crea ceva original este de fapt sursa ei permanentă de inspiraţie. „Este un foc care arde în tine, alimentat de faptul că vezi cum ce ai creat nu mai există în piaţă; într-o astfel de activitate nu te poţi duce într-o zonă în care să fii «money oriented» din prima. Faci transferul încet, pe măsură ce începi să fii apreciat”, explică ea. Tânăra de puţin peste 30 de ani se autodescrie ca fiind una dintre persoanele norocoase, care a ştiut întotdeauna ceea ce vrea. „Nu aş putea defini exact momentul, dar înainte să încep şcoala şi să scriu şi să citesc făceam haine; evident, într-un mod foarte amuzant.”

    Mai târziu, a conştientizat clar obiectivul de a-şi construi o carieră de designer, iar toate alegerile sale s-au concentrat spre îndeplinirea acesteia: de la  alegerea studiului de fashion design la Universitatea de Arte din Bucureşti (2002-2006), aprofundarea aspectelor tehnice şi de construcţie a hainei, la London College of Fashion (2007-2008) sau perioada stagiilor de practică pentru designeri cunoscuţi precum Richard Nicoll (2007-2008) sau Alexander McQueen (2009-2010). „Am ajuns să lucrez cu ei ca toată lumea, cum se ajunge peste tot – am aplicat, am dat multe telefoane de follow-up, până când am reuşit să obţin un interviu. Am mers la interviu, mi s-a spus după două săptămâni că pot să vin, după care au urmat multe alte telefoane”, descrie ea paşii care au dus-o spre stagiile de practică internaţionale.

    Nu a ezitat niciodată când a venit vorba de accesarea oportunităţilor de dezvoltare, indiferent de rezultat. „Dacă îţi doreşti ceva, poţi să încerci şi să ai conştienţa propriilor dorinţe, să le urmezi, să nu te gândeşti că nu e posibil sau e greu, cum să zici asta înainte să încerci? Am aplicat şi la alte stagii, pur şi simplu nu înseamnă că dacă nu ţi se răspunde, nu eşti bun; poate nu eşti potrivit pentru locul respectiv la acel moment.” În toată perioada în care s-au derulat aceste experienţe, şi-a conturat ideile legate de dezvoltarea propriului brand, vis pe care îl au majoritatea celor care încep o carieră în domeniu, potrivit lui Bădală, fără să ia în calcul, de multe ori, ce presupune un astfel de drum. Astfel, după stagiile de practică, între alternativa de a rămâne în străinătate şi a lucra ca designer pentru nume celebre şi venirea în România, pentru dezvoltarea propriului brand, a ales-o în mod evident pe a doua.

    De altfel, ideea propriului brand începuse să prindă contur cu trei ani înainte de lansarea proiectului. Avea chiar şi o serie de notiţe despre cum avea să arate acesta. După întoarcerea în ţară, timp de un an a lucrat pentru a construi prima colecţie şi identitatea brandului, de la nume, descriere, ce îşi propune acesta, cum ar trebui să fie clienta, prima colecţie; „în continuare cred în ea şi cred că este o rădăcină din care s-a dezvoltat brandul mai departe”, descrie Bădală colecţia iniţială. Povesteşte că de când era mică a fost atrasă de aspectele feminităţii şi de lenjerie, astfel că alegerea conceptului pe care se bazează în continuare a fost una naturală. „Am simţit că dacă aş aduce lenjeria din interior spre exterior, dacă aş aduce lenjeria în portabilitate şi aş extinde conceptul acesta, aş face ceva nou ca designer.” În termeni specifici domeniului, colecţiile ei se definesc ca „un concept unic de prêt-à-porter cu influenţe retro”. 

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 13 februarie 2017

    COVER STORY: Ţară de test 2.0

    Cele 18 milioane de locuitori ai României şi apetitul lor pentru noutăţi sunt un motiv solid pentru ca inovaţii din cele mai variate domenii să fie testate pe plan local, fie ele iaurturi, modele de magazine, ţigări electronice, modele de management sau inovaţii de producţie.


    STRATEGIE: Miza francezilor pe Micul Paris


    ANTREPRENORIAT: Tradiţie maramureşeană, Brexit şi antreprenori englezi


    LIFESTYLE: Paşii din demisol spre Hollywood


    SPECIAL: Bătălia pentru Uber

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 6 februarie 2017

    COVER STORY: Electricele prind viteză

    Creşterea cu 100% a numărului de maşini electrice înmatriculate sau dublarea numărului de staţii de încărcare din România sunt statistici ce par să descrie o piaţă efervescentă, care şi-a descoperit potenţialul şi se află într-un amplu proces de extindere. Însă dimensiunea actuală a pieţei limitează exact această efervescenţă. Maşinile electrice au devenit un trend la nivel global, iar România urmează această direcţie – dar cu anumite rezerve. Care sunt motivele pentru care unii clienţi aleg noile tehnologii, dar majoritatea preferă încă varianta tradiţională şi ce se poate face în acest sens?

     


    TEHNOLOGIE: Pepiniera de jocuri

     


    IDEI DE AFACERI: Banca de pe telefon

     


    LIFESTYLE: Sezonul Wine barurilor

     


    INTERNATIONAL: Cum spamul a ajutat Airbnb să ajungă o afacere de miliarde

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Ambasadele Belgiei, Canadei, Franţei, Germaniei, Olandei, SUA-avertisment pentru Cabinetul Grindeanu

    ”Noi, partenerii şi aliaţii internaţionali ai României, ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la acţiunile Guvernului României din noaptea de 31 ianuarie 2017, care au subminat progresele înregistrate în ultimii zece ani de România în privinţa statului de drept şi în lupta împotriva corupţiei”, se arată intr-un comunicat semnat de Ambasadele Belgiei, Canadei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Statelor Unite ale Americii.

    Decizia Guvernului contravine înţelepciunii colective a întregii comunităţi judiciare şi a statului de drept şi nu poate decât să submineze reputaţia Romaniei, susţin statele semnatare.

    “Acest act, ce contravine înţelepciunii colective a întregii comunităţi judiciare şi a statului de drept, unor elemente credibile ale societăţii civile şi îngrijorării demonstrate de cetăţenii români în ultimele două săptămâni, nu poate decât să submineze reputaţia României în rândul comunităţii internaţionale şi riscă să afecteze parteneriatele bazate pe valori comune, inerente principiilor conducătoare ale UE şi NATO”, mai avertizează ambasadele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 30 ianuarie 2017

    COVER STORY: Cel mai popular business

    Formidabilele marje de profit aduc cafenelei titlul de cea mai profitabilă investiţie din domeniul horeca, pentru a doua oară în istoria locală a capitalismului. Cum s-a schimbat piaţa într-un deceniu şi cine sunt noii artizani ai cafelelor consumate de români?


    FINANCIAR: Planurile de modernizare a trezoreriei


    TEHNOLOGIE: Secretul unei creşteri de 400%


    STUDIU: Profilul datornicului român


    AFACERI: Tehnologie inovatoare, caut profit


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.