BusinessMagazin

Tag: obligatiuni

  • Cum vor parlamentarii de la Strasbourg să ferească Europa de speculatori

    Regulamentul face parte din pachetul de măsuri propus de Comisia Europeană pentru contracararea efectelor crizei financiare. Ambele tipuri de tranzacţii sunt considerate ca fiind la baza creşterii volatilităţii pieţelor, iar cei care au tranzacţionat CDS sunt acuzaţi că au agravat problemele economice ale Greciei.

    Parlamentul a obţinut interzicerea tranzacţiilor cu CDS în situaţiile în care cumpărătorul nu deţine deja titlurile pe care se bazează instrumentele respective (practica denumită “naked CDS trading”). De exemplu, cumpărarea de titluri CDS greceşti va fi permisă doar atunci când cumpărătorul deţine deja obligaţiuni guvernamentale greceşti sau acţiuni într-un sector economic puternic dependent de performanţa CDS-urilor respective, precum o bancă grecească – în mod evident, sectorul bancar grecesc va fi puternic afectat în cazul intrării Greciei în incapacitate de plată.

    Singura excepţie o reprezintă situaţia în care o autoritate naţională poate ridica interdicţia pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire pentru încă 6 luni. Această decizie poate fi luată dacă piaţa datoriilor suverane din ţara respectivă nu mai funcţionează în mod corespunzător, iar textul precizează o serie limitată de indicatori care constituie repere pentru această decizie. În plus, în termen de 24 ore, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe va publica pe propriul website o opinie referitoare la oportunitatea ridicării interdicţiei. O eventuală decizie negativă a Autorităţii va avea un impact politic.

    “Acest regulament dovedeşte că Uniunea Europeană poate acţiona împotriva speculaţilor, atunci când există voinţă politică. Regulamentul va face imposibilă cumpărarea de CDS cu singurul scop de a specula pe intrarea unei ţări în incapacitate de plată”, a declarat raportorul Pascal Canfin (Grupul verzilor, Franţa).

    De asemenea, Parlamentul a impus cerinţe mai stricte de raportare pentru tranzacţiile pe pieţele de acţiuni, tot pentru a preveni volatilitatea excesivă şi prăbuşirea cotaţiilor anumitor companii din cauza speculaţiilor, adică aşa cum s-a întâmplat cu Lehman Brothers în 2008. Autorităţile de supraveghere naţionale vor fi notificate în cazul existenţei unor poziţii scurte nete semnificative pe acţiuni, imediat ce ponderea lor ar atinge 0,5% din capitalul social emis al unei companii.

  • Statul vrea să împrumute 2 miliarde de dolari până la sfârşitul anului

    Emisiunea, denominată în dolari, urmează celei în euro lansate în iunie, în valoare de 1,5 miliarde de euro, cu scadenţă pe cinci ani. Ambele fac parte din programul de titluri pe termen mediu al statului român, în valoare de 7 miliarde de euro.

    Conform Bloomberg, randamentul euroobligaţiunilor româneşti cu scadenţa în 2018 a scăzut vineri la 6,172%, faţă de 6,184% joi.

    Întâlnirile de la Londra şi din SUA pentru promovarea noii emisiuni de obligaţiuni externe a României în rândul investitorilor străini au început la 11 noiembrie şi vor dura până la 16 noiembrie, conform secretarului de stat Bogdan Drăgoi. El a spus că lansarea noilor titluri are loc în contextul în care FMI şi CE au apreciat evoluţia economiei româneşti şi perspectiva fiscală pentru 2012, însă decizia finală privind emisiunea va fi luată în funcţie de condiţiile pieţei. Aranjorii emisiunii sunt Citigroup, Deutsche Bank şi HSBC.

  • Costul de împrumut al Italiei a atins un nou maxim, randamentul obligaţiunilor depăşind pragul de 7%

    Randamentul a ajuns la 7,09%, în urcare cu 51 de puncte de bază, sau 0,51 puncte procentuale, faţă de nivelurile de marţi, potrivit FactSet Research, după ce firma de clearing LCH.Clearnet a ridicat marja minimă pentru tranzacţionarea de obligaţiuni italiene, transmite MarketWatch. Depăşirea pragului de 7% este considerată de analişti şi economişti trecerea datoriei unui stat din zona euro în plaja de nesustenabilitate. Creşterea randamentelor obligaţiunilor de stat peste acest prag a determinat Grecia, Portugalia şi Irlanda să solicite acorduri de finanţare externă cu FMI şi Comisia Europeană pentru a putea evita împrumuturile prea scumpe din pieţe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt băncile europene cu cele mai mari nevoi de capital suplimentar

    Defalcarea sumei a fost făcută de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), într-o notă publicată joi care foloseşte estimări bazate pe rezultatele băncilor pe prima jumătate a anului. Datele definitive vor fi cunoscute în noiembrie, când băncile vor fi obligate să-şi comunice datele privind capitalurile şi portofoliile de obligaţiuni suverane.

    Necesarul de recapitalizare a băncilor europene a fost estimat, prin decizia de joi a liderilor europeni, la 106 miliarde de euro, astfel încât ponderea capitalului de rang I al băncilor să ajungă la 9% din total până la sfârşitul lui iunie 2012. Recapitalizarea se va putea realiza fie prin vânzări de active, fie prin emisiuni de obligaţiuni, fie prin împrumuturi de la statele europene. Până la finele anului, băncile vor comunica autorităţilor din statele de origine planurile detaliate privind opţiunile de recapitalizare, iar planurile urmează să fie aprobate ulterior de către EBA.

    Scopul operaţiunii este consolidarea solvabilităţii băncilor în condiţiile crizei datoriilor suverane, mai ales având în vedere că unul dintre pilonii planului aprobat la Bruxelles este asumarea de către creditorii privaţi ai Greciei a unei pierderi de 50% din valoarea nominală a deţinerilor lor de obligaţiuni elene, ceea ce ar însemna o pierdere cumulată de circa 100 de miliarde de euro.

    Potrivit unei statistici realizate de banca elveţiană UBS, dintre băncile europene, cele mai mari deţineri de obligaţiuni elene şi creanţe de alt gen faţă de statul elen le au şase instituţii de credit din Grecia, dintre care cinci prezente şi în România, urmate de banca franco-belgiană Dexia, BPI şi BCP din Portugalia (aceasta din urmă, proprietară a Millennium Bank), precum şi o serie de bănci din Germania şi Franţa.

  • Reuniunea de la Bruxelles: ce au stabilit liderii europeni după zece ore de negocieri nocturne

    Necesarul de recapitalizare a celor mai mari bănci europene a fost stabilit la 106 miliarde de euro, astfel încât ponderea capitalului de rang I al acestora să ajungă la 9% din total până la sfârşitul lui iunie.

    Celelalte măsuri adoptate vizează creşterea rolului FMI, un angajament din partea Italiei de a-şi reduce datoria în principal prin accelerarea reformei sistemului de pensii, dar şi semnalul că Banca Centrală Europeană va continua cumpărările de obligaţiuni de pe piaţa secundară, o măsură favorabilă pentru state cu probleme de finanţare, ca Grecia, Italia şi Spania.

    Cea mai grea parte a constat în efortul de convingere a băncilor să accepte pierderea de 50% din valoarea obligaţiunilor elene, ceea ce înseamnă o reducere a poverii datoriei pentru Grecia cu 100 de miliarde de euro. Liderii europeni l-au chemat la negocierile nocturne pe Charles Dallara, directorul Institutului Internaţional de Finanţe, cea mai mare asociaţie mondială a băncilor, spre a ajunge la o soluţie de rezolvare a problemei greceşti, în sensul reducerii ponderii ei de la 160% la 120% din PIB până în 2020, notează Bloomberg. Până la finele anului va fi negociat un nou pachet de susţinere pentru Grecia, în valoare estimată de 130 de miliarde de euro, conform Reuters.

    “A fost voinţa exprimată foarte ferm de Angela Merkel, de Nicolas Sarkozy, de mine, ca dacă un acord voluntar cu băncile se dovedeşte imposibil, să nu ezităm nicio secundă să trecem la un scenariu de insolvenţă totală a Greciei”, a declarat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker. Acest scenariu “ar fi costat statele o groază de bani şi ar fi ruinat băncile.”

    În privinţa modului cum va fi suplimentată valoarea EFSF, care cu noua sumă ar putea susţine inclusiv un pachet de salvare a Italiei, baza de la care se va porni vor fi cele 250 de miliarde de euro rămase după pachetele de salvare pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda, sumă ce va fi majorată de 4-5 ori fie printr-un program de garanţii pentru cumpărătorii de obligaţiuni de pe piaţa primară, fie printr-un vehicul special de investiţii ce va fi înfiinţat în următoarele săptămâni cu rolul de a atrage investiţii din ţări precum China sau Brazilia.

    Deciziile de la Bruxelles au fost bine primite în primele tranzacţii de joi din Asia, cu o creştere a monedei europene şi a indicilor bursieri.

  • Autorităţile: De la o lună la alta a crescut costul împrumuturilor statului. Investitorii cer dobânzi prea mari

    “Prognozele de creştere economică din UE sunt toate revizuite în scădere. Creşterea economică la nivelul UE pentru acest an a fost revizuită de la 1,8 la 1,7 şi de la 2,1 la 1,4 pentru 2012. Deci, se pare că renii lui Moş Crăciun nu aduc în sanie veşti foarte bune pentru întreagă Europă. Această revizuire nu este o veste bună nici pentru România, care va fi obligată să îşi revizuiască prognoza de creştere economică”, a precizat premierul.

    În primăvară, Guvernul convenise cu Comisia Europeană o prognoză de 3,5-4%, pentru 2012, în baza căreia a fost conceput bugetul de stat, însă în această lună prognoza va fi revizuită. “Asta trebuie să ne aducă cu picioarele pe pământ şi din perspectiva altor indicatori macroeconomici: deficit bugetar, finanţare, pentru că lumea se schimbă într-o manieră radicală. Banii nu mai sunt uşor de găsit pe piaţă pentru a putea să îţi finanţezi deficitele, deficitele se vor finanţa la costuri tot mai scumpe şi orice procent de deficit înseamnă un ban în plus cheltuit din buzunarele românilor, la costuri mult mai mari decât până acum”, a comentat Boc.

    De aceea, România va trebui în 2012 “să rămână extrem de prudentă, să îşi facă un buget echilibrat, să împrumute cât mai puţin şi să investească toţi banii pe care îi are cu putinţă în locuri de muncă, în dezvoltare, în infrastructură, pentru că ele vor genera, pe termen mediu şi lung, creştere economică”, a mai spus premierul.

    Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a declarat vineri agenţiei Reuters că investitorii în titlurile emise de statul român cer dobânzi prea mari raportat la situaţia ameliorată a fundamentelor economice şi la faptul că inflaţia a scăzut puternic. “Încercăm să consolidăm nivelul dobânzii la anumite niveluri. Interesul nostru este să ne împrumutăm, dar nu la orice cost”, a spus Drăgoi.

    Ministerul Finanţelor a respins de mai multe ori în ultimele luni ofertele băncilor la licitaţiile de titluri de stat, astfel încât din august până acum a împrumutat numai 7,1 miliarde de lei, faţă de un plan iniţial de aproape 13 miliarde. Randamentul mediu pentru titlurile pe trei ani a crescut de la 7,09% la începutul lunii iulie la 7,49% la 20 octombrie.

    “Eu înţeleg că băncile cer costuri mai mari din cauza contextului internaţional, dar pe de altă parte trebuie să ne uităm şi la fundamentele economice şi la inflaţia în scădere”, a afirmat Drăgoi.

    De la începutul anului până acum, Finanţele s-au împrumutat cu puţin peste 42 de miliarde de lei, prin titluri şi obligaţiuni de stat pe piaţa internă. Cât priveşte piaţa externă, după ce a atras în iunie 1,5 miliarde de euro prin emisiunea de obligaţiuni, România va lansa o nouă emisiune de obligaţiuni, foarte probabil în dolari, la jumătatea lui noiembrie.

  • Salvaţi băncile! Noua notă de plată pentru contribuabilii europeni

    În virtutea proiectului, care va fi discutat la reuniunea din la 23 octombrie a Consiliului European şi a şefilor de state şi de guverne din zona euro, băncile europene vor fi obligate ca în termen de până la 9 luni să-şi majoreze ponderea capitalului propriu de rang I la 9% (în loc de 6-7%), ceea ce înseamnă că vor avea nevoie de recapitalizări ce vor depăşi cu mult 200 de miliarde de euro, cifră vehiculată anterior de FMI şi respinsă ulterior de europeni. Conform Morgan Stanley, cifra corectă, valabilă pentru 12 bănci europene (în loc de 40, cât luase în calcul FMI) ar fi de 275 de miliarde de euro.

    De asemenea, băncile ar urma să fie obligate să accepte nu o reducere cu 21% a valorii creanţelor greceşti, aşa cum era planul convenit în luna iulie, ci cu 50%, conform noului plan. Interesant e că deja deţinătorii de obligaţiuni se pregătesc deja pentru o reducere de 60%, conform Bloomberg, care îl citează pe Emiel van den Heiligenberg, director de investiţii la BNP Investment Partners din Londra, cu fraza “Toată lumea e de acord că e nevoie de o restructurare mult mai profundă a datoriilor Greciei pentru ca acestea să ajungă să fie sustenabile”.

    Spre bucuria investitorilor de pe pieţele financiare, Fondul European pentru Stabilitate Financiară, destinat iniţial salvării ţărilor care nu se mai pot împrumuta de pe piaţă, ar putea fi majorat de la 440 la aproape 2.000 mld. euro, urmând să fie folosit inclusiv pentru preluarea de la bănci a obligaţiunilor emise de ţările cu probleme din zona euro, adică pentru curăţarea bilanţurilor acestora pe banii contribuabililor.

  • Cum va fi aplicată în UE taxa pe risc

    Tranzacţiile cu acţiuni şi obligaţiuni vor fi taxate cu 0,1% din valoare, iar cele cu contracte derivate cu 0,01%. Aplicarea taxei ar aduce la bugetul comunitar şi la cel al statelor membre 57 de miliarde de euro în fiecare an, “ar descuraja tranzacţiile riscante şi ar suplimenta măsurile de reglementare menite să evite producerea unor noi crize”, consideră CE.

    Algirdas Semeta, comisar pentru fiscalitate şi audit, a declarat că taxa “va oferi ceea ce aşteaptă cetăţenii: o contribuţie corectă din partea sectorului financiar” (de unde şi criticile intense cu care băncile au întâmpinat-o, mult înainte de anunţul din această săptămână).

  • Variantă luată în calcul de Grecia pentru evitarea falimentului: Obligaţiuni cu maturitatea la 100 de ani

    Băncile BNP Paribas, Deutsche Bank şi HSBC şi banca de investiţii Lazard oferă consultanţă Greciei privind restructurarea datoriilor de stat. Contactaţi de Reuters, reprezentanţii celorlalte bănci implicate în discuţii nu au confirmat informaţia. O sursă a declarat că guvernul elen se concentrează pe variantele deja existente, fără alte amendamente. Cu toate acestea, cererea ridicată pentru obligaţiunile pe 100 de ani emise de Mexic ar putea creşte interesul pentru o astfel de variantă, inclusiv în Grecia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Participarea creditorilor privaţi la programul de schimb de obligaţiuni al Greciei a ajuns la 90%

    Contactaţi de Reuters, reprezentanţii ministerului au refuzat să comenteze informaţiile.

    Atena încearcă de două luni să convingă cât mai mulţi investitori privaţi să participe la planul de schimb de obligaţiuni, un element cheie al celui de-al doilea acord de finanţare externă convenit de Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană pentru salvarea Greciei de la faliment.

    Planul prevede preschimbarea unor obligaţiuni în valoare totală de 135 miliarde euro, cu maturitatea până în 2020, în titluri cu scadenţa de până la 30 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro