Ministrul rus de Externe a reacţionat astfel după ce preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov a declarat că Kievul ia în considerare posibilitatea unei aderări a Ucrainei la NATO, în cazul în care Rusia nu încetează să ameninţe integritatea teritorială a ţării.
“Încercări de a aduce Ucraina în NATO vor fi foarte negative pentru întregul sistem european de securitate, iar noi ne vom opune total”, a declarat Lavrov pentru Bloomberg.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Dacă Administraţia de la Kiev va lua aceste măsuri, ne aşteptăm ca liderii forţelor de autoapărare din Donbas şi Lugansk să reacţioneze în mod adecvat”, a comunicat Ministerul rus de Externe, citat de AFP.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Orice stat care realizează acţiuni ostile faţă de Rusia trebuie să fie conştient că va putea face obiectul unei riposte de aceeaşi natură. Adică dacă noi avem impresia că Rusia suferă în prezent presiuni, în special prin interdicţia zborurilor avioanelor guvernamentale, este timpul să arătăm că suntem capabili să ripostăm”, a declarat Puşkov pentru agenţia rusă.
Sâmbătă, România şi Ucraina şi-au închis spaţiul aerian pentru un avion guvernamental rus care îl avea la bord pe ministrul Culturii Vladimir Medinsko şi un grup de deputaţi, între care şeful comitetului pentru CSI (Comunitatea Statelor Independente) din cadrul Dumei, Leonid Sluţki, vizat de sancţiunile UE, precizează RIA Novosti.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Banca franceză Societe Generale a anunţat, miercuri, că reevaluarea în scădere cu 525 milioane de euro a afacerilor din Rusia a condus la scăderea cu 13% a profitului net în primul trimestru, în timp ce producătorul de bere Carlsberg şi cel de ţigarete Imperial Tobacco Group au informat că declinul vânzărilor în Rusia şi deprecierea rublei au afectat profitul şi vor influenţa veniturile pe parcursul anului.
De asemenea, afacerile din Rusia ale producătorilor de bere şi de ţigarete au fost lovite în ultimele trimestre puternic de reglementări mai stricte introduse de către autorităţi înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, scrie cotidianul american Wall Street Journal.
Confruntarea politică a Rusiei cu Vestul a pus noi presiuni pe rublă şi a împins economia spre recesiune. Înrăutăţirea economiei în Rusia a introdus o necunoscută semnificativă în prognozele de profit şi venituri ale multor companii europene, care au considerat până curând Rusia drept un motor de creştere.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În aceeaşi zi în care Uniunea Europeană anunţa extinderea sancţiunilor pentru oficiali ruşi apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, bossul Gazprom, Alexei Miller, semna la Moscova un memorandum de înţelegere cu CEO-ul grupului austriac OMV, Gerhard Roiss, pentru construcţia unei extensii a gazoductului South Stream până la Baumgarten.
Gazul bate criza din Ucraina, titra presa internaţională; nici Gazprom, nici Miller, un vechi aliat al lui Putin, nu se află pe lista sancţiunilor economice şi diplomatice adoptate de Statele Unite şi Uniunea Europeană în încercarea de a dezamorsa situaţia din Donbas. Gazprom a anunţat săptămâna trecută că Ucraina datorează 3,5 miliarde de dolari în contul importurilor de gaze ruseşti, presiuni financiare pe care Vestul încearcă să le amelioreze printr-un acord de bailout de la FMI.
GAZPROM VA LIVRA AUSTRIEI PÂNĂ LA 32 MILIARDE METRI CUBI DE GAZE PE AN PRIN SOUTH STREAM, PRIMELE LIVRĂRI FIIND PREVĂZUTE PENTRU ANUL 2017, POTRIVIT MEMORANDUMULUI SEMNAT SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ DE MILLER ŞI ROISS.
Aproximativ 30% din necesarul de gaze al Europei este acoperit de Rusia, jumătate din acest volum tranzitând conductele de pe teritoriul Ucrainei. Acţiunile Gazprom, unde guvernul rus este acţionar majoritar, au scăzut cu 8% de la începutul acestui an, pe fondul tensiunilor din Ucraina.
UE şi SUA au avertizat că ar putea extinde sancţiunile către companii şi sectoare de importanţă strategică ale economiei ruse, inclusiv sectorul financiar şi industria energiei, dacă preşedintele Vladimir Putin va decide să trimită trupe în estul Ucrainei. Guvernul de la Kiev – instalat după destituirea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici în urma unei revolte violente, sprijinită de Washington şi Bruxelles – şi aliaţi ai NATO susţin că Rusia sprijină miliţiile separatiste care au ocupat mai multe oraşe şi obiective strategice din estul Ucrainei.
MILLER S-A NUMĂRAT PRINTRE INVITAŢII FOSTULUI CANCELAR GERMAN GERHARD SCHROEDER, CARE ŞI-A SERBAT SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ ZIUA DE NAŞTERE LA PALATUL IUSUPOV DIN SANKT PETERSBURG, UNDE A FOST FOTOGRAFIAT ÎMBRĂŢIŞÂNDU-SE CU VLADIMIR PUTIN.
Schroeder este directorul companiei care operează gazoductul Nordstream, prin care Germania importă gaze din Rusia pe sub Marea Baltică.
Gazul exportat de Gazprom în Europa este de importanţă strategică atât pentru Rusia, cât şi pentru consumatorii din UE, astfel că Miller şi compania rusă au fost feriţi până acum de sancţiunile Statelor Unite şi Bruxelles-ului împotriva apropiaţilor lui Putin – îngheţări de active şi interdicţia de călătorie.
De altfel, sancţiunile se concentrează pe imperiile financiare ale unor oameni de afaceri – Ghenadi Timcenko, fraţii Arkadi şi Boris Rotenberg şi Iuri Kovalciuk – din cercul de apropiaţi ai preşedintelui – 17 bănci, companii energetice, fonduri de investiţii şi firme – aparent cu scopul de a constrânge activele aflate la dispoziţia aliaţilor lui Putin, sau chiar a liderului însuşi. Deşi sancţiunile nu îl vizează direct pe Putin, opţiune considerată extremă, americanii şi aliaţii lor încearcă să transmită mesajul că, în final, averea sa personală, despre care nu se ştiu prea multe, ar putea fi afectată.
15 din cele 17 firme vizate de sancţiuni sunt deţinute, controlate sau asociate cu Timcenko, inclusiv grupul Gunvor, unul dintre cei mai mari traderi de gaze naturale din lume, despre care Departamentul Trezoreriei al SUA consideră că ar putea avea legături financiare chiar cu preşedintele Putin.
Amintind că FMI anticipează o activitate economică apropiată de recesiune (plus 0,2 la sută) în acest an în Rusia din cauza crizei din Ucraina, un oficial al Trezoreriei a afirmat că, de la începutul anului, piaţa bursieră rusă a scăzut cu 13 la sută.
Potrivit lui Daniel Glaser, secretarul adjunct al Trezoreriei care se ocupă de lupta împotriva finanţării terorismului, rubla a pierdut 8 la sută din valoare de la începutul anului, în timp ce banca centrală rusă a cheltuit 10 la sută din rezervele sale în valută, respectiv 50 de miliarde de dolari, într-un efort zadarnic de a o susţine.
Acest oficial a amintit, de asemenea, că între 100 de miliarde şi 130 de miliarde de dolari în capital au părăsit Rusia de la începutul crizei, potrivit estimărilor FMI şi ale Băncii Mondiale.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Cele mai mari companii de petrol, gaze, minerit şi retail din Rusia, inclusiv unele conduse de miliardari apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, au înregistrat active de zeci de miliarde de dolari în Olanda, Luxemburg, Cipru, Elveţia şi Irlanda, pentru a se feri de taxe şi ieşiri de capital, relatează Bloomberg.
Între aceste companii se află Rosneft, Gazprom, Lukoil şi compania de trading Gunvor Group, cu sediul în Geneva, fondată de un asociat al lui Putin vizat de sancţiuni.
Utilizarea pe scară largă a subsidiarelor din străinătate de către cei mai bugaţi oameni de afaceri ruşi le expun activele la sancţiuni. Totuşi, capitalizarea acestei vulnerabilităţi necesită sprijinul unor ţări care depind economic de ieşirile de capital din Rusia şi care în mod tradiţional protejează investitorii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ministerul rus al Afacerilor Externe întocmeşte o listă cu încălcări “masive” ale drepturilor omului comise în Ucraina de “forţe ultranaţionaliste, extremiste şi neonaziste” într-o “Carte albă” dată publicităţii luni. El cere o reacţie internaţională “fără subiectivitate”.
“Consecinţele pentru pacea, stabilitatea şi dezvoltarea democratică a Europei riscă să fie atât de distrugătoare, încât trebuie să se pună capăt” încălcărilor, continuă ministerul.
Cititi mai multe pe www.meidafax.ro
“Rusia este favorabilă stabilirii unui dialog în Ucraina între autorităţile de la Kiev şi cele din restul regiunilor”, le-a declarat Lavrov jurnaliştilor la sediul cancelariei din Lima, la încheierea unui turneu care l-a dus în Cuba, Nicaragua, Chile şi Peru.
Lavrov a subliniat că “Guvernul rus crede către trebuie lansat în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro