Tag: macroeconomie

  • Vin sarbatorile, vin miliardele de euro in tara!

    Nu numai familiile lor asteapta valuta cu nerabdare, ci si specialistii, pentru ca asa se poate scapa de deprecierea leului.

    In primele noua luni, romanii de peste granite au transferat in tara peste cinci miliarde de euro. 40% au venit numai din Italia, iar 30% din Spania. Ceva mai putin au trimis romanii din Anglia, Germania sau Statele Unite.

    Cum importurile de bunuri s-au cam facut, specialistii cred ca miliardele de euro vor aprecia leul pana la un curs de 3,5 lei sau mai mult, in raport cu moneda europeana.

    Detalii aici

  • Exact cum e cu apa in cada

    Corectia brutala de curs, de care analistii s-au temut tot anul, mai ales dupa ce aprecierea leului impinsese cursul la incredibilul raport de 3,1 lei/euro la inceputul lui iulie, a avut deci loc, iar pariul pentru perioada urmatoare ramane cel privind efectele de ansamblu pentru economie.

    Reprezentantii importatorilor au estimat deja posibile scumpiri ale marfurilor din cauza deprecierii, iar bancherii (inclusiv BNR) au avertizat din nou asupra riscurilor presupuse de indatorarea in valuta a celor care isi incaseaza veniturile in lei; de cealalta parte, atat analistii, cat si reprezentantii bancii centrale au adus aminte ca leul tare si foarte tare, cu care toata lumea se obisnuise, era artificial si daunator pentru echilibrul macroeconomic (desigur, cu exceptia inflatiei tinute jos) si ca oricum ar fi trebuit sa aiba loc o anumita corectie a cursului.

    Intrebarea e pana unde ar trebui sa se deprecieze leul astfel incat sa corespunda fundamentelor economice? Ministrul economiei, Varujan Vosganian, crede ca un nivel de echilibru ar fi „pe la 3,4 lei/euro“, luand in calcul competitivitatea, balanta comerciala si productivitatea, incumetandu-se chiar sa spuna ca „pe ansamblu e mai mult bine decat rau“ ca a scazut leul si ca efectele pozitive le contracareaza pe cele negative.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, e insa de alta parere, afirmand ca efectul inflationist al caderii leului a depasit deja contributia la deflatie a aprecierii din lunile anterioare. Iar aici, problema e atat de ritm al deprecierii (un curs volatil si care sare atat de mult in doar cateva zile nu slujeste in niciun fel echilibrului macro), cat si de artificialitate a deprecierii, atunci cand ea e la fel de mult cauzata de speculatii ca si intarirea excesiva a leului din vara.

    Vinerea trecuta circulase zvonul ca BNR ar urma sa convoace o sedinta de consiliu extraordinara unde sa decida o noua majorare de dobanda; o astfel de masura ar fi fost exact ceea ce si-ar fi dorit speculatorii pe curs, aceiasi pe care, cum bine stim, BNR a incercat luni de zile sa-i tina sub control prin reducerile succesive de dobanda (o dobanda mare la leu atrage in mod natural fondurile speculative si poate provoca aprecieri speculative ale monedei romanesti).

    Acum insa, intoarcerea de situatie in privinta inflatiei, care n-a mai permis BNR sa continue reducerile de dobanzi, a reorientat politica fondurilor speculative, in sensul unui joc la depreciere cu scopul de a forta mana bancii centrale, iar acest joc e de asteptat sa continue in perioada urmatoare, mai ales in conditiile nervozitatii inevitabile intr-o perioada de criza financiara internationala. Astfel incat e probabil ca oscilatiile evocate de ministrul Vosganian pana la atingerea cursului de echilibru („este exact cum e cu apa in cada – face o crestere incoace, apoi una incolo, iar dupa aceea se linisteste“) sa mai dureze inca destul timp, si nu numai din cauza crizei externe si a speculatiilor.

    Guvernatorul BNR estima ca este de asteptat ca in primavara anului viitor inflatia sa reintre sub control. Numai ca pana atunci mai urmeaza scumpiri la utilitati, iar bugetul pe anul viitor, an electoral, inca nici nu e batut in cuie. Principalul partid de opozitie, acelasi PSD care saptamana trecuta atragea atentia ca politica fiscala trebuie sa fie prudenta, ca sa nu alimenteze inflatia, isi repeta dupa doar cateva zile conditiile puse pentru a vota proiectul de buget – un salariu minim de 640 de lei si un cortegiu de masuri sociale suportate de la acelasi buget.

  • Isarescu a lasat deprecierea leului sa-i “friga” pe speculatori

    Daca vrem sa stopam miscarea cursului spre zone care nu ni se par corecte, cream foame de lei in piata, afirma guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, indicand solutia la care ar putea recurge banca centrala pentru a frana salturile cursului de schimb.

    In acelasi timp, Isarescu spune ca "intrarile si iesirile de capital speculativ trebuie sa fie ‘rezolvate’ prin variatii de curs", ceea ce sugereaza ca BNR a lasat intentionat cursul sa urce spre 3,7 lei pentru un euro, pentru a-i "frige" pe speculatorii care au inceput sa-si retraga masiv plasamentele in lei.

    De la inceputul lui noiembrie, leul a pierdut circa 11% in fata euro. Surse de pe piata financiara afirma ca pana acum marile banci americane Merrill Lynch si Citi si-au retras plasamente pe lei, probabil in cadrul eforturilor globale de acoperire a pierderilor provocate de criza subprime. Si un mare fond de la Londra si-ar fi inchis joi pozitia. Este insa dificil de estimat cat din capitalurile speculative au ramas pe piata.

    Mai multe detalii aici

  • Cine castiga si cine pierde din deprecierea leului

    Deprecierea continua din ultimele zile a leului in raport cu euro peste nivelul de 3,6 lei ii avantajeaza pe exportatori si pe salariatii care si-au negociat veniturile in moneda comunitara si ii afecteaza pe importatori, pe cei care isi platesc creditele in valuta si pe investitorii straini la Bursa de Valori de la Bucuresti (BVB).

    Analistul economic Ilie Serbanescu spune ca aceasta depreciere este de bun augur pentru toata economia pentru ca un leu mai slab va reduce deficitul de cont curent, fapt ce va duce la scaderea inflatiei. In plus, adauga acesta, productia interna va fi incurajata.

    Mai multe detalii aici

  • Mancarea e prea scumpa

    In Bosnia, salariul mediu este de 333 de euro, in timp ce pensia medie ajunge la 146 de euro. In acelasi timp, cheltuielile lunare ale unei familii formate din patru membri au fost in octombrie de 610 euro, din care 302 euro doar pentru alimentele de baza.

    Cele mai mari cresteri au fost la unt si ulei. Inainte de scumpire untul se vindea cu 4 euro pe kilogram, iar acum a ajuns la aproape 10 euro, iar de la 90 de eurocenti pe litru, uleiul costa acum aproape 2 euro. In perioada urmatoare se anunta si scumpiri la electricitate, gaze naturale si caldura. Asociatia pentru protectia consumatorilor a avertizat ca sunt posibile miscari sociale in viitor daca costul vietii va continua sa se majoreze, fara a fi insotit de o miscare similara a salariilor si a pensiilor.

    Din 40 de tari europene, Bosnia se situeaza pe locul 36 intr-un clasament privind puterea de cumparare. Albania, Ucraina si Republica Moldova ocupa ultimele locuri in acest clasament.

  • Isarescu: imprumutati-va in lei

    Guvernatorul BNR a reafirmat la un seminar economic organizat de BNR, Asociatia Romana a Bancilor si Alpha Bank Romania ca, in cazul flotarii controlate, bancile centrale nu sunt obligate sa infirme sau sa confirme vreo operatiune, putand chiar sa nu furnizeze aceste date nici dupa o perioada mai lunga de timp. El a aratat ca cel mai probabil banca centrala va alege ca, dupa o anumita perioada, sa publice in rapoartele trimestriale asupra inflatiei un scurt paragraf cu interventiile facute cu mai mult timp in urma.

    Isarescu a sfatuit din nou populatia sa isi pastreze economiile si sa imprumute in lei, avand in vedere ca si in perioada urmatoare vor exista variatii de curs greu predictibile si trrebuie sa fie constienti de riscul valutar. Guvernatorul a tinut sa precizeze ca au avut loc discutii la nivelul Consiliului de Administratie al bancii centrale privind schimbarea regimului de flotare, dar numai in sensul liberalizarii totale.

    BNR a anuntat, vineri, un curs de referinta de 3,6221 lei/euro, reprezentand cel mai inalt nivel din ultimele 19 luni si o crestere de 16,4% fata de minimul acestui an. Unii dealeri sunt de parere ca BNR a intervenit chiar vineri in piata, dupa ce cursul de schimb a coborat catre 3,6 lei/euro, la jumatatea zilei, fata de un nivel de 3,69 lei/euro la inceputul sedintei.

  • BNR tine leul la 3,62 fata de euro

    Un nivel mai ridicat decat cel de vineri a fost publicat la 25 ianuarie 2006, cand rata a fost de 3,6242 lei/euro. Minimul acestui an, de 3,1112 lei/euro, a fost atins la 2 iulie.

    La jumatatea zilei de vineri, cursul de schimb a coborat, pe piata interbancara, catre nivelul de 3,6 lei/euro, dupa ce ajunsese la 3,69 lei/euro, evolutia fiind pusa de unii dealeri pe seama unei interventii in piata a Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in timp ce altii considera ca este vorba despre o corectie normala. La ora 13:20, euro era tranzactionat la 3,6235 lei.

    La un ban de 3,7 lei pentru un euro

    Leul mai scade si in 2008

  • Euro, la un ban de 3,7 lei

    Moneda europeana continua astfel trendul ascendent in raport cu leul, dupa ce ieri a inregistrat maximul ultimelor 17 luni: Banca Nationala a Romaniei anuntase pentru ieri un curs de referinta de 3,5944 de lei pentru un euro.

    Leul continua caderea si in 2008

  • Euro, la un ban de 3,7 lei

    Moneda europeana continua astfel trendul ascendent in raport cu leul, dupa ce ieri a inregistrat maximul ultimelor 17 luni: Banca Nationala a Romaniei anuntase pentru ieri un curs de referinta de 3,5944 de lei pentru un euro.

    Leul continua caderea si in 2008

  • Leul, la minimul anului fata de euro

    Potrivit lui Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, cursul de schimb ar fi inceput sa se corecteze in toamna acestui an, dupa aprecierea puternica din primul semestru, chiar daca pe pietele financiare internationale nu ar fi aparut criza de lichiditate.

    El a explicat ca nivelul inalt al deficitului de cont curent reprezinta principala vulnerabilitate a economiei romanesti, iar investitorii sunt influentati de evolutia acestui indicator.

    Agentia Reuters comenteaza ca tendinta descendenta a cotatiei leului fata de euro se va mentine si anul viitor, intrucat investitorii sunt ingrijorati de esecul guvernului de a echilibra economia. Moneda nationala a coborat in raport cu euro inainte ca problemele de pe piata financiara sa determine investitorii sa reduca plasamentele pe pietele emergente, considerate riscante.
    Piata de capital a fost la randul ei afectata, indicele BET inregistrand un declin de circa 15% numai in luna noiembrie.

    Analistii considera ca amplificarea deficitului de cont curent, nivelul ridicat al creditelor pentru locuinte si apropierea alegerilor generale vor alimenta tendinta descendenta a pietelor, in 2008.
    "Principalul element de vulnerabilitate este deficitul de cont curent. Exista conditii pentru deprecierea in continuare a leului, intrucat atmosfera de pe piata este total nefavorabila", a declarat Ionut Dumitru, analist la Raiffeisen Bank.

    La declinul cotatiei a contribuit si decizia de la inceputul acestei luni a agentiei de evaluare financiara Standard & Poor’s de revizuire a perspectivei ratingului Romaniei de la "stabil" la "negativ", ca urmare a ingrijorarii legate de lipsa de actiune a autoritatilor in problema deficitului de cont curent, comenteaza Reuters.

    In ultimele luni, analistii au avertizat ca statele foste comuniste unde exista dezechilibre externe mari risca sa pierda increderea investitorilor, chiar daca ritmul lor de crestere economica este mai ridicat decat in Occident.
    Presiuni asupra monedelor au aparut si in Bulgaria si tarile baltice, dar rata de schimb este protejata de existenta unor consilii monetare. Lars Christensen, analist la Danske Bank, considera ca problema a fost exacerbata de volumul mare al creditelor in valuta pentru locuinte, care face economia mai vulnerabila la fluctuatiile de pe piata valutara.

    Banca Nationala a Romaniei (BNR) si Fondul Monetar International au cerut guvernului in repetate randuri sa aplice o politica mai stricta in privinta bugetului si a salariilor, pentru a tine cererea sub control si a imbunatati competitivitatea.

    BNR a majorat, in octombrie, dobanda de politica monetara cu 0,5 puncte procentuale, la 7,5%, in conditiile in care inflatia a depasit tinta de 3-5% stabilita pentru 2007.
    Analistii considera ca inrautatirea perspectivei inflatiei va determina BNR sa opereze o noua majorare a dobanzii in luna ianuarie, care ar putea avea, pe termen scurt, efect asupra leului, potrivit Reuters.