BusinessMagazin

Tag: locuri de munca

  • Atenţie la ce sistem de educaţie ne dorim!

    Toată lumea vorbeşte despre educaţie, începând de la cea clasică, şcolară, până la educaţia financiară, ca fiind principala problemă sau a doua, după infrastructură, dar şi principala soluţie pentru viitorul României. Când vorbim despre educaţia clasică şcolară toată lumea se uită la educaţia superioară, adică să fi terminat o facultate, şi dacă se poate să ai o medie peste 9, cum cer multe companii la angajare. Educaţia medie, adică cel mult liceul sau liceu fără bac, este considerată o educaţie de mâna a doua.

    Toţi părinţii ar vrea ca urmaşii lor, copiii lor să fie IT-işti – uite ce salarii sunt acum –, medici, cărora PSD le-a mărit salariile, dar în continuare sunt tentaţi să ia şi plicul, avocaţi, procurori, judecători, bancheri, ingineri, poate profesori (dar aici lumea fuge de învăţământ pentru că salariile sunt mici), ca să dau doar câteva exemple. Toţi părinţii ar vrea ca fetele sau băieţii lor să lucreze într-un birou de la 9.00 la 17.00, îmbrăcaţi frumos, cu Starbucks la parter, cu un calculator în faţă. Niciun părinte nu ar vrea ca fata sau băiatul lui să ajungă prelucrător prin aşchiere, electrician, instalator, şofer, chelner, femeie de serviciu, doar ca să dau câteva exemple. Aici ar fi putut intra bucătarii şi frizerii, dar datorită show-urilor TV, transformarea lor în chefi şi hairstylişti a schimbat percepţia asupra lor.

    Nimeni nu ar vrea ca urmaşii lor să lucreze ca ei într-o fabrică, să intre în schimburi, să aibă o viaţă industrială, cu mâinile pătate de ulei, să se îngrămădească în autobuze arhipline şi să-şi numere banii de la un salariu la altul. Problema este că economia, companiile au nevoie şi de astfel de salariaţi/angajaţi, nu numai din prima categorie. Poate chiar mai mult, după cum arată situaţia concretă din piaţă. Dacă IT-iştii, medicii, inginerii etc. au nevoie de un anumit nivel de educaţie superioară, celelalte categorii profesionale nu au neapărat nevoie să termine o facultate, poate chiar nici să ia bacul. Când fac angajări, companiile, directorii, antreprenorii cer angajaţi cu un nivel ridicat de educaţie, dar nu şcolară, ci mai degrabă profesională. Şcoala nu poate livra direct angajaţi care să ştie cum să se lucreze într-o companie, într-o fabrică, într-un proiect.

    Dacă îi întrebi pe cei care conduc companiile cum ar vrea să fie sistemul de educaţie din România astfel încât educaţia să livreze ceea ce piaţa forţei de muncă cere, foarte multă lume nu are un plan concret. De bine, de rău, preşedintele Iohannis a propus ceva la care ne putem raporta. În acest moment România, piaţa muncii are mai multă nevoie de o şcoală practică, de licee practice, care să livreze oameni de middle management şi nu neapărat de top management. 

    De multe ori companiile au nevoie doar de cineva fără niciun fel de pregătire dincolo de şcoala generală pentru a lucra pământul, pentru a lucra într-o fermă, pentru a conduce un tir care transportă marfă. Ca să serveşti la masă, adică să fii chelner sau ospătar, nu-ţi trebuie neapărat studii superioare, dar în acest moment, cei care au acest job câştigă mult mai mult decât cineva care a terminat o facultate şi care a ajuns într-un birou, fără să fie IT-ist. Un chelner poate cere şi chiar poate primi peste 1.000 de euro pe lună net, salariu minim plus bacşiş, în timp ce unui absolvent de facultate nu i se oferă acest salariu când intră în companie.

    În America există o dezbatere intensă legată de ştergerea datoriilor şcolare făcute de americanii care  s-au împrumutat la bănci sau prin diverse programe speciale pentru a-şi plăti studiile superioare. Se consideră că aceste datorii şcolare reprezintă următoarea bombă pentru sistemul financiar american. Biden a şters acum datorii în valoare de 400 de miliarde de dolari şi tot nu a rezolvat problema.

    Americanii, în dorinţa de a avea o şcoală superioară care să le asigure accesul la un job mai bine plătit, s-au împrumutat şi şi-au plătit studiile. Problema este că economia americană, cea mai puternică din lume, nu are suficiente joburi şi salarii mari pentru aceşti studenţi, care să le permită plata acestor credite care s-au transformat în datorii neplătite.

    În spatele visului american se află şi această dramă şcolară – sunt prea mulţi americani care au studii superioare şi care nu pot să-şi găsească un job pe măsura acestor studii, cu salarii aferente. În schimb, joburile de chelner, femei de serviciu, şoferi, bodyguarzi, muncitori în construcţii sunt pe toate drumurile. Dar nimeni nu vrea să se îndrepte către aceste poziţii. Bineînţeles că educaţia este importantă, dar nu toate ţările pot fi Luxemburg. Chiar şi Austria are nevoie de joburi de „mâna a doua”, poate chiar mai mult decât de joburi care necesită studii superioare. Aşa că trebuie să vedem ce fel de educaţie ne dorim şi mai ales cum vrem să arate sistemul de educaţie, astfel încât să nu existe o ruptură între ceea ce livrează şcoala, visurile părinţilor şi realitatea din piaţa muncii.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cu 10.000 de aplicări/lună pentru joburi în străinătate, România ajunge în situaţia Irlandei, a cărei populaţie s-a înjumătăţit acum un secol din cauza emigrărilor

    ♦ Autorităţile române nu au date exacte despre numărul de români care ar locui în prezent în străinătate ♦ Estimările lor variază de la 5,7 mil. persoane la 8 mil. l 6 milioane de oameni au plecat din Irlanda între 1841 şi 1900, iar până în 1901, populaţia Irlandei fusese redusă la jumătate, la doar 4,4 milioane de persoane ♦ Irlanda este acum o ţară prosperă, iar nepoţii imigranţilor se întorc, dar populaţia ţării, deşi în creştere de la începutul anilor 1960, este încă sub 5,5 milioane de persoane.

    Numărul românilor care căută un trai mai bun în străină­tate rămâne unul în creştere în această perioadă. O analiză publicată zilele trecute de platforma de recrutare online eJobs arăta că de la începutul lunii septembrie şi până în prezent au fost 10.000 de aplicări pentru ofertele de locuri de muncă în străinătate prezente pe platformă.

    Creşterile de preţuri la alimente, energie, combustibil şi incertitudinea care planează asupra economiei locale par a fi factorii recenţi care îi fac pe români să se uite cu mai mare atenţie către locurile de muncă din afara ţării. Salariile de trei – patru ori mai mari decât cele pe care le câştigă în prezent ajută şi ele în luarea unei decizii. 

    „Salariul şi condiţiile de viaţă mai bune sunt principalele argumente pe care le au cei care vor să emigreze, fie şi pentru o perioadă limitată de timp. Cei care pleacă ajung să câştige şi de 3-4 ori mai mult decât în România, pe joburi şi în domenii similare”, spune Bogdan Badea, CEO-ul eJobs. Cei mai mulţi dintre românii care aplică pentru locuri de muncă în străinătate vor să meargă în ţări precum Germania, Olanda şi Franţa.

    În aceste condiţii, România începe să se­mene cu Irlanda de acum mai bine de 100 de ani, când irlandezii plecau în SUA în că­u­tarea unui trai mai bun, dar şi din cauza persecuţiilor politice. Peste 6 milioane de oameni au plecat din Irlanda între 1841 şi 1900. Până în 1901, populaţia Irlandei fusese redusă la jumătate, la doar 4,4 milioane de persoane. Populaţia ţării, deşi în creştere de la începutul anilor 1960, este încă sub

    5,5 milioane de persoane. Acest lucru face din Irlanda una dintre puţinele ţări din lume care au suferit o scădere a populaţiei în ultimii 170 de ani, când populaţia lumii a crescut de peste şase ori.

    Abia în ultimele zeci de ani irlandezii încep să se întoarcă în Irlanda, având în vedere că nivelul de trai din ţară a ajuns să fie printre cele mai bune din lume. În 2021, cel mai ridicat nivel de trai la nivelul Uniunii Europene a fost înregistrat în ţări precum Luxemburg – 177% peste media europeană şi Irlanda – 121% peste media UE, după cum arată datele de la Eurostat.

    În ciuda faptului că salariile cresc, iar condiţiile de viaţă din România s-au îmbunătăţit considerabil în ultimii 30 de ani, oamenii continuă să plece în căutarea unui trai încă şi mai bun.

    Florin Cârciu, secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, spunea în luna mai a acestui an că 8 milioane de români ar locui în prezent în străinătate. Astfel, dacă dintre cei 22 de milioane de români cu domiciliul în România ar fi plecat 8 milioane, în ţară ar fi rămas 14 milioane, ceea ce ar însemna o scădere cu 36% a populaţiei faţă de recensământul din 2011.

    Potrivit datelor furnizate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pentru ZF, dimensiunea comunităţii cetăţenilor români stabiliţi în străinătate, cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa (peste 12 luni) în afara graniţelor ţării, este de aproximativ 5,7 milioane de persoane. Diferenţa de până la 8 milioane vine din estimări orientative, cum ar fi români care au mers temporar la muncă, persoane care au dublă cetăţenie, dar pe care autorităţile din statele în care se află îi înregistrează doar cu cetăţenia ţării respective.

    Principalele ţări de destinaţie pentru cetăţenii români care s-au stabilit temporar sau permanent în străinătate sunt Italia (1,1 milioane de români), Spania (1 milion de români), Marea Britanie (cca 950.000 de români), Germania (826.000 de români) şi Statele Unite ale Americii (circa 465.000 de români).

  • Contextul economic incert şi creşterea preţurilor readuc joburile din străinătate în atenţie

    Deşi primele opţiuni ale acestora rămân de departe locurile de muncă din România şi cele care pot fi făcute remote, ofertele din străinătate se reconfigurează într-o zonă de interes din ce în ce mai clară. „Au fost doi ani în care românii au privit cu reţinere ideea de a lucra în altă ţară. Fie pentru că, în primă fază, în context pandemic, li s-a părut mai sigur să rămână aici, fie pentru că, ulterior, piaţa muncii de la noi şi-a revenit în mod spectaculos şi au avut suficiente opţiuni şi în România. Acum, însă, contextul economic incert, inflaţia, creşterea preţurilor îi fac pe candidaţi să se uite cu interes crescut către ofertele de muncă din afară”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

    În funcţie de nivelul de experienţă, categoriile mid level (2-5 ani de experienţă) şi entry level (maximum 2 ani de experienţă) aplică cel mai mult la joburile postate de angajatorii străini. Urmează cei foarte tineri, fără niciun fel de experienţă, în timp ce doar 20% dintre aplicări aparţin specialiştilor cu nivel de senioritate şi managerilor. „În ceea ce-i priveşte pe specialişti, vedem tot mai multe situaţii în care aplică şi se angajează într-o companie de peste hotare, însă lucrează remote şi rămân, astfel, în România. IT-iştii, spre exemplu, specialiştii în marketing sau în digital marketing sunt, poate, cel mai frecvent întâlnite astfel de cazuri în ultima perioadă”, explică Bogdan Badea.

    Germania este ţara aleasă de cei mai mulţi (o treime) dintre cei care vor să plece la muncă în străinătate. Urmează Olanda, Franţa, Belgia şi Marea Britanie, în timp ce destinaţiile care ani la rând au dominat alegerile românilor atunci când venea vorba de emigrare, respectiv Spania şi Italia, sunt detronate de ţări precum Irlanda, Austria, Danemarca sau Norvegia. Nou intrate în clasament sunt Emiratele Arabe Unite.

    Domeniile către care merge cel mai mare număr de aplicări sunt transport / logistică / import – export, retail, producţie, turism, industria alimentară, construcţii, servicii şi agricultură. Nu există o oglindire fidelă în domeniile pentru care companiile din străinătate caută cei mai mulţi candidaţi, în condiţiile în care cele mai multe joburi postate de aceştia pe eJobs.ro sunt în construcţii, producţie, transport, energie, industria navală şi aeronautică, auto, industria alimentară şi servicii. „Salariul şi condiţiile de viaţă mai bune sunt principalele argumente pe care le au cei care vor să emigreze, fie şi pentru o perioadă limitată de timp. Cei care pleacă ajung să câştige şi de 3-4 ori mai mult decât în România, pe joburi şi în domenii similare”, mai spune Bogdan Badea.

    Dincolo de experienţa pe care trebuie să o aibă într-un anumit domeniu, angajatorii caută cu precădere absolvenţi cu studii superioare şi muncitori calificaţi. În ceea ce priveşte limbile străine pe care trebuie să le stăpânească, cel mai des menţionate în anunţurile de angajare sunt engleza, germana, finlandeza, franceza şi spaniola.

    32.000 de joburi sunt, în acest moment, active pe eJobs.ro. Dintre acestea, aproape 3.000 se adresează candidaţilor care vor să lucreze în altă ţară decât România.

     

  • Cehii de la TESLA au ales Brăila pentru o fabrică de baterii pentru stocarea energiei de aproape 100 mil. euro

    ♦ Unitatea ar trebui finalizată anul viitor şi va crea 200 de noi locuri de muncă. ♦ Suplimentar, grupul cehesc are în dezvoltare proiecte verzi de aproape 1,5 miliarde de euro în România.

    TESLA Energy Storage, companie înfiinţată în iunie, dar care face parte din grupul cehesc TESLA, producător de echipamente energetice, inclusiv destinate stocării energiei, va demara anul viitor construcţiile la o fabrică de echipamente pentru stocarea energiei la Brăila.

    Investiţia se va ridica la 450 de milioane de lei, fiind susţinută printr-un ajutor de stat de 200 de milioane de lei. Brăila este unul dintre cele mai vânate judeţe din România de noul val de investitori în energie verde, potrivit unei centralizări realizate de ZF, sistemele de stocare care vor fi produse de TESLA Energy Storage fiind destinate inclusiv parcurilor eoliene şi solare.

    „Am ales acest loc (Brăila) cu multă grijă pentru că îndeplinea mai multe criterii: proximitatea faţă de portul Constanţa, zona liberă, profilul industrial al zonei şi dez­voltările semnificative pe zona de energie verde“, a de­clarat Dusan Lichardus, cofondator şi preşedintele con­siliului de administraţie al grupului TESLA din Cehia.

    Unitatea de producţie va realiza în principal sisteme de stocare a energiei pentru consumatorii industriali şi pentru proiectele mari de energie solară şi eoliană. Totodată, fabrica va produce şi module de baterii destinate segmentului rezidenţial, dar şi module pentru industria auto.

     

  • Locuri de muncă. Aplicările din Bucureşti şi Ilfov sunt aproape egale cu suma următoarelor 4 judeţe

    Candidaţii profită de perioada concediilor să exploreze noi oportunităţile profesionale. Aplicările din Bucureşti şi Ilfov sunt aproape egale cu suma următoarelor 4 judeţe din clasamentul celor mai dinamice judeţe.

    De la începutul verii, căutările de joburi s-au menţinut la cote ridicate, atingând un record în luna iulie, semn că angajaţii profită de perioada concediilor pentru a se ocupa de planurile profesionale pentru finalul acestui an şi pentru 2023. Cei mai activi candidaţi au fost cei din Bucureşti şi Ilfov (24%), unde nivelul de aplicări este aproape egal cu suma celorlalte judeţe din clasament: Timiş (8%), Cluj (6%), Braşov (6%) şi Constanţa (5%), potrivit datelor de pe platforma BestJobs.

    Cele mai atractive domenii către care se orientează candidaţii au fost Vânzările, cu aproape 20% din totalul aplicărilor, Managementul (14%), Financiar/Contabilitate (10,6%), IT/Telecom (7,7%) şi Producţie şi Logistică (6,9%), similar tendinţei din 2021. Din punct de vedere al ofertei de joburi, clasamentul domeniilor cu cele mai multe anunţuri de joburi active în perioada de vară se menţine şi în acest an. Astfel, 15,2% dintre joburi sunt disponibile în Vânzări, 10,8% în IT/Telecom, 9,8% în Management, iar 9,4% în Financiar/Contabilitate.

    Topul celor mai ofertante judeţe rămâne constant de trei ani şi este reprezentat de Bucureşti/Ilfov, Timiş, Cluj, Braşov şi Iaşi. Cu toate acestea, candidaţii aplică în număr tot mai mare la joburile remote, astfel că în luna iulie, nivelul aplicărilor pentru joburile care permit munca de oriunde a fost foarte apropiat de maximul acestui an – stabilit în ianuarie -, cu aproape 70.000 de aplicări.

    Cele mai multe aplicări pentru joburi remote au fost înregistrate în IT/ Telecom, Vânzări şi BPO (pentru poziţii de call-center sau suport clienţi).

    55% dintre candidaţii activi în perioada 1 iunie – 15 august sunt femei.

    Din total, 45% au între 25 şi 44 de ani, în timp ce 38% depăşesc vârsta de 45 de ani. Candidaţii tineri, care abia îşi încep cariera, sunt tot mai activi, atingând 17% din numărul total de candidaţi de pe BestJobs.

    Doar 12,4% nu au completat nimic în secţiunea din CV aferentă experienţei profesionale, semn că fac parte dintre candidaţii entry-level, în timp ce 87,6% au completat cel puţin o experienţă anterioară, fie că e vorba de job, internship, practică sau voluntariat. Candidaţii sunt tot mai pregătiţi şi când vine vorba de limbile străine, 28% dintre ei menţionând în CV că vorbesc două limbi străine, în timp ce 20% cunosc chiar trei.

  • Când veştile bune sunt de fapt veşti proaste: de ce scade accelerat Wall Street dacă economia americană a adăugat 528.000 de locuri de muncă în iulie, cu mult peste estimări?

    Contractele futures de pe Wall Street au scăzut rapid după raportul potrivit căruia cea mai mare economie la nivel mondial a creat mult mai multe locuri de muncă în iulie decât aşteptau analiştii, iar declinul continuă şi înainte de deschidere. Contractele futures S&P 500 scad cu 1%, Nasdaq are minus 1,3% în predeschidere, Dow Jones minus 0,66%.

    De ce? De ce scade Wall Street când creştere numărul de locuri de muncă din economie? Pentru că investitorii văd raportul ca pe un semnal că Rezerva Federală a SUA va trebui să majoreze ratele şi mai repede pentru a tempera economia, scrie publicaţia Wall Street Journal.

    Iar alte semnale confirmă acest lucru: randamentele obligaţiunilor explodează pe toată curba.

    Cel pe 10 ani a crescut cu aproape 10 puncte de bază imediat după ce au apărut datele. Cel pe doi ani a urcat şi mai mult. Iar preţurile futures ale Fed-fondurilor din această dimineaţă implică 1,25 puncte procentuale suplimentare de creştere a ratei până la sfârşitul anului. Ieri, acestea implicau 1 punct procentual.

    Economia a adăugat 528.000 de locuri de muncă în iulie, readucând salariile la nivelul de dinaintea pandemiei. Rata şomajului a scăzut la 3,5%.

    Economiştii intervievaţi de The Wall Street Journal estimau 258.000 de locuri de muncă şi o rată a şomajului de 3,6%.​

     

  • Reorganizare la Oracle: Compania a redus locurile de muncă în marketing şi în divizia pentru experienţa clienţilor din SUA

    Oracle Corp. a redus locurile de muncă în marketing şi în divizia pentru experienţa clienţilor din SUA, semnalând o retragere a serviciilor de analiză şi publicitate pentru clienţi, a raportat Bloomberg.

    Unora dintre lucrători li s-a comunicat luni că posturile lor au fost desfiinţate, potrivit a patru persoane implicate în proces. Angajaţii juniori de vânzări, precum şi un director de vânzări de divizie s-au numărat printre cei concediaţi, potrivit unui fost lucrător care şi-a pierdut locul de muncă şi a cerut să nu fie numit pentru a evita repercusiunile profesionale. În ultimele săptămâni, zvonurile legate de viitoarele concedieri au circulat prin divizie, dar conducerea a spus că poziţiile sunt sigure, potrivit unui fost angajat.

    Divizia de experienţă a clienţilor oferă servicii de analiză şi publicitate. Departamentul a rămas multă vreme în urmă faţă de creşterea celorlalte divizii ale companiei de software din Austin, Texas. În timpul unui eveniment de anul trecut, vicepreşedintele executiv Douglas Kehring a declarat că unitatea „a dezamăgit un pic mai mult decât ar fi fost permis”.

    Compania „a decis să reorganizeze” grupul de experienţă cu clienţii „şi să meargă mai departe”, a scris pe LinkedIn un fost senior manager, a cărui funcţie a fost desfiinţată. Într-o postare separată, un alt manager concediat a citat restructurarea pentru reducerile de locuri de muncă. Unele poziţii de marketing au fost, de asemenea, desfiinţate, potrivit postărilor pe LinkedIn ale unui fost senior manager şi vicepreşedinte al grupului.

    Desfiinţările locurilor de muncă au loc în timp ce Oracle se uită la asistenţa medicală pentru a stimula efortul companiei pe piaţa competitivă a tehnologiei cloud. La începutul acestui an, Oracle a finalizat o achiziţie de 28,3 miliarde de dolari a furnizorului de înregistrări medicale digitale Cerner Corp., căutând clienţi într-o industrie care a întârziat relativ să adopte tehnologia de baze de date în cloud.

     

  • Netflix anunţă o nouă reducere de locuri de muncă, după scăderea numărului de abonaţi

    Netflix a anunţat o nouă rundă de reduceri de locuri de muncă, în contextul în care se confruntă cu încetinirea creşterii şi creşterea concurenţei, relatează BBC. 

    Gigantul de streaming a anunţat că va elimina încă 300 de locuri de muncă – aproximativ 4% din forţa sa de muncă – în special în SUA, după ce în luna mai a eliminat 150 de persoane.

    Aceste decizii vin după ce compania a raportat în aprilie prima pierdere de abonaţi din mai bine de un deceniu.

    În încercarea de a stimula creşterea, firma explorează un serviciu cu suport publicitar şi ia măsuri drastice împotriva partajării parolelor.

    Deşi Netflix are 220 de milioane de abonaţi la nivel global şi rămâne liderul incontestabil pe piaţa de streaming, s-a confruntat cu o concurenţă acerbă în ultimii ani, odată cu lansarea unor platforme rivale precum Disney Plus şi Prime Video de la Amazon.

    De asemenea, compania a demarat recent o serie de majorări de preţuri în SUA, Marea Britanie şi în alte ţări, care au contribuit la pierderea de abonaţi.

    Firma a declarat că se aşteaptă ca numărul său de abonaţi să scadă cu încă două milioane în cele trei luni până în iulie, după ce a scăzut cu 200.000 la începutul acestui an.

  • McDonald’s vrea să angajeze peste 1.000 de tineri în restaurantele din ţară. Salariul unui lucrător comercial ajunge la 2.800 de lei net pe lună, iar al unui manager trainee poate atinge 3.700 de lei

    Premier Restaurants România, operatorul restaurantelor McDonald’s pe plan local, a demarat o campanie de recrutare la nivel naţional pentru peste 1.000 de tineri.

    Locurile de muncă vizează toate funcţiile disponibile în restaurantele McDonald’s şi include  poziţiile de Crew member – lucrător comercial, Barista, Manager Trainee sau Guest Experience Leader – responsabil ospitalitate, arată datele furnizate de oficialii companiei.

    Potrivit acestora, cele 1.000 de locuri de muncă se adresează persoanelor cu vârsta de peste 16 ani şi pot fi accesate şi de candidaţi fără experienţă, cu studii medii sau care sunt în curs de finalizare a studiilor superioare.

    „Peste 44% dintre membrii echipei McDonald’s au vârsta sub 25 de ani, iar peste 30% dintre colegii noştri se află la primul lor job”, spune Monica Zdrancotă, director Resurse Umane în cadrul Premier Restaurants, operatorul McDonald’s în România.

    Pentru un angajat nou, salariul variază în funcţie de poziţia ocupată şi numărul de ore lucrate, la care se adaugă tichetele de masă, diverse sporuri pentru ture de noapte sau de weekend şi bonusuri în funcţie de rezultatele restaurantului.

    Astfel, pentru o normă de opt ore, un Crew member (lucrător comercial) poate primi un pachet salarial de până la 2.800 de lei net, în vreme ce un Manager Trainee poate avea un venit de 3.700 de lei net.

    “Angajaţii beneficiază de sesiuni de training gratuit pentru dezvoltarea abilităţilor de lucru cu clienţii sau pentru a deprinde abilităţi de management, cursuri de igienă şi ospitalitate, programe de sprijin în educaţie, ajutoare sociale, zile libere pentru evenimente speciale, campanii cu premii, bonusuri de recomandare sau pentru răsplătirea performanţelor”, spun reprezentanţii companiei.

    McDonald’s este lider al pieţei restaurantelor, cu 92 de unităţi în 28 de oraşe, dintre care 46 restaurante cu McDrive şi 47 de cafenele McCafé. Până în prezent, compania a investit peste 800 milioane de lei în România şi are o echipă de peste 5.000 de angajaţi

     

  • Duminica neagră: Piaţa crypto este în cădere liberă continuă. Pierderi masive la toate criptomonedele

    Piaţa crypto este în cădere liberă, Bitcoin a ajuns la 18.638 dolari, Ethereum la 967 dolari. Egold a scăzut la 45 de dolari, la ora 12:00 a României.

    Cea mai mare criptomonedă din lume a scăzut cu peste 2% în ultimele 24 de ore, în timp ce Ethereum s-a prăbuşit cu peste 2,5% în aceeaşi perioadă, potrivit datelor Coimarketcap.

    În ultimele 5 zile, Bitcoin a pierdut peste 32%, în timp ce Ethereum s-a prăbuşit cu peste 34%.

    Începutul căderii libere s-a produs la începutul acestei săptămâni , deoarece platforme de tranzacţionare precum Celsius şi Binance au oprit retragerile, iar unele companii au redus locurile de muncă.

    Celsius a declarat că retragerile, operaţiunile de swap şi transferurile între conturi vor fi oprite din cauza “condiţiilor extreme de pe piaţă” şi că această măsură a fost menită să “stabilizeze lichiditatea şi operaţiunile”.

    “Luăm această măsură astăzi pentru a pune Celsius într-o poziţie mai bună pentru a-şi onora, în timp, obligaţiile de retragere”, a declarat compania într-un memoriu.

    Între timp, Binance, cea mai mare bursă de criptomonede din lume, a întrerupt retragerile de bitcoin timp de peste trei ore “din cauza unei tranzacţii blocate care a provocat o întârziere”.

    Capitalizarea pieţei pentru criptomonede a scăzut luni sub 1.000 de miliarde de dolari pentru prima dată din februarie 2021, potrivit datelor CoinMarketCap. Aproximativ 200 de miliarde de dolari au fost şterse de pe piaţă în ultimele zile.

    În timp ce împrumuturile crypto au devenit o afacere din ce în ce mai mare, sectorul a intrat sub control de reglementare, în special în SUA.

    Pieţele crypto au fost sub presiune în ultimele luni, scăzând alături de alte aşa-numite active de risc, pe măsură ce ratele dobânzilor au crescut în întreaga lume. D

    De asemenea, scăderile de preţ au fost cauzate şi au contribuit la prăbuşirea unor proiecte crypto . Cea mai notabilă a fost căderea stablecoin-ului TerraUSD, care luna trecută a rupt legătura cu dolarul şi şi-a prăbuşit valoarea, zguduind industria crypto.