BusinessMagazin

Tag: locuinte

  • Unul dintre motivele pentru care România stă în frig: Bucureştiul a realizat doar 3% din investiţiile în energia termică planificate pentru 2020. La nivel naţional, ponderea este de 26%

    ♦ Pentru 2020, volumul de investiţii la nivelul tuturor companiilor din România care gestionează sisteme centralizate de energie termică a fost de numai 151 mil. lei (circa 31 mil. euro) ♦ În ciuda valorii clar subdimensionate în raport cu nevoile reale din domeniu, investiţiile au fost realizate în proporţie de numai 26%, cea mai slabă performanţă, de nici 3%, fiind înregistrată în regiunea Bucureşti-Ilfov.

    „La sfârşitul anului 2020 erau activi 47 de operatori ai siste­melor de alimentare centralizată cu ener­gie termică, care operează un număr de 50 de SACET-uri (Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică) din 51 de localităţi, aflate în 28 de judeţe şi Municipiul Bucureşti“, se arată în cel mai recent raport al Autorităţii Naţionale de Re­glementare în domeniul Energiei (ANRE) în care este analizată situaţia sistemului de energie termică din România.

    În total, la nivel naţional, sunt 1,13 milioane de consumatori de energie termică în sistem centralizat, din care 12.411 sunt operatori economici, 2.308 instituţii publice şi 1,1 mil. consumatori reprezintă locuinţele (apartamente şi case). „Raportat la regiuni, cel mai mare număr de consumatori de energie termică racordaţi la SACET este în regiunea Bucureşti – Ilfov (564.213)“, se mai arată în studiul ANRE. În Bucureşti, pe zona de încălzire centralizate sunt active Compania Municipală Termonener­getica Bucureşti, deţinută de Muni­cipiul Bucureşti prin Consiliul General, agentul termic fiind furnizat în mare parte de Electrocentrale Bucureşti, entitate deţinută de Ministerul Energiei.

    „În anul 2020, conform datelor raportate de către operatorii SACET, au fost realizate lucrări de revizii şi re­paraţii în valoare totală de 103,2 mil. lei, reprezentând aproximativ 69% din valoarea planificată“, se mai arată în raportul ANRE.

    Mai departe, la nivelul investiţiilor planificate pentru anul trecut, lucrurile stau şi mai rău. Astfel, la nivelul tuturor companiilor din domeniu, bugetul era de 151 de milioane de lei din care s-a realizat doar 39,6 milioane de lei, circa 26%.

    De departe, cea mai slabă performanţă o are Bucureştiul unde gradul de realizare a investiţiilor a fost de sub 3%. Sistemul de transport şi distribuţie din Bucureşti este compus din aproximativ 1.000 km de reţele termice primare şi alţi aproximativ 3.000 km de reţele termice secundare. Din cei aproximativ 1.000 km reţele termice primare, o proporţie de 11,1% are o vechime mai mică de zece ani, 9,7% are o vechime cuprinsă între 10 şi 20 de ani, 8,8% are o vechime cuprinsă între 20 şi 25 de ani, restul de 70,3% are o vechime de peste 25 de ani.

    Mai departe, din cei aproximativ 3.000 km reţele termice secundare, o proporţie de 21,8% are o vechime mai mică de zece ani, 16,7% are o vechime cuprinsă între 10 şi 20 de ani, 13,5% are o vechime cuprinsă între 20 şi 25 de ani, restul de 47,9% are o vechime de peste 25 de ani. Anul acesta, până la începutul lunii august, Termoenergetica modernizase 30 de kilometri de reţea termică primară şi secundară.

  • Topul celor mai scumpe locuinţe din Europa. 6 oraşe din România sunt incluse în clasament

    Potrivit datelor publicate pe platforma numbeo.com, Bucureştiul se află pe locul 153 la nivel european din punctul de vedere al celor mai scumpe locuinţe (în clasament fiind luat ca reper preţul pe metru pătrat în centrul oraşului, care ajunge aici la 1.905 euro/mp). Cel mai scump oraş european este Londra, cu un preţ al locuinţelor pe metrul pătrat de peste 13.981 de euro, în timp ce la polul opus, pe locul 200, se află oraşul Arad, cu un preţ mediu al locuinţelor în centrul oraşului de 787 de euro/mp. 

    În clasamentul celor mai scumpe oraşe europene Clujul depăşeşte însă Capitala – se situează pe locul 141, cu un preţ mediu al locuinţelor în centrul oraşului de 2.203 euro/mp. Alte oraşe din România incluse în acest clasament sunt Oradea (1.168 euro/mp – locul 189), Constanţa (1.328 euro/mp – 180), Craiova (1.353 euro/mp – 178), Timişoara (1.496 euro/mp – 172). 

     

    Un studiu amplu al Deloitte referitor la preţurile locuinţelor în Europa, publicat în vara acestui an, arată că locuinţele din România sunt printre cele mai ieftine de pe continent. Astfel, potrivit studiului Deloitte, care analizează datele din 2020, preţurile apartamentelor noi vândute pe piaţa din România au crescut cu 3,1% în 2020 faţă de anul anterior, ajungând la o medie de 1.322 de euro/mp, ceea ce plasa piaţa locală pe locul 4 în topul celor 24 de ţări analizate în cadrul raportului Deloitte Property Index 2021, în ordinea crescătoare a preţurilor, după Bulgaria, Bosnia-Herţegovina şi Portugalia.

     

    Raportul analizează şi 61 de oraşe europene, Parisul conducând în topul celor mai scumpe locuinţe, cu un preţ mediu de 12.917 euro/mp pentru un apartament nou, urmat de Tel Aviv (10.332 euro/mp), Munchen (8.700 de euro/mp) şi Londra (7.916 euro/mp). Preţurile locuinţelor din Vest pot fi uşor analizate pe platforme imobiliare online: intrând pe una dintre platformele de vânzare de locuinţe din Paris, poţi să vezi că o garsonieră de 22 de metri pătraţi, modest mobilată, costă 299.000 de euro. O alta este puţin mai ieftină. – costă 192.000 de euro (însă are o suprafaţă de 17 metri pătraţi). Preţul unui apartament cu un dormitor, cu o suprafaţă de 52 de metri pătraţi, ajunge la 698.500 de euro, iar în cazul unuia  de 78 de metri pătraţi, preţul este de 998.000 de euro, potrivit datelor platformei online de imobiliare Lodgis. 

     

    Preţul locuinţelor în Europa a crescut cu 5,8% în zona euro şi cu 6,1% la nivelul UE în primul trimestru al anului 2021, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut (potrivit celor mai recent publicate date ale Eurostat), trendul crescător menţinându-se în restul anului. 

     

     

  • Adio locuinţe spaţioase: garsonierele şi apartamentele cu două camere sunt singurele care cresc pe piaţa livrărilor de locuinţe

    ♦ Andreea Comşă, Managing Director Premier Estate Management: „Dezvoltatorii îşi adaptează oferta în funcţie de piaţă. Astăzi predomină apartamentele cu două camere în amestec de proprietăţi, în majoritatea proiectelor. Este vorba şi despre o adaptare a ofertei rezidenţiale la specificul pieţei şi la puterea de cumpărare “.

    Numărul de locuinţe cu trei camere livrate în 2020 a scăzut faţă de 2019, după şapte ani consecutivi de creştere, însă cel al garsonierelor şi al locuinţelor cu două camere şi-a continuat avansul, arată datele centralizate de ZF de pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Scăderea se remarcă şi în cazul locuinţelor cu patru sau mai multe camere.

    „Dezvoltatorii au adaptat oferta în funcţii de piaţă. Astăzi predomină apartamentele cu două camere în amestec de proprietăţi, în majoritatea proiectelor. Este vorba şi despre o adaptare a ofertei rezidenţiale la specificul pieţei şi la puterea de cumpărare. Astăzi, un apartament nou cu trei camere se încadrează cu dificultate în suma limitată pentru aplicaţia TVA-ului de 5%. Majoritatea celor care caută un apartament, mai exact 70% din cumpărători, caută locuinţe până în limita a 100.000 de euro. Prin urmare, se orientează spre locuinţe mai mici, astfel încât să-şi poată permite achiziţia “, spune Andreea Comşă, Managing Director al companiei de consultanţă imobiliară Premier Estate Management.

    Anul trecut, 5.913 garsoniere au fost date folosinţă la nivelul întregii ţări, în creştere cu 6% faţă de anul precedent, iar cele 23.051 de locuinţe cu două camere reprezintă un avans de 12% comparativ cu 2019.

    Apartamentele cu trei camere, în număr de 18.276, au fost cu aproape 10% mai puţine faţă de cele din anul anterior. La locuinţele cu patru camere, scăderea este mai mică, sub 2%, iar la cele mai mari este de aproape 5% în 2020 faţă de 2019, potrivit INS.

    „Istoric vorbind, în România preponderent sunt achiziţionate apartamentele cu suprafeţe mici. Ţine de raportarea noastră la proprietate. Pe de o parte, avem o rată foarte mare de proprietari, pe de altă parte locuinţele sunt supraaglomerate, cu impact direct în calitatea locuirii. Acesta este rezultatul limitării bugetului.“

    De multe ori, în special familiile tinere sunt predispuse la sacrificii mari, aşa că optează pentru o locuinţă de dimensiuni mai reduse, care să se încadreze în bugetul disponibil. Totuşi, piaţa pare să se mai schimbe, este de părere Andreea Comşa.

    „Observăm modificări de comportament în marile oraşe. Apartamentele cu trei camere încep să ia din cota celor cu două camere, astfel încât, dintre cei care caută apartamente, 30% se îndreaptă azi spre trei camere, 45% – spre două camere şi aproape 20% – spre garsoniere. Restul de 5% caută locuinţe mai mari, deoarece dispun de bugete mai generoase.“

    Numărul de garsoniere livrate anul trecut este cel mai mare din ultimele două decenii. Doar în trei ani – 2008, 2009 şi 2019 – s-au mai livrat peste 5.000 de locuinţe. Un record este înregistrat şi în cazul locuinţelor cu două camere.

    Avantajul garsonierelor este că au cel mai bun randament din punct de vedere investiţional. Diferenţa dintre chiria pentru o garsonieră şi cea pentru un apartament cu două camere este mică, aşa că pentru un cumpărător este avantajos să achiziţioneze o garsonieră pentru care va primi o chirie apropiată de cea pentru un apartament cu două camere, spun unii consultanţi. Piaţa rezidenţială pare însă pregătită să se transforme.

    „Tendinţa actuală în mediul urban, cel puţin în oraşele principale, este de a aloca un buget mai mare şi a investi mai mult în calitatea locuirii. Ne aşteptăm să vedem mixuri de apartamente mai variate în oferta dezvoltatorilor, unde apartamentele mai mari, de trei şi patru camere, să aibă o cotă şi o diversitate mai mari“, mai spune Andreea Comşa.

    De asemenea, se remarcă o creştere a interesului în ceea ce priveşte casele – fie ele individuale, duplexuri, triplexuri sau proprietăţi cu acces la o curte.

    „Astăzi, aproape 20% din căutările celor care vor să devină proprietari se îndreaptă spre acest tip de locuinţe. Nu cred că va trece mult timp până vom vedea proiecte ample şi în această categorie.“

    Segmentul apartamentelor cu două camere este cel care a crescut cel mai mult în ultimul deceniu. În 2007, spre exemplu, cele mai multe locuinţe finalizate aveau cinci camere sau mai mult, mai arată datele de la INS. Acum, acestea se află abia pe locul al patrulea în topul livrărilor pe categorii.

    În total, aproape 68.000 de locuinţe noi au fost date în folosinţă în 2020 la nivelul întregii ţări, arată datele disponibile pe platforma Tempo a INS. Sunt incluse atât proiectele din fonduri publice, cât şi cele din fondurile private. Faţă de anul 2019, nivelul întregului anul trecut – 67.816 locuinţe – este cu mai puţin de 1% mai mare, însă este un număr record pentru România. Recordul anterior fusese înregistrat în 2019, când fuseseră livrate 67.488 de case şi separat în toată ţara. Doar în 2008 şi 2009 numărul de locuinţe livrate anual a mai depăşit 60.000, cu circa 67.300 de locuinţe în 2008 şi 62.500 în 2009. A fost însă perioada care a precedat criza economică anterioară. Din 2010, a urmat o scădere ce sa întins de-a lungul a patru ani, cu o revenire abia în 2014.

  • Vrei să te muţi din România? Un oraş superb din Italia te va plăti cu 33.000 de dolari ca să te muţi acolo

    Dacă ai visat mereu la o viaţă nouă departe de haos, a sosit acum această oportunitate odată cu o schemă de atragere a noilor locuitori într-o regiune superbă din Italia.

    Potrivit luxurylaunches.com, regiunea Calabria, aflată în sudul Italiei, oferă 33.000 $ oamenilor care vor să se mute în câteva dintre cele mai frumoase locuri din zona sa rurală. Scopul este de a inversa trendul demografic negativ al regiunii. Satele de acolo au o populaţie de mai puţin de 2000 de locuitori. Schimbarea adresei tale permanente va fi însoţită de un venit lunar plătit de autorităţile locale. Totuşi, plata va veni dacă este îndeplinită condiţia ca noii rezidenţi să-şi înceapă propriul business acolo sau să se angajeze în cadrul unuia din business-urile existente .

    Gianpietro Coppola, primarul unuia dintre oraşele incluse în această schemă, declară: „Vrem ca acesta să fie un experiment de incluziune socială. Vrem să atragem oameni care să trăiască în regiune, să se bucure de priveliştea de aici şi să folosească locurile din oraş pustii acum, precum spaţiile de conferinţă dotate cu Internet la viteze mari. Turismul impredictibil şi casele vândute cu un euro nu reprezintă cele mai bune modalităţi prin care să reanimăm sudul Italiei”. 

    Toţi aplicanţii trebuie să aibă până în 40 de ani şi să fie dispuşi să se relocheze în într-un interval de 90 de zile de la momentul în care au fost acceptaţi în schemă. Aplicanţii ar putea să primească plăţi cuprinse între 950 $ şi 1.200 $ pe lună pentru o perioadă de doi sau trei ani sau un grant oferit o singură dată oferit pentru lansarea unui business.

    Până acum, mai mult de 832.000 $ au fost alocaţi aceste scheme. Oraşele implicate sunt deocamdată Aieta, Albidonia, Bova, Caccuri, Civita, Samo şi Precacore, Sant’Agata del Bianco, San Donato di Ninea  şi Santa Severina.

    Photo by antonino trimboli on Unsplash

  • Reşedinţă la birou

    Cum nu se poate să-l prinzi pe Winston Churchill la birou, cine-şi permite se poate muta acolo ori în apropierea când se va finaliza un proiect imobiliar în capitala Marii Britanii.

    Proiectul implică transformarea unei clădiri monument istoric, cunoscută sub denumirea de Old War Office, care găzduia un departament al guvernului britanic care a coordonat operaţiunile armatei între anii 1857 şi 1964 până la înfiinţarea Ministerului Apărării, scrie The Telegraph.

    Pe lângă prim-ministrul Marii Britanii, Winston Churchill, în clădirea a lucrat şi Ian Flemming, autorul seriei de cărţi cu James Bond.

    Clădirea Old War Office a fost vândută de către guvernul britanic în anul 2014 grupului anglo-indian Hinduja, care o va transforma într-un hotel şi 85 de locuinţe administrate de către grupul din industria hotelurilor de lux Raffles. Hotelul şi locuinţele vor fi inaugurate în anul 2022.

    Ca să nu strice impresia de clădire istorică, transformarea Old War Office pentru noi să scop va încerca să păstreze cât mai multe din finisajele originare ca lifturile cu uşi de fier forjat, lambriurile de pe pereţi ori mozaicurile de pe podele. Preţurile apartamentelor vor începe de la 5,8 milioane de lire sterline pentru unul cu două dormitoare şi pot ajunge până la 150 mil. lire sterline pentru penthouse-uri.


     

  • Criza locuinţelor: Guvernul Irlandei va construi anual peste 33.000 de locuinţe noi până în 2030, într-un plan care va costa 4 miliarde de euro pe an

    Guvernul Irlandei a prezentat un plan conform căruia vrea să cheltuie 4 miliarde de euro pe an pentru a construi 33.000 de locuinţe noi anual până la finalul deceniului, într-un efort gândit pentru a depăşi criza dură a locuinţelor prin care trece ţara, potrivit FT.

    Planul „Housing for All” a fost anunţat la o conferinţă de presă de săptămâna aceasta, iar guvernul susţine că vrea să fie folosit şi pentru a reduce la zero numărul oamenilor care nu au o locuinţă şi dorm pe străzi.

    Premierul Michael Martin a declarat că această criză a locuinţelor este „cea mai importantă problemă socială prin care trece ţara în aceste momente”.

    „Nu sunt construite destule locuinţe şi o generaţie întreagă de oameni este demoralizată şi se află în pragul disperării din această cauză”, a declarat premierul.

    Criza din Irlanda îşi are rădăcinile în costurile extrem de ridicate pentru construire, care au dus în sus preţurile de vânzare şi de închiriere. La această situaţie a contribuit şi o ofertă limitată, concomitent cu o populaţie în creştere.

    Mulţi oameni au ajuns să fie excluşi din piaţă din cauza preţurilor. Pragul de break-even pentru constructori la un apartament de două camere se situează la 450.000 de euro, conform unui rapot publicat recent de Ronan Lyons, economist în cadrul Trinity College Dublin şi expert în piaţa rezidenţială.

    Piaţa chiriilor a suferit în urma unui efect de domino, iar cererea în creştere corelată cu o ofertă limitată a dus preţurile chiriilor la niveluri imposibil de suportat de multe ori pentru populaţie.

    Criza locuinţelor este una dintre cele mai importante probleme de pe agenda populaţiei, iar analiştii se aşteaptă ca modul în care va fi gestionat acesta să dea o direcţie marilor partide în drumul spre următorul ciclu electoral.

  • Evoluţie inegală: în 10 reşedinţe de judeţ, inclusiv Bucureşti, numărul de locuinţe livrate s-a dublat în ultimii doi ani, dar în Iaşi, Cluj şi Constanţa a scăzut cu 25-50%. În Bucureşti, numărul de locuinţe livrate în 2020 a fost de peste două ori mai mare faţă de cel din 2018, totalul ajungând anul trecut la aproape 14.000

    Alba Iulia, Bacău, Botoşani, Bucureşti, Deva, Reşiţa, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Tulcea şi Vaslui sunt oraşe reşedinţă de judeţ în care numărul locuinţelor livrate în 2020 a fost cel puţin dublu faţă de cel al locuinţelor date în folosinţă cu doi ani în urmă, în 2018. Astfel, cumulat, în cele zece oraşe s-au dat în folosinţă anul trecut aproape 16.000 de locuinţe, de peste două ori mai multe faţă de cele 6.500 de unităţi livrate cu doi ani în urmă, în 2018.

    La polul opus, în 18 oraşe s-au finalizat mai multe cazuri şi separat în 2020 decât în ​​2018, potrivit informaţiilor disponibile pe platforma Tempo a INS. Aceste cifre vin în context în care piaţa rezidenţială a continuat să se dezvolte mult în ultimii ani, dar diferit între oraşe. Ritmul în care se dezvoltă rezidenţial cele mai puternice oraşe din România din punct de vedere economic este astfel inegal, fapt care se vede şi în evoluţia de la un an la altul.

    În Bucureşti, numărul de locuinţe livrate în 2020 a fost de peste două ori mai mare faţă de cel din 2018, totalul ajungând până la aproape 14.000 de case şi apartamente în Capitală, un număr record, care bifează pentru prima dată o depăşire la nivel de 10.000 de livrări anuale. „Recomandarea pe care eu a face-o tuturor investitorilor din imobiliare atunci când cumpără un apartament sau o casă este să se intereseze temeinic cât de bine a fost făcut imobil respectiv”, spunea recent Dragoş Dragoteanu, proprietarul agenţiei imobiliare Euroest Invest, la emisiunea online de afaceri ZF Live.

    Există cerere, dar asta nu există că există un boom imobiliar

    Aproape 68.000 de locuinţe noi au fost date în folosinţă în 2020 la nivelul întregii ţări, arată datele disponibile pe platforma Tempo a INS. Sunt incluse atât proiectele din fonduri publice, cât şi cele din fonduri private.

    Faţă de anul 2019, nivelul întregistrat anul trecut ñ 67.816 locuinţe ñ este cu mai puţin de 1% mai mare, însă este un număr record pentru România. Recordul anterior fusese înregistrat în 2019, când fuseseră livrate 67.488 de case şi apartamente în toată ţara. Doar în 2008 şi 2009 numărul de locuinţe livrate anual a mai depăşit 60.000, cu circa 67.300 de locuinţe în 2008 şi 62.500 în 2009. A fost însă perioada care a precedat criza economică anterioară. Din 2010, a urmat o scădere ce s-a întins de-a lungul a patru ani, cu o revenire abia în 2014.

    În ceea ce priveşte debutul acestui an, în primul trimestru au fost? Nalizate, în întreaga ţară, un total de 14.302 de locuinţe, un număr care relevă un recul de aproximativ 26% comparativ cu cele trei luni anterioare, când au fost dat în folosinţă 19.326 de locuinţe. Faţă de perioada similară a anului anterior, când nivelul naţional al fost livrate 14.919 de unităţi locative, se observă sau scăderea de aproximativ 4%, arată un studiu realizat de Analize imobiliare şi Imobiliare.ro.

  • Geografia de business a României. Cum arată harta rezidenţială a ţării: unde se face business, se construiesc şi locuinţe

    Numărul de locuinţe livrate anual în fiecare judeţ al ţă­rii şi creşterile spectaculoase din unele judeţe, precum Braşov (plus 139% în 2020 faţă de 2010), Sibiu (plus 101%) sau Timiş (plus 223%) indică atât gradul de dez­vol­tare rezidenţială, economică şi socială, cât şi apetitul pen­tru locuire al oamenilor. Astfel, acolo unde se face busi­ness şi unde investitorii sunt interesaţi să con­stru­ias­că, românii vor să trăiască, să-şi găsească locuri de muncă şi să întemeieze familii.

    Pe de altă parte, judeţe precum Vrancea (minus 50%), Suceava (minus 52%), Neamţ (minus 51%), unde scă­de­rile numărului de locuinţe livrate anual depăşesc 50%, in­di­că o tendinţă de depopulare a Moldovei, lăsând însă loc unor excepţii, precum Bacău (plus 12%) sau Iaşi (plus 8%).

    Moldova este văzută drept una dintre cele mai sărace regiuni ale ţării, de care investitorii s-au tot ferit, în lipsa unei infrastructuri care să sprijine dezvoltarea businessurilor. Despre autostrada Moldovei, care să lege această regiune de Bucureşti, se vorbeşte de ani întregi, însă până acum lucrările au tot rămas în stand-by. Scăderi de peste 50% ale efectivului de locuinţe livrate în 2020 comparativ cu 2010 se remarcă însă şi în judeţele Caraş-Severin sau Teleorman.

  • Un nou record negativ: locuinţele din România au ajuns la cea mai mică suprafaţă medie din ultimele două decenii – 61,5 metri pătraţi

    Suprafeţele tot mai mici cu care vin noile locuinţe contrastează cu nevoia tot mai mare de spaţiu pe care o au oamenii, accentuată de pandemie, un fenomen care a transformat lucratul de acasă într-o regulă pentru mulţi angajaţi.

    Suprafaţa medie locuibilă a unei locuinţe a ajuns anul trecut la minimul ultimilor 20 de ani, cu o valoare de 61,52 metri pătraţi, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Faţă de anul precedent, scăderea este de 2%. Pentru a realiza media, s-a folosit suprafaţa totală locuibilă, raportată la numărul total de locuinţe livrate anual.

    În ultimii douăzeci de ani, maximul a însemnat 76 de metri pătraţi pentru o locuinţă nou-livrată, medie înregistrată în anii 2010, 2011 şi 2013.

    Reducerea treptată a suprafeţelor locuinţelor noi este pusă, în general, de specialiştii din domeniu pe seama faptului că dezvoltatorii, pentru a face locuinţe pe care să şi le permită mai multă lume, au eliminat sau au micşorat semnificativ zone precum debaraua sau cămara, ceea ce se vede, în final, în suprafaţa totală a locuinţei.

    Ţinând cont că Legea Locuinţei prevede o suprafaţă utilă minimă de 66 de metri pătraţi pentru un apartament de trei camere şi de 37 mp sau 52 mp pentru o garsonieră, respectiv un apartament cu două camere, media din 2020 ar fi permis doar construirea de garsoniere şi apartamente cu două camere.

    Suprafeţele tot mai mici cu care vin noile locuinţe contrastează cu nevoia tot mai mare de spaţiu pe care o au oamenii, accentuată de pandemie, un fenomen care a transformat lucratul de acasă într-o regulă pentru mulţi angajaţi. Datele arată însă că în continuare se construiesc şi se cumpără locuinţe cu suprafeţe mici.

    „Oferta nouă de locuinţe din 2021 va înregistra în ansamblu schimbări nesemnificative comparativ cu 2020. Astfel, cea mai mare pondere de unităţi care vor fi finalizate în acest an în Bucureşti şi împrejurimi, aproximativ 55,2%, se adresează segmentului mass market, caracterizat prin proiecte amplasate în marile cartiere ale oraşului sau în zone mărginaşe. Segmentul middle market va continua să atragă şi în 2021 o pondere semnificativă din livrările de locuinţe. De regulă, aceste proprietăţi au suprafeţe peste medie“, se arată într-un studiu realizat de compania de consultanţă SVN România.

    Aproape 68.000 de locuinţe noi au fost date în folosinţă în 2020 la nivelul întregii ţări, arată datele disponibile pe platforma Tempo a INS. Sunt incluse atât proiectele din fonduri publice, cât şi cele din fonduri private.

    Faţă de anul 2019, nivelul înregistrat anul trecut – 67.816 locuinţe – este cu mai puţin de 1% mai mare, însă este un număr record pentru România. Recordul anterior fusese înregistrat în 2019, când fuseseră livrate 67.488 de case şi apartamente în toată ţara. Doar în 2008 şi 2009 numărul de locuinţe livrate anual a mai depăşit 60.000, cu circa 67.300 de locuinţe în 2008 şi 62.500 în 2009. A fost însă perioada care a precedat criza economică anterioară. Din 2010, a urmat o scădere care s-a întins de-a lungul a patru ani, cu o revenire abia în 2014.

    Decalajul dintre dezvoltarea rezidenţială din rural şi urban a ajuns în 2020 la aproape 40%, cu un număr considerabil mai mic de locuinţe noi la ţară faţă de oraşe. Astfel, dacă în mediul urban s-au finalizat anul trecut 42.238 de case şi apartamente, în cel rural numărul de unităţi a fost de 25.578, potrivit datelor de la INS.

     

  • Localitatea-fantomă din România: doar 44 de locuinţe noi pe hârtie în 2020 deşi aici s-a construit „cel mai mare ansamblu rezidenţial din România“.

    Peste 10.000 de locuinţe care au împânzit comuna Chiajna de lângă Bucureşti în ultimul an s-au „evaporat“ din statisticile INS, care consemnează doar câteva sute anual, ajungând chiar la aproximativ 40 în fiecare din ultimii doi ani. Misterul acestor mii de case şi apartamente rămâne neelucidat, singura explicaţie fiind o problemă de comunicare între instituţii.

    Comuna Chiajna cuprinde satele Chiajna, Dudu şi Roşu, iar Statistica raportează mai puţin de 3.500 de locuinţe inaugurate în ultimii 20 de ani în întreaga comună, în condiţiile în care doar ansamblul Militari Residence, din satul Roşu, cuprinde, potrivit infor­ma­ţiilor de pe propriul site de prezentare, 11.000 de apartamente în 90 de blocuri, formând astfel „cel mai mare ansamblu rezidenţial din România“.

    „Diferenţele dintre cifrele raportate oficial şi rea­litate pot fi explicate cel mai probabil printr-o comu­ni­care dificitară între instituţiile abilitate. Aceste diferenţe sunt întâlnite în mai multe localităţi, nu doar în cazul Chiajna“, spune Andrei Sîrbu, CEO al companiei de con­sultanţă imobiliară SVN România.