BusinessMagazin

Tag: Justitie

  • BREAKING: GRECO, un organism al Consiliului Europei, cere României informaţii despre proiectul privind legile justiţiei

    Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO) a formulat o solicitare adresată României activând Regulamentul 34, care permite “proceduri ad hoc în situaţii excepţionale”.

    “În virtutea Regulamentului procedural 34, cerem şefului Delegaţiei României să ofere, până pe 15 ianuarie 2018, informaţii pentru pregătirea unui raport ad hoc pe tema proiectelor de amendamente legislative dezbătute în prezent de Parlament pe tema justiţiei (…)”, informează GRECO într-un comunicat oficial.

    Decizia de formulare a acestei solicitări adresate României a fost luată în cursul reuniunii plenare a GRECO, desfăşurată la Strasbourg.

  • Presa internaţională relatează despre protestele anticorupţie din România

    “Românii au inundat străzile pentru a protest faţă de cele mai recente reforme ale justiţiei”, titrează agenţia Bloomberg.

    “Peste 15.000 de oameni au înfruntat vremea rece – inclusiv aproximativ 10.000 în capitală – pentru a cere demisiile liderului social-democrat Liviu Dragnea şi alte aliaţilor săi, care ignoră opoziţia magistraţilor şi merg mai departe cu restructurarea justiţiei”, mai afirmă agenţia de ştiri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia pentru Legile justiţiei introduce criterii privind alegerea membrilor CSM

    „Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României, cu o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 7 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani”, se prevede în amendamentul adoptat luni de Comisie, la propunerea Guvernului.

    Textul actual al legii în vigoare prevede că „membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României”.

  • Tudorel Toader, după declaraţiile lui Augustin Lazăr: Ministerul nu interferează în activitatea de urmărire penală

    “Proiectul de lege preia regula de rang constituţional, potrivit căreia, procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei! Ministrul justiţiei nu interferează în activitatea de urmărire penală, însă poate să întrebe, de exemplu, cum se explică faptul că faţă de un demnitar se începe urmărirea penală, demnitarul este suspendat din funcţie, apoi, o lungă perioadă de timp nu se mai efectuează niciun act de urmărire penală”,a declarat Tudorel Toader la Antena 3.

    Precizările vin în contextul în care Augustin Lazăr a declarat, vineri, că modificările aduse legilor justiţiei sunt menite să slăbească independenţa procurorilor, precizând că o consultare a Comisiei de la Veneţia este obligatorie şi că are pârghiile legale pentru a încerca împiedicarea adoptării actelor.

    “Noi suntem îngrijoraţi şi societatea civilă e îngrijorată. Trebuie transparenţă şi să se funcţioneze în mod legal. (…) În tot cursul anului 2017, Ministerul Public şi în general instituţiile din justiţie au format obiectul unor atacuri concentrice, ele s-au văzut. Am folosit expresia «hărţuit» pentru că am găsit-o în raportul de la Geneva, unde scrie «Procurorii din DNA sunt hărţuiţi prin campanii media, prin chemarea în faţa unor comisii speciale». Dar acolo cine îi convoacă? Nişte inculpaţi de rang înalt, care vor ca discuţiile să aibă loc în alt mediu în afară de cel judiciar. Procurorii sunt invitaţi să dea seama într-un mediu care nu e judiciar. Am folosit această expresie pentru ca o foloseşte nu numai redactorul acestui raport, ci o vedem noi din ceea ce vedem noi prin atacuri media şi alte acte care sunt evident neprietenoase procurorilor, cum ar fi aceea să scoatem cuvântul «independent» din textul legii privind statutul şi care într-o manieră subtilă, dar dubioasă a dorit evident să îndepărteze statutul procurorului de statutul de magistrat şi să-l ducă în zona Executivului”, a declarat, vineri, procurorul general al României, Augustin Lazăr.

    Augustin Lazăr a mai precizat că procurorii sunt hotărâţi să îşi apere atributul de independenţă obţinut.

    Întrebat dacă are pârghiile legale pentru a împiedica aceste modificări, Augustin Lazăr a precizat “Avem, dar la momentul potrivit. Le pregătim”.

    Decizia cea mai controversată din modificarea legilor justiţiei a fost înlocuirea articolului din statutul magistraţilor, în care se prevedea că „procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii” cu articolul din Constituţie care prevede că „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.

     

  • Parlamentul polonez adoptă reforme ale sistemului judiciar, în pofida avertismentelor UE

    Legile au fost votate în Seim, camera inferioară a Parlamentului de la Varşovia. Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare şi care deţine majoritatea în cele două camere ale Parlamentului, susţine că aceste reforme sunt necesare pentru a pune capăt ”sistemului corupt” din rândul magistraţilor, consideraţi de PiS moştenitori ai regimului cominist.

    Prin proiectele legislative adoptate vineri, Parlamentul va avea controlul total asupra numirii membrilor Consiliului Naţional al Magistraturii (KRS), organism ce are prerogativa de a decide numirile şi promovările magistraţilor. O altă prevedere vizează scăderea vârstei de pensionare a membrilor Curţii Supreme de Justiţie de la 70 de ani la 65 de ani. Această dispoziţie este contestată, întrucât PiS urmăreşte pensionarea actualei preşedinte a Curţii Supreme, deşi conform Constituţiei ea trebuie să rămână în funcţie pentru un mandat de şase ani, adică până în 2020.

    Legile urmează să fie supuse la vot şi în Senat, iar ulterior vor fi trimise spre promulgare către preşedintele Andrzej Duda. Dacă legile vor fi promulgate, Parlamentul va deţine competenţa de a decide componenţa Consiliului Naţional al Magistraturii.

     

  • LEGILE JUSTIŢIEI | Fostul şef al CCR: “În cazul procurorilor, sub autoritatea ministrului Justiţiei nu înseamnă în subordinea”. Ce spune Zegrean despre secţia pentru anchetarea magistraţilor

    Zegrean critică însă decizia de înfiinţare a unei secţii speciale pentru anchetarea judecătorilor şi procurorilor, în cadrul Parchetului General, precum şi prevederea privind obligaţia statului de a se îndrepta împotriva magistraţilor pentru a recupera prejudiciile în cazul erorilor judiciare.
     
    Contactat de Gândul, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale (CCR), Augustin Zegrean, a comentat prevederile cele mai controversate din noile legi ale justiţiei.

    1. Statutul procurorilor

    Decizia cea mai controversată în spaţiul public a fost înlocuirea articolului din statutul magistraţilor, în care se prevedea că „procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii” cu articolul din Constituţie care prevede că „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”.

    Deşi au fost voci care au susţinut că astfel se instituie un control politic asupra procurorilor, fostul şef al Curţii Constituţionale(CCR), Augustin Zegrean susţine contrariul.

    „Că scriau în lege, că nu scriau, tot aia e. Nu schimbă nimic. Autoritatea nu înseamnă subordinea. Sub autoritatea nu se interpretează în subordinea, înseamnă că au o autoritate de care trebuie să aparţină, de care să ştie că există. Nu le poate da ordin nimeni la procurori, nu e voie. Doar ei, pe cale ierarhică, pentru că la ei este altfel decât la judecători. N-au schimbat nimic. Aceste modificări mi se par absolut degeaba făcute”, a declarat Augustin Zegrean, pentru Gândul.

    2. Răspunderea magistraţilor

    Ultima formă votată a statutului procurorilor şi judecătorilor prevede căruia statul „se îndreaptă” cu acţiune în regres, prin Ministerul Finanţelor, împotriva magistraţilor care au săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. „După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin (6), statul se îndreaptă cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţăsau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, se arată în amendamentul votat de deputaţi în şedinţa maraton de miercuri.

    Augustin Zegrean susţine că formularea imperativă poate duce la situaţia în care nu mai există un drept de apreciere asupra faptului dacă magistratul şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. „Mai întâi, trebuie dovedită grava neglijenţă şi reaua-credinţă şi apoi vedem ce trebuie să facă statul”, a declarat fostul şef al CCR.

    În opinia sa, aşa cum e formulat acest articol, „acolo este buba mare”. „Eu am o părere foarte documentată, zic eu. Să ştiţi că regula e nerăspunderea judecătorilor. Asta e regula în orice sistem drept întreg la cap. Situaţiile de răspundere sunt de excepţie. Altfel imaginaţi-vă un sistem în care orice inculpat sau orice procesoman îl poate da în judecată pe judecător pentru soluţia pronunţată”, a comentat el.

    De altfel, există o decizie a CCR în cazul propunerii USL de modificare a Constituţiei în acest sens, în care se recomandă lăsarea la latitudinea statului dacă se îndreaptă sau nu cu o acţiune în regres împotriva magistraţilor, în cazul unui prejudiciu provocat de o eroare judiciară.

    „Din conţinutul normativ al art.52 alin.(3) din Constituţie rezultă că acoperirea prejudiciului cauzat prin erori judiciare este asigurată în toate cazurile de către stat, persoana vătămată putându-se îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. (…) În schimb, statul se poate îndrepta cu acţiune în regres împotriva magistratului doar dacă acesta a provocat situaţia generatoare de daune cu rea-credinţă sau din culpă gravă [art. 542 alin.(1) din Codul de procedură penală], respectiv a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă [a se vedea art.96 alin.(7) din Legea nr.303/2004]. Astfel, statul este cel care, în cadrul acţiunii în regres, trebuie să dovedească faptul că magistratul şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Deşi sintagma propusă a fi introdusă pare a viza indicarea titularului dreptului de regres în cazul prejudiciilor cauzate prin orice eroare judiciară care a fost rezultatul exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, în realitate, din cauza modului său de formulare, obligă statul să îşi exercite dreptul de regres. Caracterul imperativ al sintagmei propuse a fi introduse în corpul art.52 alin.(3) din Constituţie poate duce la situaţii inadmisibile, în care statul va promova în mod automat acţiunea în regres ori de câte ori acoperă un prejudiciu cauzat printr-o eroare judiciară, fără a mai avea un drept de apreciere asupra faptului dacă magistratul şi-a exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, solicitând, astfel, în mod mecanic intervenţia instanţei judecătoreşti. De aceea, conţinutul normativ propus ar trebui să aibă în vedere, eventual, posibilitatea statului de a exercita dreptul de regres în condiţiile legii.  Aşadar, textul constituţional nu poate constrânge statul la iniţierea, în toate cazurile, a unor acţiuni în regres, ci trebuie să lase în marja sa de apreciere problema exercitării acestei acţiuni pentru ca, desigur, în final, tot instanţa judecătorească să se pronunţe asupra acţiunii astfel promovate. Având în vedere cele de mai sus, cu unanimitate de voturi, Curtea recomandăAvând în vedere cele de mai sus, cu unanimitate de voturi, Curtea recomandă reformularea modificării propuse în privinţa alin.(3) al art.52 din Constituţie”, se arată în decizia CCR.

    3. Preşedintele nu poate refuza propunerile de numire a şefilor ICCJ

    Potrivit modificărilor decise în Parlament la statutul magistraţilor, preşedintele nu poate refuza propunerile de numire ale şefilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    „E foarte rău că nu poate. Practic l-au scos din joc. Preşedintelui nu poţi să-i iei atribuţiile, vor să transforme preşedintele României, într-un preşedinte de republică parlamentară, ceea ce nu e normal. Legislaţia asta nu corespunde cu Constituţia României. Nu cred că o astfel de legislaţie va trece vreodată de CCR. Dar e doar o opinie personală”, a declarat Zegrean. 

    CITEŞTE AICI CONTINUAREA ARTICOLULUI 

     

     

  • Procurorul general, declaraţie tranşantă despre circul din Parlament pe legile justiţiei

    Prezent la sediul CSM, Lazăr a fost întrebat de jurnalişti cum explică modul în care deputaţii au votat amendamentele la legea privind statutul magistraţilor.

    “Eu nu aş putea caracteriza activitatea Camerei Deputaţilor, dar vă pot spune un singur lucru. Modificarea legilor Justiţiei, în contextul în care îl vedem cu toţii, în aceste condiţii improprii şi fără să avem studii de impact cu referire la rezultatele care s-ar produce, va bulversa în mod sigur Justiţia română. Acest aspect se vede de către orice persoană de bună credinţă, nu trebuie să fie mare jurist pentru a înţelege aceste lucruri. Dar se pare că dorinţa de a pune sub control justiţia este mai puternică decât raţiunea”, a spus Lazăr.

  • Tudor Chirilă a primit un mesaj de la un judecător: „Cititi pentru a intelege situatia grava in care ne aflam: Se decide o soartă a Romaniei si oamenii nu-si dau seama!

    Pe Facebook, Tudor Chirilă a scris: „Mai jos e un mesaj privat pe care l-am primit mai devreme de la un om din sistem, un judecator a carui identitate – din motive lesne de inteles – aleg sa o protejez. Cititi pentru a intelege situatia grava in care ne aflam:

    “Litera cu litera este adevarat! Tot ce ai spus este, din nefericire, adevarat. Dramatic si crunt. Se decide o soartă a Romaniei si oamenii nu-si dau seama! Cei mai multi sunt derutaţi din cauza lipsei de pregatire acute de care se loveste tara, unii sunt interesati, unii nepăsători, alţii pur si simplu rai/nefericiti.

    Sunt judecator la o instanţă mare, pe drept civil. Sunt foarte tânără, ne acuza anumite persoane din interiorul sistemului judiciar si din afara. Am 31 de ani. Dar muncesc de la 19 ani intens, in prezent lucrez 10-12 h/zi, zi de zi, aproape fara exceptie.

    Colegii mei de asemenea. Pentru un intelectual e mult. Creierul are nevoie de repaus. Nu este ca o munca fizica. Trebuie sa fim ancorati si in viata sociala pentru binele personal, dar mai ales pentru o justitie dreapta. Cu siguranta iti imaginezi consecintele. Imi iubesc profesia, iubesc oamenii, fac totul din pura constiinta, in speranta ca pun o cărămidă la clădirea binelui din tara noastra pe care o vad pierdută usor usor. Sper din suflet sa nu vina acea zi în care sa merg la serviciu si sa gasesc “o solutie dintr-un dosar pe masă”.

    Din pacate pentru multi oameni suntem un ghimpe, avem prea multe privilegii. Poate multi nu ies in strada din aceste considerente. Te-ai gandit la acest aspect?! Iti pare cunoscut: “hai sa nu le plangem de mila magistratilor”?! Dar e mult mai mult decat atat.

    Este vorba de puteri in stat care obligatoriu trebuie sa ramana separate si independente. Este deosebit de importanta independentă functiei in sine. Noi, ca indivizi, azi suntem, mâine nu. Cand un magistrat nu va mai judeca exclusiv dupa lege si constiinta, orice democraţie este pierdută.

    Dacă as spune conditiile si privilegiile noastre, ai replica poate că suntem nebuni ca nu plecam. Lucrez cu inca 9 judecatori in birou, grefiera lucrează cu alti 2 judecatori, avem dosare multe deci suntem supusi greselilor. Ceea ce inseamna ca suntem vulnerabili, iar la momentul in care nu vom pronunta solutiile dorite pentru cine trebuie, posibil, in timp, nu imediat, sa fim cercetati pentru orice nimic, descurajaţi rand pe rand. O tara fara justitie independentă este o tara fara viitor!“

  • Scandal fără precedent în Parlament.Opoziţia acuză Puterea că urgentează adoptarea legilor Justiţiei

    Aleşii USR şi PNL acuză coaliţia PSD+ALDE că urgentează nejustificat adoptarea Legilor Justiţiei, proiect prin care, subliniază ei, procurorii ar deveni subordonaţi Ministerului Justiţiei.

    ”Considerăm că Parlamentul trebuie să aibă parte de un spirit civilizat de dezbatere, de argumente, de soluţii, astfel încât oamenii din afara Parlamentului să se regăsească în această instituţie. PNL va rămâne în plen pentru a solicita şi a milita cu argumente regulamentare dezbaterea pe articole a proiectului şi sperăm că vom reuşi, totuşi, să calmăm spiritele şi această instituţie să nu se decredibilizeze şi mai mult”, a declarat liderul grupului PNL, Raluca Turcan.

    De altfel, parlamentarii PNL şi USR au anunţat că doresc întreruperea lucrărilor Comisiei pe legile Justiţiei pe toată perioada doliului naţional. Deputaţii majorităţii PSD-ALDE au respins solicitările Opoziţiei de a fi suspendată şedinţa de plen de azi, pe motiv de doliu, sau de a fi amânat votul privind legile Justiţiei.

    “Nu aveţi cei şapte ani de acasă”, au vociferat deputaţii din Opoziţie, însă parlamentarii PSD-ALDE au început să bată cu palmele în masă când vorbeau oponenţii.

    O acuzaţie extrem de gravă a fost adusă de deputaţii PNL: aceştia spun că parlamentarii Puterii au introdus în dezbaterea din Plen prevederi care nu au trecut prin comisia specială de modificare a legilor Justiţiei.

    Cititi mai multe pe www.realitatea.net

  • Cine sunt cei trei responsabili pentru modificările legile justiţiei?

    Uniunea Salvaţi România a publicat pe pagina de Facebook a partidului cine sunt cei trei responsabili PSD-ALDE-UDMR pentru modificările legilor justiţiei în Comisia specială. Prima lege a fost finalizată şi va fi votată miercuri în plenul Camerei Deputaţilor.

    “Nu este deloc surprinzător că această lege conţine modificările ce încalcă decizii ale Curţii Constituţionale, deşi scopul Comisiei speciale era punerea în acord a legii cu deciziile CCR! Paradoxul a devenit strategie politică de la preluarea puterii de către coaliţia PSD-ALDE-UDMR”, au scris reprezentanţii USR pe reţeaua de socializare

    Pe 15 noiembrie a inceput dezbaterea pe Legile justiţiei in Comisia specială condusă de fostul ministru Florin Iordache. Aceasta are drept scop punerea în acord a Codului Penal şi de Procedură Penală cu deciziile Curţii Constituţionale

    Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene (CE), Frans Timmermans, i-a recomandat ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, în întrevederea avută marţi la Bruxelles, să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia privind procedura de numire a procurorilor de rang înalt, a anunţat, miercuri, Tudorel Toader.

    Ministrul Justiţiei a anunţat că a discutat, punctual, în amănunt, cu prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, cele mai sensibile propuneri din proiectul de lege pentru modifcarea legilor justiţiei. Una dintre a vizat şi procedura de numire a procurorilor şefi de parchete.

    “O temă sensibilă care a fost discutată, aceea privind procedura de numire a procurorilor de rang înalt. Avem MCV-ul, avem cele 12 recomandări. Faptul că sunt 12 nu înseamnă că există o ierarhie, că e prima, că e a 12-a, au egală măsură, aceeaşi importanţă şi cu aceeaşi obligaţie ne îndeplinim respectivele condiţionalităţi. Recomandarea numărul 1 spune că trebuie să găsim o modalitate transparentă, robustă de numire a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin consultarea Comisiei de la Veneţia. Ştiţi că am redactat la nivelul ministerului Justiţiei un draft de solicitare de aviz, care se află în momentul acesta la comisia specială, pentru modificarea codurilor, legilor justiţiei. Discuţia cu Timmermans, cu prim-vicepreşedintele, referitoare la avizul Comisiei de la Veneţia, are în vedere această primă recomandare, aviz privind procedura de numire a procurorilor de rang înalt”, a declarat, miercuri, ministrul Justiţiei.

    Tudorel Toader a precizat că a fost discutat la Bruxelles şi statutul Inspecţiei Judiciare, respectiv cele trei variante posibile şi anume Inspecţia Judiciară să rămână la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Inspecţia Judiciară să treacă la Ministerul Justiţiei sau să devină o autoritate autonomă, cu statut distinct.