Tag: investitori

  • Acţiunile Airbus, în cădere liberă: Producătorul gigant de avioane are mari probleme cu lanţurile de aprovizionare, iar investitorii nu au primit deloc bine vestea

    Acţiunile Airbus au scăzut marţi cu peste 10%, după ce cel mai mare producător de avioane din lume a fost nevoit să îşi reducă previziunile privind profitul anual, pe măsură ce întreruperile din lanţul său de aprovizionare au continuat să se agraveze, raportează Financial Times.

    Directorul general Guillaume Faury a declarat analiştilor la sfârşitul zilei de luni că lipsurile de motoare îi împiedică sistematic planurile de producţie ale companiei.

    „Chestiunea motoarelor, care nu a reprezentat o problemă în 2023 şi la începutul lui 2024, devine din nou o problemă semnificativă”, a spus Faury. „Aceasta este o situaţie nouă la care nu ne aşteptam.”

    Acţiunile Airbus au scăzut cu 11,5 procente în primele şedinţe de tranzacţionare. Avertismentul a zguduit sectorul aerospaţial în general, acţiunile producătorului de motoare Rolls-Royce scăzând cu 3%, iar acţiunile Melrose Industries cu 4%.

    Ca urmare a perturbărilor, Airbus a declarat că va livra „aproximativ 770″ de aeronave în acest an, în scădere faţă de obiectivul anterior de „aproximativ 800″ de exemplare. 

    În ultimii doi ani, Airbus a fost afectată de constrângeri în lanţul de aprovizionare, care i-au împiedicat planurile de creştere a producţiei pentru a satisface cererea aflată în expansiune a companiilor aeriene în urma pandemiei.

    Compania a declarat că va înregistra o taxă de aproximativ 900 de milioane de euro în primele şase luni ale anului în legătură cu activitatea sa producţie a sistemelor spaţiale. 

    Grupul aerospaţial se aşteaptă acum la câştiguri ajustate înainte de dobânzi şi impozite de 5,5 miliarde de euro în acest an, în scădere faţă de o previziune anterioară de până la 7 miliarde de euro.

    Avertismentul a venit în timp ce Airbus se apropie de un acord cu Spirit AeroSystems pentru a prelua activitatea furnizorului cu sediul în SUA pentru unele dintre programele sale, în special pentru aeronavele A220 şi A350.

    Un acord va deschide calea pentru preluarea de către Boeing a celei mai mari părţi a Spirit, inclusiv a operaţiunilor sale din Kansas.

  • Revolut, unul dintre cele mai mari startup-uri din Europa, caută să vândă acţiuni în valoare de 500 de milioane de dolari

    Revolut, unul dintre cele mai valoroase startup-uri din Europa, a angajat bancheri care să ajute firma să vândă acţiuni existente în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari, alăturându-se astfel unui şir de companii private care au căutat forme alternative de lichiditate pentru acţionarii săi, în condiţiile în care piaţa ofertelor publice iniţiale rămâne în criză, scrie Bloomberg.

    Revolut lucrează cu Morgan Stanley pentru vânzarea de acţiuni, care o va ajuta să elibereze numerar pentru angajaţi existenţi şi investitori, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune. Tranzacţia, care a fost raportată anterior de Financial Times, ar putea evalua Revolut la peste 40 de miliarde de dolari, în creştere faţă de evaluarea de 33 de miliarde de dolari pe care a obţinut-o ultima dată într-o rundă de strângere de fonduri din 2021.

    Revolut a declarat că veniturile sale pentru 2022 au urcat cu 45%, la 922,5 milioane de lire sterline (1,17 miliarde de dolari). Compania nou-înfiinţată nu a raportat încă rezultatele pentru anul trecut, dar prevăzuse anterior că veniturile pentru 2023 vor fi de aproximativ 2 miliarde de lire sterline.

    Vânzarea acţiunilor vine după ce unul dintre acţionarii Revolut – un fond de investiţii administrat de Schroders Plc – a semnalat că este de părere că firma ar trebui evaluată la aproximativ 25,7 miliarde de dolari.

    Revolut a declarat de mult timp că se pregăteşte pentru o potenţială ofertă publică iniţială, dar banca şi celelalte mari companii private similare au fost blocate de pieţele de capitaluri proprii inactive. Acest lucru a creat probleme pentru unii dintre primii investitori sau angajaţi care ar putea avea nevoie de lichidităţile rezultate în urma vânzării de acţiuni.

    Stripe Inc., o altă companie fintech foarte valoroasă, a strâns anul trecut aproximativ 6,5 miliarde de dolari ca parte a unei tranzacţii care i-a permis să organizeze o ofertă publică de cumpărare prin care angajaţii şi-au vândut o parte din acţiuni.

  • Compania fenomen nu se mai opreşte din creştere şi devine cea mai valoroasă din lume, după ce a depăşit Microsoft şi Apple. În ultimii 5 ani, compania a crescut cu 591%

    Avântul nestăvilit al Nvidia Corp. a sporit enorm capitalizarea de piaţă a gigantului tech, firma crescând cu 591% în ultimii 5 ani, ajungând să devină cea mai valoroasă companie din lume, odată cu creştere entuziasmului pentru inteligenţa artificială, scrie Bloomberg.
     
    Acţiunile Nvidia au crescut cu 3,5% pentru a închide marţi la 135,58 dolari pe acţiune, ceea ce a plasat valoarea de piaţă a companiei la aproximativ 3.300 de miliarde de dolari, depăşind astfel Microsoft Corp. şi Apple Inc. 
     
    La începutul lunii, Nvidia a depăşit Apple în ceea ce priveşte valoarea de piaţă pentru prima dată din 2002, cei doi giganţi concurând strâns, alături de Microsoft, pentru titlul de cea mai valoroasă companie din lume.
     
    Clasamentul actual este încă o reamintire a faptului că inteligenţa artificială reprezintă principalul punct de interes al celor mai puternici investitori din lume. Nvidia este văzută ca fiind cel mai mare beneficiar al acestei tehnologii, deoarece domină piaţa cu cipurile sale foarte căutate, folosite la alimentarea centrelor de date care execută sarcini de calcul complexe cerute de aplicaţiile de inteligenţă artificială. Cererea pentru acceleratoarele sale H100 se află în creştere, contribuind la sporirea vânzărilor producătorului de cipuri cu peste 125% anul trecut.
     
    Microsoft, la rândul său, este, de asemenea, considerat un exploatator de succes al tehnologiei AI, având în vedere investiţia şi parteneriatul său cu OpenAI, care a creat ChatGPT. În această săptămână, acţiunile Apple au crescut după ce producătorul iPhone şi-a dezvăluit în sfârşit planurile de viitor care vor include utilizarea noii tehnologii inteligente, liniştind în sfârşit investitorii.
     
    Preţul în creştere al acţiunilor Nvidia a făcut din cofondatorul şi directorul executiv Jensen Huang unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. Averea sa netă a crescut cu aproape 75 de miliarde de dolari de la începutul anului, ajungând la 119 miliarde de dolari, ceea ce îl plasează pe locul 12 în topul Bloomberg Billionaires Index. 
     
  • Investiţiile străine accelerează în primele patru luni din 2024. Întrebarea care rămâne: cum vor reacţiona investitorii străini la măsurile pentru corectarea derapajului bugetar şi la creşterea costurilor cu forţa de muncă

    Investiţiile străine directe s-au majorat la 3,2 mld. euro în primele patru luni din 2024 de la 2,4 mld. euro în aceeaşi perioadă din 2023 ♦ Investiţiile cresc în continuare, în ciuda pachetului fiscal pe care guvernul l-a adoptat la începutul anului ♦ Cu toate acestea, deficitul bugetar este în continuare scăpat de sub control şi, din 2025, aşa cum premierul Marcel Ciolacu a anunţat, urmează o nouă reformă fiscală şi întrebarea este cum va fi primită de investitori.

    Stocul investiţiilor străine directe (ISD) în România a ajuns la 118 mld. euro în aprilie 2024, după ce, de la începutul anului, investitorii străini au adus în România 3,2 mld. euro, arată cele mai recente date publicate de Banca Naţională a României. Instabilitatea din regiune din cauza războiului din Ucraina, dar şi instabilitatea legislativă din România, reclamată de investitori de-a lungul timpului, nu au afectat, aşa cum arată cifrele până în acest moment, deciziile investitorilor de a aduce bani în România.

    Cu toate acestea, încă rămân semne de întrebare. Pentru că, deşi guvernarea PSD-PNL a venit la finalul anului trecut cu cele mai mari creşteri de taxe şi taxe noi de la Revoluţie încoace, pentru a creşte veniturile la buget, deficitul bugetar a continuat să derapeze puternic. La patru luni din 2024, cele mai recente date ale Ministerului de Finanţe, deficitul bugetar, ajuns la peste 3% din PIB, a spulberat orice urmă de dubiu: ţinta de deficit bugetar de 5% din PIB pe final de 2024 este imposibil de atins.

    „Investiţiile străine au crescut semnificativ, ajungând la 3,2 mld. euro, o creştere de 34% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În timp ce unii fac doar circ, investitorii se concentrează pe realitatea cifrelor şi a oportunităţilor pe care le oferă economia românească. În ciuda minciunilor aruncate zilnic de unii care nu au construit niciodată nimic, este clar că investitorii văd potenţialul imens al economiei noastre şi investesc masiv în România“, a reacţionat prim-ministrul Marcel Ciolacu, la raportul BNR publicat săptămâna trecută.

    Investiţiile cresc, dar investitorii se uită şi la datoria publică, la posibilitatea de rambursare, şi la războiul de lângă România. Or, aşa cum a spus premierul Ciolacu, de anul viitor urmează noi modificări fiscale pentru a corecta deficitul bugetar, concomitent cu o nouă negociere cu Comisia Europeană pentru a seta un alt interval de timp în care România să ajungă la ţinta de deficit bugetar. Cea mai importantă întrebare din prisma investiţiilor străine este dacă investiţiile publice care se derulează, cum este Autostrada Moldovei sau modernizarea unei părţi din infrastructura ferioviară, vor cântări mai greu decât creşterea fiscalităţii, dar şi a salariilor, deci a costului cu forţa de muncă, în decizia investitorilor.

    Creşterea economică din România s-a bazat în anii de după Revoluţie, dar mai ales din anii 2000, pe investiţiile străine, la fel ca în alte ţări din fostul bloc comunist. Chiar dacă, în genere, pentru investiţii în producţie cu valoare adăugată mai mică, investitorii au ales ţările estice şi România pentru forţa de muncă ieftină şi disponibilă şi pentru taxele mai mici. Or, în ultimii ani, şi salariile şi fiscalitatea au crescut în România. Spre exemplu, în cel mai nou raport INS, salariul mediu net pe economie şi-a consolidat poziţia la peste 1.000 de euro pe lună în România.

    În total, investiţiile străine în România au ajuns la circa 118 mld. euro la final de aprilie 2024. În continuare, cei mai mari investitori străini în România sunt Germania, Austria şi Franţa, care au aproape 40% din stocul de investiţii străine în România. Din afara Uniunii Europene, cel mai mare investitor străin în România sunt SUA.

     

  • Povestea miliardarului arogant care mergea desculţ, bea tequila, fuma marijuana şi avea aspiraţii de a trăi veşnic ce a construi. El a creat o companie de 47 de miliarde, iar acum are miliarde datorie

    Cea mai mare firmă de închiriere de spaţii de birouri din New York şi Londra, WeWork, a solicitat recent protecţie în faliment de la acei proprietari de clădiri care adorau cândva conceptul a ceea ce promitea să fie cel mai distractiv loc unde să munceşti. Dincolo de contextul pieţei şi de erorile specifice unui business, povestea WeWork este cea a unui antreprenor cu ambiţii prea mari şi, după cum scrie BBC, pare a fi mai mult o parabolă decât o istorie de afaceri.

    We Work este o poveste despre un ego monstruos, ambiţii uriaşe şi un public credul. Adam Neumann era înalt, chipeş, mergea desculţ, bea tequila, fuma marijuana şi avea aspiraţii de a trăi veşnic, de a deveni primul trilionar din lume şi de a-şi extinde compania până pe Marte. Toate acestea par acum la o distanţă considerabilă de realitatea modestă. Totul a început cu o idee solidă, dovedită, perfect adaptată la timpurile sale: un spaţiu de lucru pentru cei care doreau mai mult decât o cafenea, dar mai puţin decât un birou.

    Când WeWork a fost înfiinţată în 2010, condiţiile erau perfecte: clădirile comerciale rămăseseră goale pe măsură ce criza financiară făcuse chiar şi unele dintre cele mai mari afaceri să dea faliment. Proprietarii de clădiri erau disperaţi. Existau o mulţime de angajaţi concediaţi care încercau să-şi reconstruiască carierele şi, datorită tehnologiei mobile, puteau lucra de oriunde. Ratele dobânzilor foarte scăzute însemnau că puteai să împrumuţi bani pentru extindere ieftin. Şi investitorii cu FOMO (frica de a rata ceva) erau pregătiţi să plătească aproape orice, în caz că ar rata următorul Amazon, Google sau Facebook.

    Adăugând o notă de divertisment în cocktailul acestui business – servind bere gratuită şi punând muzică pentru o generaţie mai tânără care adopta noile şi estompatele graniţe între viaţa profesională şi cea personală – aveai formula pentru o companie care, pentru fanii săi, părea mai mult ca un curent decât o afacere. În centrul acestei poveşti se afla Neumann.

    El a sosit la New York în 2001 după ce a crescut într-un kibbutz din Israel. A urmat o şcoală de afaceri şi, în timpul studiilor, a avut mai multe idei strălucite, inclusiv ideea unui  pantof cu toc pliabil pentru femei şi o companie care producea pantaloni cu genunchiere pentru bebeluşi. Dar în 2008, pentru a economisi costuri, a închiriat jumătate din propriul său spaţiu de birouri şi apoi el şi un prieten l-au convins pe proprietar să împartă câteva etaje dintr-o clădire goală şi să le închirieze. Această afacere s-a numit Greendesk şi se diferenţia prin faptul că servea cafea gratuită şi sărbătorea stilul de viaţă comunal de tip kibbutz.

    Tinerii freelanceri au venit în număr mare în acest spaţiu, iar Neumann a realizat că ideea sa era bună. Inspirân­du-se din strategia lui Jeff Bezos, compania a crescut rapid cu ajutorul unui dezvoltator imobiliar prietenos care a investit 15 milioane de lire sterline pentru o cotă de 33%.

    A schimbat numele acesteia în „WeWork” şi roţile au început să se pună în mişcare. Investitorii s-au îngrămădit, inclusiv unul dintre cei mai mari investitori tehnologici din lume, Softbank, făcând ca valoarea companiei să crească la
    38 miliarde de lire sterline în următorii şapte ani. Neumann a impresionat audienţele şi investitorii cu viziunea sa, a continuat să se extindă în peste 20 de ţări, a cumpărat un jet Gulfstream şi l-a angajat pe P Diddy pentru petrecerea de birou. Cu toate acestea, compania pierdea 200.000 de lire sterline pe oră.

    Deşi mulţi indică pandemia şi creşterea recentă a ratelor dobânzilor ca fiind factorii care au dus la declinul WeWork, acesta a început mult mai înainte, subliniază jurnaliştii de la BBC. Oamenii au început să pună întrebări inconfortabile despre de ce o companie care închiria spaţii de birouri era evaluată ca o companie de tehnologie. În 2017, Wall Street Journal a spus că firma era „hrănită cu pulbere de zâna Silicon Valley”.

    De fapt, WeWork juca un joc care s-a dovedit periculos de multe ori: cumpăra spaţii de birouri cu chirie pe termen lung în locaţii de top şi spera să găsească suficienţi chiriaşi cu chirie pe termen scurt pentru a-şi acoperi propriile cheltuieli, plus un profit. Dar probabil că abia atunci când Neumann decide să vândă acţiuni într-o ofertă publică iniţială (IPO) în 2019, mirajul a început să se risipească. Documentele depuse la autorităţi au dezvăluit pierderi mai mari decât se credea şi o relaţie ciudată între finanţele companiei şi cele ale lui Neumann. IPO-ul a eşuat. Valoarea WeWork a scăzut cu 40 de miliarde de dolari în câteva luni, iar Neumann a demisionat ca director general puţin timp după aceea. Şase luni mai târziu, a venit pandemia şi peisajul muncii partajate a suferit o schimbare dramatică. În cele din urmă, Neumann a reuşit destul de bine să-şi dezmembreze propriile finanţe din cele ale companiei pe care a fondat-o.

    WeWork valorează în prezent aproximativ 50 de milioane de dolari – iar Neumann însuşi a plecat cu peste un miliard de dolari – de peste 20 de ori mai mult decât valoarea actuală a companiei. El a mers însă chiar mai departe de atât: are investiţii în zeci de companii şi recent a obţinut un sprijin de 350 de milioane de dolari de la o altă firmă importantă de capital de risc, Andreessen Horowitz.  Pierderile masive ale companiei şi afacerile interne au fost bine documentate de media – inclusiv în serialul de televiziune Apple TV intitulat „WeCrashed”, în care au jucat Anne Hathaway şi Jared Leto în rolurile lui Rebekah şi Adam Neumann.

    Serialul a inclus mai multe scene care ilustrau obiceiurile de petrecere ale carismaticului cofondator în timp ce dezvolta simbolul „coolului de birou” dintr-o proprietate din New York City. Potenţialii investitori au pus întrebări dintre finanţele personale ale lui Neumann şi WeWork, precum şi decizia sa de a extinde WeWork în domenii care îi erau personal interesante, cum ar fi o afacere de parcuri de surf. Pe măsură ce anticipaţia unui depozit de faliment a apărut, Neumann a declarat că prăbuşirea WeWork este „dezamăgitoare”: „A fost dificil pentru mine să urmăresc de la margine începând din 2019 cum WeWork nu a reuşit să profite de un produs mai relevant astăzi decât oricând. Cred că, cu strategia şi echipa potrivite, o reorganizare va permite WeWork să iasă cu succes la lumină”.

     

    Carte de vizită

    Œ Neumann a crescut într-un kibbutz din Israel şi s-a mutat în New York City în 2001, urmându-şi sora, care era Miss Teen Israel, în timp ce ea urmărea o carieră de fotomodel;

    Înainte de WeWork, Neumann a condus o afacere care producea salopete pentru bebeluşi cu genunchiere integrate;

    Ž Adam Neumann a cofondat firma de coworking WeWork în 2010; el a demisionat din funcţia de CEO în septembrie 2019, la scurt timp înainte ca compania să anuleze planificatul IPO;

     După eşecul IPO-ului, noua conducere a condus WeWork înspre vânzarea unora dintre activele sale, inclusiv o afacere de piscină cu valuri pe care o achiziţionase;

     De când a părăsit WeWork, Neumann a achiziţionat majoritatea pachetelor de acţiuni în clădiri de apartamente evaluate la aproape 1 miliard de dolari înainte de datorii:

    ‘ Noul său startup de imobiliare rezidenţiale, Flow, a fost evaluat la peste 1 miliard de dolari de către Andreessen Horowitz în 2022.


    Radiografia unui faliment

    WeWork a declarat că a ajuns la un acord cu aproape toţi creditorii săi pentru a transforma 3 miliarde de dolari din împrumuturi şi obligaţiuni existente în acţiuni în cadrul companiei reorganizate. Legislaţia SUA permite WeWork să rezilieze în avans contractele de închiriere fără penalităţi financiare semnificative pe măsură ce încearcă să restructureze mai mult de 13 miliarde de dolari în obligaţii de închiriere. Directorul executiv al WeWork, David Tolley, a declarat că procesul se va concentra asupra „soluţionării contractelor noastre existente şi îmbunătăţirii semnificative a bilanţului nostru”. În depunerea sa de faliment la un tribunal federal din New Jersey, WeWork a solicitat renunţarea la 69 de contracte de închiriere, afirmând că raţionalizarea portofoliului său de birouri este „esenţială” pentru restructurare. Conform depunerii, compania a fost în „negocieri active” cu mai mult de 400 de proprietari de clădiri pentru a îmbunătăţi termenii contractelor de închiriere. WeWork a declarat că spaţiile sale de birouri sunt „deschise şi operaţionale” ca de obicei, iar afacerile sale internaţionale în afara SUA şi Canadei nu au fost afectate de depunerea de faliment.

    Sursa: FT


    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

  • Dispute aprinse la Tesla legate de pachetul salarial de 56 de miliarde de dolari al lui Musk: Celebrul miliardar susţine că rezoluţiile privind salariul său şi mutarea producătorului de maşini electrice în Texas vor fi susţinute detaşat, deşi investitorii rămân împărţiţi

    Directorul general al Tesla, Elon Musk, a afirmat în cadrul adunării anuale de joi că acţionarii vor vota în favoarea salariului său de 56 de miliarde de dolari şi a unei propuneri de reîncorporare a producătorului de maşini electrice în Texas, raportează Financial Times.

    „Ambele rezoluţii ale acţionarilor Tesla trec în prezent cu marje largi”, a declarat Musk pe platforma de socializare X, mulţumind investitorilor pentru sprijinul lor.

    Rezultatele citate de Musk în grafice sunt preliminare, iar voturile s-ar putea schimba la adunarea anuală. Cu toate acestea, aprobarea formală a celor două rezoluţii ar fi considerată o victorie masivă pentru directorul general al Tesla, care s-a luptat pentru cel mai mare pachet salarial din istoria corporaţiilor americane.

    Consiliul de administraţie al Tesla a făcut presiuni asupra investitorilor pentru a ratifica din nou premiul de 56 de miliarde de dolari al lui Musk – acordat în 2018, dar anulat de un judecător din Delaware în ianuarie din cauza preocupărilor legate de transparenţa şi independenţa consiliului. Hotărârea l-a determinat pe Musk să ceară companiei să schimbe locaţia de constituire din Delaware în Texas. 

    Dacă Tesla reuşeşte să obţină sprijinul investitorilor pentru pachetul său, care este compus din opţiuni de cumpărare de acţiuni, participaţia lui Musk în companie ar creşte la peste 20%, de la 13%. Acţiunile Tesla au crescut miercuri cu 3,9% înaintea votului.

    Votul acţionarilor a fost urmărit îndeaproape, orice înfrângere afectând credibilitatea lui Musk într-un moment în care Tesla se află într-un război brutal al preţurilor cu rivalii chinezi din domeniul vehiculelor electrice, compania suferind de o spirală a costurilor din cauza investiţiilor de miliarde de dolari în tehnologia AI.

    Preşedintele Tesla, Robyn Denholm, a condus campania pentru a obţine sprijin pentru ambele propuneri, comparându-şi sarcina cu escaladarea muntelui Everest. Compania a reuşit să obţină sprijinul firmei emblematice Scottish Mortgage Investment Trust a lui Baillie Gifford, al Ark Investment Management a lui Cathie Wood şi al lui Ron Baron, un alt mare investitor Tesla.

    Însă pachetul de remunerare a lui Musk a divizat investitorii, fondul petrolier norvegian de 1,7 miliarde de dolari opunându-se acestuia, citând mărimea premiului, structura sa şi modul în care nu reuşeşte să atenueze „riscul legat de persoanele-cheie” ale firmei. Directorul executiv al Calpers – cel mai mare fond public de pensii din SUA şi unul dintre primii 25 de acţionari, cu o participaţie de 1,67 miliarde de dolari – a declarat, de asemenea, că intenţionează să voteze împotriva tranzacţiei.

  • Unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume primeşte o lovitură uriaşă. Averea omului de afaceri american s-a prăbuşit cu aproape 12 miliarde de dolari

    Averea lui Michael Dell, omul din spatele gigantului tehnologic Dell Technologies, s-a prăbuşit cu 11,7 mld. dolari – cea mai mare scădere înregistrată vreodată – după ce rezultatele companiei privind vânzările au dezamăgit investitorii, scrie Bloomberg.

    Deşi compania a raportat prima creştere a veniturilor trimestriale din ultimii doi ani, aceasta nu a fost suficientă pentru a impresiona investitorii cu aşteptări mari pentru afacerea cu servere AI. Acţiunile au scăzut pe bursa de la New York cu 18%.

    Aproape jumătate din averea lui Dell, de peste 100 mld. dolari, provine de la producătorul de computere din Texas, pe care l-a înfiinţat în urmă cu 40 de ani, pe când era student la Universitatea din Texas. O altă sursă importantă a averii sale provine din participaţia sa la Broadcom Inc. ale cărei acţiuni au scăzut şi ele vineri.

    Michael Dell, în vârstă de 59 de ani, preşedinte şi director general al companiei, ocupă locul 13 în topul miliardarilor realizat de Bloomberg.. La începutul lunii martie, el s-a alăturat cercului mic de superbogaţi cu averi de peste 100 de miliarde de dolari, în condiţiile în care cererea crescută de echipamente AI a făcut ca acţiunile să atingă preţuri record.

    Alţi miliardari din domeniul tehnologiei şi-au văzut şi ei averile crescând vertiginos pe fondul creşterii fulminante a acţiunilor legate de inteligenţa artificială. Averea netă a cofondatorului Nvidia Corp. Jensen Huang a depăşit pentru scurt timp 100 de miliarde de dolari la începutul acestei săptămâni, după un alt trimestru fulminant al producătorului de cipuri. În prezent, el se află pe locul 16 pe lista Bloomberg a averilor, cu 96,3 miliarde de dolari.

    Marile corporaţii au din ce în ce mai mult nevoie de servere de mare putere pentru a antrena şi a rula programe de inteligenţă artificială generativă solicitante, care sunt vândute de Dell şi de alte câteva companii.

     

     

     

  • Revin cumpărătorii în mall-uri: Inditex, gigantul care deţine Zara, înregistrează o creştere a vânzărilor în T1, iar investitorii jubilează pe burse. Acţiunile Inditex au urcat cu 4,53%

    Inditex, proprietarul Zara, a raportat o creştere „foarte satisfăcătoare” a vânzărilor, dar nu a fost la înălţimea aşteptărilor pieţei în ceea ce priveşte profitul, în cele mai recente rezultate trimestriale ale gigantului din industria modei, raportează Financial Times.

    Vânzările grupului spaniol au crescut cu 7,1% faţă de anul trecut, ajungând la 8,2 miliarde de euro în cele trei luni până la sfârşitul lunii aprilie, ceea ce reprezintă o încetinire faţă de creşterea de 8,6% înregistrată în trimestrul anterior. Însă compania a raportat o îmbunătăţire mai recentă în luna mai, când vânzările au crescut cu 12%.

    Profitul net în trimestru a urcat cu 10,8%, la 1,3 miliarde de euro, sub aşteptările analiştilor, care se preconizau un profit de 1,4 miliarde de euro. Inditex a subliniat că a continuat să ţină în frâu costurile, cheltuielile operaţionale crescând mai puţin decât creşterea vânzărilor. Acţiunile Inditex au urcat cu 4,53%.

     
  • Bursă. Unde îşi mai ţin românii banii: numărul investitorilor în fonduri de obligaţiuni a urcat cu 5,4% în 2024, la 266.920

    Un număr de 2.730 de persoane au devenit investitori în aprilie şi 13.660 au venit în primele patru luni.

    Numărul investitorilor în fondu­rile de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix deschise locale a urcat cu 5,4% sau 13.660 în primele patru luni ale acestui an, până la 266.920 de persoane, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România (AAF).

    În aprilie, numărul investitorilor în cele 25 de fonduri de obligaţiuni a crescut cu 1% sau cu 2.730 de persoane. În ceea ce priveşte activele nete aflate sub administrare, acestea au crescut cu 1,9% (220 mil. lei) în aprilie şi cu 7,4% (792 mil. lei) în ia­nuarie-aprilie 2024, la 11,55 mld. lei.

    Fondurile deschise locale au înre­gistrat în aprilie intrări nete de 719 mil. lei, fiind vizate în principal fondurile de obligaţiuni (296 mil. lei). În primele patru luni, intrările s-au ridicat la 2,07 mld. lei, din care 804 mil. lei au fost în fondurile de obligaţiuni. Între fondurile deschise de investiţii, fondurile de obligaţiuni au o pondere de 47,2%, fiind urmate de fondurile de acţiuni cu 23,5%. Cele mai performante fonduri deschise locale de obligaţiuni în ultimul an încheiat la 30 aprilie 2024 sunt FDI Globinvest Bonds (12,6%), Goldman Sachs Romania RON Bond (10,8%) şi Raiffeisen Euro Obligaţiuni (10,4%).


     

     

  • Unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume primeşte o lovitură uriaşă. Averea omului de afaceri american s-a prăbuşit cu aproape 12 miliarde de dolari

    Averea lui Michael Dell, omul din spatele gigantului tehnologic Dell Technologies, s-a prăbuşit cu 11,7 mld. dolari – cea mai mare scădere înregistrată vreodată – după ce rezultatele companiei privind vânzările au dezamăgit investitorii, scrie Bloomberg.

    Deşi compania a raportat prima creştere a veniturilor trimestriale din ultimii doi ani, aceasta nu a fost suficientă pentru a impresiona investitorii cu aşteptări mari pentru afacerea cu servere AI. Acţiunile au scăzut pe bursa de la New York cu 18%.

    Aproape jumătate din averea lui Dell, de peste 100 mld. dolari, provine de la producătorul de computere din Texas, pe care l-a înfiinţat în urmă cu 40 de ani, pe când era student la Universitatea din Texas. O altă sursă importantă a averii sale provine din participaţia sa la Broadcom Inc. ale cărei acţiuni au scăzut şi ele vineri.

    Michael Dell, în vârstă de 59 de ani, preşedinte şi director general al companiei, ocupă locul 13 în topul miliardarilor realizat de Bloomberg.. La începutul lunii martie, el s-a alăturat cercului mic de superbogaţi cu averi de peste 100 de miliarde de dolari, în condiţiile în care cererea crescută de echipamente AI a făcut ca acţiunile să atingă preţuri record.

    Alţi miliardari din domeniul tehnologiei şi-au văzut şi ei averile crescând vertiginos pe fondul creşterii fulminante a acţiunilor legate de inteligenţa artificială. Averea netă a cofondatorului Nvidia Corp. Jensen Huang a depăşit pentru scurt timp 100 de miliarde de dolari la începutul acestei săptămâni, după un alt trimestru fulminant al producătorului de cipuri. În prezent, el se află pe locul 16 pe lista Bloomberg a averilor, cu 96,3 miliarde de dolari.

    Marile corporaţii au din ce în ce mai mult nevoie de servere de mare putere pentru a antrena şi a rula programe de inteligenţă artificială generativă solicitante, care sunt vândute de Dell şi de alte câteva companii.