„Ce părere aveţi voi?”, „Cum faceţi voi?”, „Care sunt soluţiile pe care le vedeţi?” sunt întrebări standard care intervin în discuţii în care angajaţi ai companiilor din diverse pieţe dezbat subiecte de pe agenda de lucru.
Ţara noastră nu mai este de mult „ruda săracă”, ci a ajuns, pe hărţile unor multinaţionale, un veritabil reper, ocupând poziţii fruntaşe la diverse capitole. Profitul, vânzările, inovaţiile, modelele de lucru sau centrele de excelenţă, nivelul de pregătire şi ambiţia angajaţilor din România sunt puncte forte pentru unele dintre filialele locale ale multinaţionalelor. Cum a ajuns ţara noastră benchmark, care sunt atuurile şi ce avem de câştigat?
Sunt frigiderele sau rafturile încărcate „ochi”? Promoţiile de derulează conform planului? Este vreun eveniment care ar putea aglomera traficul pe traseul de vizită? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care şi le pun cei care se ocupă de organizarea traseelor de vizită pentru delegaţii internaţionale. Şi nu vorbim de demnitari, ci de multinaţionale. Pentru că deşi România nu a inventat roata, are un cuvânt tot mai greu de spus în… „stilizarea spiţelor”. Iar unele dintre filialele locale ale multinaţionalelor sunt exemple pentru surorile din alte pieţe.
Deşi pentru dezvoltarea capitalismului în ţara noastră am tras cu ochiul la ce fac alţii, uneori conceptele şi practicile au fost rafinate, iar acum românii sunt cei care oferă exemple altora. Privită ca un El Dorado în urmă cu câteva decenii, multinaţionalele au descoperit că pot face business şi profit pe plan local. Cu cât şi-au făcut curaj mai devreme, cu atât mai mult au avut de câştigat – profit, cotă de piaţă, angajaţi „flămânzi”, superambiţioţi, care au crescut afacerile.
Pe de altă parte, şi România a avut de câştigat la multe capitole. Banii investiţi pe plan local au pus în mişcare economia; sistemele de lucru, modelele, regulile şi mentalităţile pe care le-au adus şi pus în practică pe plan local au adus multe plusuri. În 2023, soldul investiţiilor străine directe din PIB era de 36,4%, conform datelor BNR, iar 48,5% din profiturile multinaţionalelor au fost reinvestite pe plan local. Mai mult, şi angajaţii acestora sunt mai productivi. Cristian Popa, CFA, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, puncta într-o opinie publicată în ZF că „un angajat dintr-o companie susţinută de investiţii străine a produs aproximativ cât doi angajaţi dintr-o firmă fără capital străin. O parte din explicaţie constă în faptul că firmele ISD valorifică economiile de scară, beneficiază de acces superior la capital, tehnologii avansate, practici de management mai eficiente şi pieţe externe, toate acestea traducându-se într-un final într-o productivitate mai mare. Nu întâmplător, companiile ISD plătesc salarii notabil mai mari, în medie, cu 80% (costuri salariale medii brute lunare de 9.500 lei faţă de 5.200 lei la non-ISD)”.
Pe de altă parte, angajaţii din românia sunt competitivi în comparaţie cu cei din alte ţări. Marius Opriş, partener în cadrul Ascendis, a evidenţiat în cadrul conferinţei Cum schimbă companiile din România viitorul prin inovaţie, organizată de BUSINESS Magazin, faptul că în ţara noastră nivelul de implicare al angajaţilor este ridicat prin comparaţie cu alte pieţe. „Eu cred că România nu stă rău. Chiar avem nişte puncte forte şi cel mai important se leagă de engagementul oamenilor. Oamenii României oferă un avantaj competitiv extraordinar şi asta o ştim de la toţi clienţii noştri. Poate au venit prima oară pentru costuri. Da, pentru că era o destinaţie unde puteai să ai costuri mai mici, dar apoi şi-au dat seama că, aşa cum zicea un CEO, în România face în trei luni ce ar putea să realizeze în Franţa în 5 ani sau în Germania poate niciodată. Asta trebuie noi să jucăm, oricare ar fi vremurile. Avem această carte extraordinară şi, în rest, avem şi resurse. Trebuie să punem la muncă aceste cărţi.”
Fără emoţii prea mari la sedii centrale
Care sunt atuurile care pot face România o ţară-reper pentru multinaţionale? Ce puncte forte avem noi, datorită cărora unele sucursale locale ale unor multinaţionale ajung să fie privite ca reper în cadrul grupului? Alexandru Reff, country managing partner la Deloitte România şi Moldova, punctează că, realist vorbind, principalul mod în care o filială poate fi un reper în cadrul unui grup multinaţional este prin performanţă financiară superioară, mai ales în ceea ce priveşte volumul de business şi profitabilitatea. România este o piaţă de dimensiuni peste media europeană şi cu o putere de cumpărare la 79% din medie, deci filialele locale pot accesa o piaţă semnificativă, în care pot realiza o cifră de afaceri care să conteze pentru grup, în unele cazuri chiar devenind un reper în această privinţă. „Sunt însă unele domenii în care rata de profitabilitate a filialelor din România este un reper la nivel european sau chiar global, ceea ce indică faptul că putem opera în mod eficient şi cu costuri ţinute bine sub control. În opinia mea, este bine să fii un reper de profitabilitate, căci asta atrage investiţii suplimentare”, afirmă Alexandru Reff. Unele politici fiscale recente care au afectat semnificativ rata de profitabilitate, mai ales a companiilor mari şi mai ales în anumite domenii, sunt de natură să deprioritizeze România ca destinaţie de investiţii, chiar şi pentru companiile care deja operează aici şi care ar dori să se extindă. În plus, adaugă reprezentantul Deloitte, piaţa se reglează singură dacă este lăsată să funcţioneze: profiturile mari atrag şi alţi jucători, se fac investiţii suplimentare, creşte concurenţa atât pentru forţă de muncă (şi deci cresc salariile), cât şi pentru consumatori (şi deci scad preţurile). „Aşadar, cred că unele filiale sunt un reper pentru grupurile lor din perspectiva volumului de business, dar mai ales a profitabilităţii, ceea ce ar trebui salutat.”
Companiile multinaţionale şi investitorii în general evaluează profitabilitatea şi în funcţie de riscurile asumate, iar România trebuie şi poate să ofere un climat de risc redus, care să o facă atractivă chiar în condiţiile în care rentabilitatea investiţiei nu ar fi un reper în sine, mai ales că gestionarea riscurilor este un subiect aflat tot mai sus pe agenda multinaţionalelor. „Deşi România a fost percepută în mod tradiţional ca o ţară cu un grad mai degrabă ridicat de risc, cred că, în cele mai multe multinaţionale, realitatea este că filialele din România nu dau emoţii prea mari sediilor centrale. Ne-am bucurat (ce-i drept, până recent) de o stabilitate politică, socială şi economică, de o creştere susţinută şi predictibilă, de un curs valutar stabil. Deşi reglementările nu sunt întotdeauna clare, iar aplicarea reglementărilor poate fi neuniformă, nici cadrul legal, nici cel de supraveghere şi sancţionare şi nici percepţiile publice generatoare de riscuri reputaţionale nu situează România într-o zonă de risc ridicat, în opinia mea”, punctează Alexandru Reff.
Tot el mai spune că, în opinia sa, un capitol la care România excelează este capitalul uman. Leadershipul autohton al unora dintre filialele companiilor multinaţionale este considerat un reper pentru grup, dovadă fiind promovarea liderilor respectivi la nivel internaţional. „Sunt tot mai multe astfel de exemple în ultima vreme şi ar trebui să fim mândri de asta. De asemenea, calitatea resurselor umane din filialele româneşti este de multe ori superioară, românii putând fi consideraţi un reper în ceea ce priveşte creativitatea, flexibilitatea, adaptabilitatea, spiritul antreprenorial, asumarea, comunicarea şi altele. Chiar dacă aceste calităţi nu se regăsesc întotdeauna la nivelul întregii societăţi, cred că în filialele multinaţionalelor se operează cu o etică a muncii, un nivel de angajament şi o productivitate care pot deveni repere pentru grupurile respective.”
Reper la mai multe capitole
În România, Renault Group integrează toate activităţile specifice construcţiei automobilului, ceea ce a condus la o performanţă economică susţinută şi la o varietate de meserii în domenii precum studii client, design, inginerie, testare, fabricaţie, logistică, comercializare, servicii de business, postvânzare, finanţare. Sunt puţine ţările în care Renault Group are toată această paletă de meserii, conform reprezentanţilor companiei. După Franţa, în România se află cel de-al doilea mare centru de testare a vehiculelor – Centrul Tehnic de la Titu. „Avem al doilea cel mai mare centru de logistică al grupului la nivel global, la Oarja. În România se află unul din cele nouă centre de design ale grupului la nivel mondial. În termeni de digitalizare, România are, de asemenea, câţiva indicatori care o poziţionează în topul ţărilor în care este prezent grupul, un exemplu fiind vânzările generate prin e-Commerce”, punctează reprezentanţii companiei.
Un alt capitol la care filiala locală este un reper este cel legat de calitate – satisfacţia clienţilor este indicatorul care nu de puţine ori a pus România în vârful clasamentului intern din cadrul Grupului. „Faptul că suntem lideri de piaţă cu cele două mărci este, de asemenea, un motiv de mândrie şi de evidenţiat în relaţia cu alte pieţe – Grupul Renault este lider pe piaţa locală cu mărcile Dacia şi Renault, cumulat, şi are o pondere de până la 2,1% în PIB-ul României (la nivelul anului 2023), fiind, de asemenea, şi cel mai mare exportator al ţării, cu o contribuţie la export de 10%”, afirmă oficialii grupului.
Activităţile din România sunt multiple şi complementare celor din alte ţări; este un hub de tehnologie prin prezenţa locală a Renault Technologie Roumanie, dar şi a altor activităţi (de exemplu – un important punct de deservire cu piese şi accesorii pentru zeci de pieţe la nivel global). Peste 12.800 de persoane lucrează pentru toate companiile din grup prezente în România, fiind unul dintre cei mai mari angajatori locali. Mai mult decât atât, influenţa grupului pe piaţa locală a muncii este una extinsă. Cei peste 1.000 de furnizori ai săi oferă, cumulat, locuri de muncă pentru aproximativ 100.000 de persoane.
Activităţile pe care Renault Group le desfăşoară în România au un efect structurant şi multiplicator la nivelul economiei naţionale, prin intermediul reţelei vaste de furnizori, prezenţi în aproape toate judeţele ţării. Vorbind de cifre, cei peste 1.500 de furnizori de care dispune grupul în prezent în România oferă locuri de muncă unui număr de peste 150.000 de salariaţi. Practic, fiecărui loc de muncă de la Renault Group îi corespund 10 locuri de muncă în industria orizontală.
Conform reprezentanţilor companiei, „atributele care definesc organizaţia pe plan local sunt: agilitate, adaptabilitate, spiritul de inovare este mereu prezent (include şi găsirea de soluţii ingenioase, design to cost), ambiţie şi profesionalism, expertiză de top.”
Un model regional
„Allianz-Ţiriac este un reper regional în cadrul grupului Allianz prin performanţele remarcabile şi prin inovaţiile dezvoltate pe plan local, având o contribuţie semnificativă la businessul în ansamblu la nivel de grup”, declară Virgil Şoncutean, CEO Allianz-Ţiriac. Allianz Central Europe reuneşte Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia & Slovenia, Ungaria, Polonia & Lituania, România, Slovacia şi Ucraina.
Preocuparea pentru digitalizare şi inovaţie s-a tradus în noi soluţii şi procese digitale reper la nivel regional în grupul Allianz, explică Virgil Şoncutean. Compania a dezvoltat, în 2023, prima asigurare de viaţă 100% online şi cu preţ fix din România, My Protect, prin care a adus asigurările de viaţă mai aproape de consumatori acolo unde îşi petrec o mare parte din timp, în mediul digital. Asigurarea My Protect este prima de acest fel la nivel regional în cadrul grupului Allianz. Conform executivului, procesul de achiziţie durează câteva minute şi este foarte simplu, cu doar şase clickuri, asigurarea având un cost anual echivalent cu 7 lei pe lună, pentru acoperire de peste 450 de ori mai mare decât investiţia.
„La nivel de performanţe, Allianz-Ţiriac se diferenţiază în cadrul grupului prin portofoliul local de asigurări generale, al doilea cel mai mare la nivel regional, cu prime brute subscrise totale de 674 de milioane de euro, după Allianz Austria, în contextul unei pieţe austriece mai mari, mai mature şi cu o penetrare mai mare a asigurărilor generale comparativ cu România. Această performanţă evidenţiază rolul strategic al Allianz-Ţiriac în regiune şi contribuţia semnificativă la rezultatele grupului Allianz”, afirmă Virgil Şoncutean.
În acelaşi timp, cu o creştere de aproximativ 24% în segmentul asigurărilor de viaţă în 2024, businessul din România a înregistrat al doilea cel mai rapid ritm de creştere din regiune pe acelaşi segment de piaţă, evoluţia Allianz-Ţiriac fiind totodată de trei ori mai mare decât media regională. În ultimii 9 ani, cota Allianz-Ţiriac din piaţa asigurărilor de viaţă s-a dublat, de la 6,5% în 2016 la 12,4% în 2024, una dintre cele mai puternice creşteri în rândul diviziilor Allianz la nivel regional. „Acestea sunt doar câteva exemple prin care Allianz-Ţiriac demonstrează cum o subsidiară locală poate deveni un model de succes şi inovaţie în cadrul unui grup internaţional, consolidând poziţia României ca un centru important în strategia regională a Allianz”, subliniază CEO-ul Allianz-Ţiriac.
Ansamblu de factori competitivi
Parte din Porsche Engineering Group, filiala din România are birouri de cercetare şi dezvoltare în Cluj şi Timişoara, reunind aproximativ 400 de specialişti software şi automotive. Marius Mihailovici, managing director al Porsche Engineering Romania, spune că în ultimii ani, România a devenit o locaţie strategică în cadrul reţelei Porsche Engineering, datorită unui ansamblu de factori extrem de competitivi. „Cel mai important dintre aceştia este expertiza tehnică solidă în domeniul ingineriei software, formată în jurul centrelor academice de top din Cluj-Napoca şi Timişoara. Aceste oraşe găzduiesc ecosisteme universitare, instituţiile de învăţământ colaborând strâns cu parteneri din industrie, precum Porsche Engineering, pentru a forma următoarele generaţiie de ingineri.” Filiala din România organizează vizite în cadrul centrelor din România şi are programe de recrutare a studenţilor de pe băncile facultăţilor. Pe plan intern, Porsche Engineering Romania are programe de dezvoltare pentru angajaţi astfel încât aceştia să-şi păstreze competitivitatea şi relevanţa în faţa provocărilor tehnologice şi a necesităţii de a integra rapid noile tehnologii în industria auto.
„România joacă, de asemenea, un rol important în adoptarea şi aplicarea inteligenţei artificiale (AI), atât în portofoliul de proiecte, cât şi în procesele interne. Expertiza locală în inteligenţa artificială (machine learning, predicţii şi algoritmi inteligenţi) consolidează statutul ţării noastre de hub strategic în reţeaua globală de inovaţie a grupului”, declară Marius Mihailovici, care mai adaugă pe lista factorilor competitivi preocuparea pentru calitate şi procesele mature în dezvoltarea software-ului.
În cadrul grupului, filiala din România este centru de competenţă, ceea ce reprezintă recunoaşterea şi utilizarea strategică a expertizei avansate într-un domeniu tehnologic specific. Acesta reflectă excelenţa tehnică, capacitatea de a coordona componente critice în proiecte globale şi un angajament constant faţă de inovaţie, inclusiv prin dezvoltarea de soluţii brevetabile. „În România, domeniul nostru central de expertiză îl reprezintă dezvoltarea software în sectorul Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor (IT&C). România oferă un mix de pregătire tehnică, creativitate şi exigenţă în ceea ce priveşte calitatea de care compania are nevoie. Faptul că echipele noastre contribuie deja la dezvoltarea unor tehnologii brevetate în cadrul grupului arată nu doar potenţialul local, ci şi încrederea pe care partenerii internaţionali o au în noi”, afirmă Marius Mihailovici.
Conform lui, una dintre cele mai valoroase contribuţii ale echipelor din România constă în capacitatea de a genera soluţii tehnice prin perspective inovatoare. Fie că este vorba despre metode optimizate de dezvoltare de software, proceduri de testare sau cadre de lucru utilizate în proiectele de inteligenţă artificială, multe dintre iniţiativele dezvoltate local au fost preluate de alte subsidiare Porsche Engineering şi adoptate ca bune practici. Executivul dă şi un exemplu din domeniul AI: echipele din România au dezvoltat un proiect de AI-based trace analysis care înlocuieşte scripting-ul algoritmic clasic. „Această soluţie inovatoare antrenează modele AI pentru a «înţelege» limbajul unităţilor ECU (unitatea de control a motorului – n.red.) ale vehiculelor şi pentru a detecta automat anomalii în fluxuri mari de date, în timp real. Sistemul susţine multiple funcţionalităţi prin analiză complet automatizată.”
În plus, filiala locală a Porsche Engineering a dezvoltat şi procese de lucru care au fost extinse apoi către alte echipe; iar iniţiativele de acest tip nu se limitează la sfera inteligenţei artificiale, ci acoperă domenii precum ADAS, infotainment şi connectivity, vehicle functions, digitalizare şi automatizare, e-mobility şi inginerie.
Exemplu şi sursă de inspiraţie
„România este o ţară fantastică cu o aşezare strategică, o infrastructură în creştere şi, cel mai important, cu oameni al căror talent, dăruire şi profesionalism sunt de neegalat, iar cei 3.400 de angajaţi ai noştri în România reprezintă din plin acest spirit”, declară Jorge Araya, director al ariei Europa de Sud Est, BAT. Compania este prezentă de peste 27 de ani în România, cu trei entităţi economice: BAT Trading (entitatea comercială), BAT Investment (fabrica de la Ploieşti) şi Global Business Solutions (centrul de servicii integrate, unul dintre cele mai mari ale grupului). BAT este cel mai mare jucător din industria de tutun şi nicotină în România şi unul dintre contribuabilii de top la bugetul de stat, cu 10,8 miliarde de lei plătiţi în 2023 ca taxe şi accize. „BAT a fost prima companie din piaţă care a oferit consumatorilor adulţi întregul portofoliu disponibil de produse cu nicotină cu risc redus: produse de încălzire a consumabilelor din tutun şi plante, produse pentru vapat şi produse cu nicotină pentru uz oral, BAT România fiind un exemplu şi o sursă de inspiraţie în grup în ceea ce priveşte execuţia şi performanţa acestui portofoliu”, conform lui Jorge Araya. Tot el povesteşte că de-a lungul anilor, fabrica din Ploieşti s-a dezvoltat, iar investiţiile totale se plasează la 500 de milioane de euro. Astfel, unitatea de producţie este astăzi unul dintre cei mai mari exportatori de produse agricole din România, cu peste 70% din produse exportate în peste 45 de ţări, fiind a doua cea mai mare unitate de producţie a grupului din Europa, cu peste 1.100 de angajaţi.
„Suntem mândri să facem parte din călătoria României, o ţară care înseamnă foarte mult pentru noi, iar echipa de aici şi-a câştigat o reputaţie de excelenţă nu doar acasă, ci şi în întreaga regiune şi în cadrul grupului. De la sediul din Bucureşti, echipa noastră de conducere coordonează operaţiunile întregii arii în alte 12 pieţe din Europa de Sud-Est”, punctează Jorge Araya.
Agilitate şi execuţie
„România este un exemplu de agilitate şi execuţie eficientă în cadrul grupului. Am reuşit să punem în funcţiune două linii de producţie – una pentru pâine artizanală şi alta pentru chifle – în mai puţin de 12 luni, sub acelaşi acoperiş. Acest ritm accelerat, rar întâlnit la nivel de grup, reflectă dinamismul pieţei locale şi capacitatea echipei de a duce la bun sfârşit proiecte ambiţioase într-un timp record. Este un benchmark pentru alte entităţi din reţea atunci când vine vorba de implementare rapidă şi coordonare operaţională”, afirmă Viorel Ognean, country manager, Lantmännen Unibake România, companie specializată în producţia de produse proaspete de panificaţie şi patiserie.
România este centrul operaţional pentru regiunea de Sud-Est a Europei, o zonă strategică pentru dezvoltarea grupului în următoarea decadă. Este un pilon de creştere, cu potenţial de a depăşi 100 de milioane de euro în vânzări anuale, având o poziţie-cheie atât în producţie, cât şi în distribuţie regională. „În viitor, ne dorim să întărim această poziţie prin investiţii în capacitate, inovaţie de portofoliu şi extindere către noi pieţe din regiune”, declară Viorel Ognean.
Lantmännen Unibake este unul dintre cele mai mari grupuri de panificaţie din Europa, cu sediul central în Danemarca; intrarea pe piaţa din România a avut loc în septembrie 2016, prin cu achiziţia unei unităţi de producţie din Pantelimon. „A fost un pas strategic prin care ne-am propus să dezvoltăm o bază solidă de producţie în regiune, care să ne permită o acoperire eficientă a Europei de Sud-Est. De atunci, am parcurs un traseu susţinut de investiţii constante şi modernizare, cu accent pe inovaţie şi adaptare la cerinţele consumatorilor”, adaugă Viorel Ognean. Compania a demarat în primăvara anului trecut producţia comercială pe linia nouă de pâine artizanal-industrială. Această linie reproduce, la scară industrială, metodele artizanale de coacere, folosind maia naturală şi ingrediente curate. În martie 2025, a fost adăugă o nouă linie de chifle, complet automatizată, care răspunde cererii tot mai mari din retail şi HoReCa. Compania a încheiat 2024 cu o cifră de afaceri de 34 milioane de euro, iar previziunile pentru 2025 vizează o creştere până la 45 milioane de euro, pe fondul extinderii portofoliului şi a noii capacităţi de producţie. Această creştere este susţinută atât de dezvoltarea pieţei locale, cât şi de exporturile tot mai mari către ţările vecine.
Românii ca modele
Într-un moment în care România caută să-şi reafirme poziţia în Europa ca partener strategic şi furnizor de inovaţie, unele companii devin exemple concrete ale potenţialului tehnologic pe care ţara îl are de oferit. Deopotrivă cele mari – ca UiPath sau BitDefender, sau mai mici, ca Life in Codes, o firmă de tehnologie fondată de antreprenorul român Alexandru Luchian Constantinescu. Firma este specializată în consultanţă şi implementare de soluţii care optimizează colaborarea şi managementul proiectelor în organizaţii. Cu mai mult de 12 ani de experienţă în industrie şi numeroase certificări internaţionale, antreprenorul conduce o echipă remote de 15 specialişti care activează în şapte ţări europene, majoritatea fiind români. Sub coordonarea sa, Life in Codes s-a extins din România în pieţe strategice precum Bruxelles, Londra, Tallinn şi Dubai, consolidându-şi poziţia la nivel internaţional. „Coordonez o echipă distribuită pe trei continente, construiesc strategia de extindere a Life in Codes şi sunt direct implicat în proiectele cu impact major”, spune Alexandru Luchian Constantinescu. Cât priveşte viitorul, plănuieşte ca Life in Codes să devină partener strategic de referinţă la nivel european pentru companiile care doresc să navigheze şi să exceleze în era colaborării hibride şi a inteligenţei artificiale. „Ne vizualizăm ca arhitecţi ai unor ecosisteme de muncă inteligente şi profund umane, unde tehnologia avansată – în special agenţii AI şi automatizările inteligente integrate în platforme precum Atlassian (cu Rovo AI), ClickUp, Monday şi JetBrains – serveşte la amplificarea creativităţii, autonomiei şi angajamentului fiecărui angajat. Doresc să fim recunoscuţi pentru că transformăm «munca de dragul muncii» într-o experienţă fluidă şi plină de sens. De asemenea, ne dorim să devenim un pol regional de expertiză Atlassian şi să creştem alături de clienţii noştri, nu doar prin cifre, ci şi prin valoarea adăugată reală pe care o livrăm”, punctează antreprenorul român care şi-a gândit din start firma ca o multinaţională.
În 2024, Life in Codes a obţinut statutul de Platinum Atlassian Solution Partner, cel mai înalt nivel de parteneriat acordat de gigantul australian pentru performanţă tehnică, inovaţie şi satisfacţia clienţilor. Este o distincţie pe care puţine companii din Europa Centrală şi de Est o deţin, iar pentru România reprezintă o validare internaţională a calităţii serviciilor locale în sectorul IT. Această ascensiune s-a reflectat şi în cifre: compania a încheiat anul 2024 cu o cifră de afaceri de 7 milioane de euro, dintre care 1,2 milioane generate pe piaţa românească. Creşterea a fost impulsionată de migrarea accelerată a companiilor către soluţii cloud şi nevoia tot mai acută a companiilor de a lucra eficient, colaborativ şi de a beneficia de funcţionalităţi de inteligenţă artificială adaptate fluxului lor de business.
Life in Codes a deschis recent un birou în Bruxelles, nu doar ca o prezenţă fizică într-un nod al deciziilor europene, ci ca o ancoră strategică pentru proiectele desfăşurate în colaborare cu Comisia Europeană şi alte instituţii din spaţiul public. Aici, compania a contribuit la implementarea soluţiilor IT Service Management (ITSM) conforme cu noile reglementări europene 
DORA şi NIS2 – norme esenţiale pentru digitalizarea administraţiei şi securizarea infrastructurii critice.
În paralel, echipa a lansat un agent AI inovator care uşurează planificarea şi automatizează fluxurile de lucru în Jira, transformând rapid ideile în planuri de acţiune clare. Această soluţie, aplicabilă atât în mediul privat, cât şi în sectorul public, este un exemplu concret de cum expertiza românească poate genera impact tehnologic real în Europa.
Cum devin proiectele locale standarde internaţionale
Pentru multe companii multinaţionale, termenul „benchmark” nu este doar un titlu onorific, ci rezultatul unor procese şi planuri bine definite şi validate în practică. În cazul Signify România, poziţia de benchmark a fost câştigată în mod organic, prin implementarea consecventă a unor soluţii tehnice şi a unor proiecte care au depăşit graniţele pieţei locale, devenind referinţe de bune practici pentru alte filiale din reţea. „România joacă un rol cheie în cadrul Signify, atât la nivel regional, cât şi european. Ţara noastră este deja un centru comercial şi logistic pentru zece ţări din Europa de Sud-Est, acoperind şi pieţele din Croaţia, Serbia, Slovenia, Bulgaria, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Bosnia şi Herţegovina şi Moldova”, afirmă Bogdan Balaci, head of global strategic partnerships în cadrul Signify (fosta Philips Lighting), specializată în furnizarea de echipamente şi soluţii de iluminat.
Ce face din România un reper în reţeaua globală Signify? „Succesul României în cadrul Signify se explică prin capacitatea sa de a transforma proiectele locale în modele replicabile şi validate tehnic în întreaga regiune. Această abilitate s-a concretizat în implementarea unor proiecte de iluminat arhitectural şi funcţional, care sunt astăzi standarde de referinţă pentru alte pieţe”, explică Bogdan Balaci.
Între exemple se numără iluminatul arhitectural al Palatului Culturii din Iaşi, primul proiect major LED din România, care a devenit reper atât pentru tehnologia utilizată, cât şi pentru impactul estetic şi cultural asupra spaţiului public, povesteşte executivul. Similar, proiectul iluminatului permanent al Palatului CEC din Bucureşti reflectă standardele înalte privind respectul faţă de patrimoniul istoric, integrate perfect cu cerinţele moderne de eficienţă energetică. În zona sportivă, sistemele de iluminat implementate pe stadionul Steaua şi Arena Berceni au fost dezvoltate local şi ulterior replicate în proiecte regionale, cum ar fi cele din Serbia şi Muntenegru, demonstrând capacitatea echipei româneşti de a exporta expertiză şi bune practici. Nu în ultimul rând, contribuţia echipei din România a fost esenţială şi în proiecte regionale complexe, cum ar fi iluminatul podului Hendrix din Zagreb şi instalaţia Giganţii Luminoşi din Istria, Croaţia. „În aceste proiecte, echipele româneşti au contribuit în faza de proiectare şi implementare, nu doar în cea de livrare”, punctează Bogdan Balaci.
Ce reprezintă România pentru Signify global? România este astăzi o piaţă esenţială pentru Signify, atât din perspectiva proiectelor dezvoltate aici, cât şi datorită contribuţiei pe care o echipă matură, multidisciplinară şi competentă o aduce constant în reţeaua internaţională, Pe termen mediu şi lung, Signify România va continua să îşi consolideze poziţia, extinzând portofoliul de proiecte către zone noi şi complexe, precum iluminatul circadian pentru spitale, iluminatul inteligent în infrastructura educaţională şi corpurile imprimate 3D din materiale reciclate. „Aceste proiecte noi reflectă strategia companiei de a transforma România într-un centru relevant de competenţă tehnică, creativă şi sustenabilă”, conchide Bogdan Balaci.
În concluzie, există un echilibru de tip win-win în ce priveşte prezenţa multinaţionalelor pe piaţa românească. „Deşi firmele ISD sunt puţine ca număr (aproximativ 5% din totalul companiilor cu cifră de afaceri nenulă), ele contribuie cu peste 40% la cifra de afaceri totală a economiei şi setează un etalon ridicat de eficienţă. Realitatea este că economia românească este impulsionată în special de «motorul» companiilor mari şi/sau cu capital de provenienţă străină. Fac România mai prosperă”, subliniază Cristian Popa.
Multinaţionalele aduc bunăstare, dar au şi de câştigat. Inclusiv prin inovaţiile, procedurile de lucru sau sistemele dezvoltate în cadrul filialelor locale.
