BusinessMagazin

Tag: invatamant

  • INS: Numărul copiilor, în scădere. Nici trei sferturi dintre ei nu sunt într-o formă de învăţământ

    În anul 1954, Adunarea Generală a ONU a recomandat instituirea Zilei Internaţionale a Copilului, serbată de atunci, an de an, la 1 iunie.

    Cu prilejul acestei sărbători, Institutul Naţional de Statistică (INS) precizează că în 1 ianuarie 2015, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani, care aveau domiciliul în România, a fost de 3.999.900, în scădere cu 38.600 comparativ cu anul anterior.

    “Ponderea populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2015, de 18 la sută, în scădere faţă de anii anteriori. Proporţia băieţilor în segmentul de populaţie de 0-18 ani a fost, în ultimii ani, superioară comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă (51,4 la sută). Raportul de masculinitate a fost de 1.056 de băieţi la 1.000 de fete”, se arată în comunicatul transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, anul trecut s-au născut 1.853.221 de copii, rata de fertilitate scăzând faţă de anii anteriori şi ajungând la 33 născuţi-vii la 1.000 femei de vârstă fertilă.

    “Cea mai ridicată rată a natalităţii, înregistrată în anul 2014, a fost în regiunea Centru (9,1 născuţi vii la 1.000 locuitori), iar cea mai scăzută în regiunea Sud-Vest Oltenia (7,3 născuţi vii la 1.000 locuitori)”, se mai arată în comunicat.

    INS mai informează că, la începutul anului şcolar 2014/2015, populaţia şcolară era de 3.735.552 copii, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 7.127 unităţi şi 244.040 cadre didactice.

    “Din totalul populaţiei şcolare la începutul anului şcolar 2014/2015, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 578.177, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale de 1.732.305, iar al celor din învăţământul liceal de 727.072. Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară la începutul anului şcolar 2014/2015 a fost de 73,4 la sută. Din numărul total de elevi înscrişi la începutul anului şcolar 2014/2015, 2.513.216 frecventau şcoala la învăţământul de zi”, rezultă din datele centralizate de INS.

  • Olimpicii internaţionali vor intra la facultate fără admitere

     

    Elevii care obţin în timpul liceului premii şi menţiuni la olimpiadele şcolare internaţionale se pot înscrie la facultate fără să mai dea admitere pentru a intra pe locurile de la buget, se arată într-un act normativ publicat astazi în Monitorul Oficial.

    Doar elevii care au participat în liceu la olimpiade şcolare internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştinţifice se pot înscrie pentru un program de licenţă, masterat sau doctorat. Cei care vor participa la admiterea la facultate trebuie să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă.
     

  • Două antreprenoare din Bucureşti vor să transforme învăţământul din România printr-o metodă inedită

    Nicoleta Surdu şi Dana Rădulescu, două antreprenoare din Bucureşti, vor să transforme învăţământul din România printr-o metodă inedită, în cadrul căreia doar cursanţii pot vorbi. Metoda, lansată în anii ’60 de către un matematician egiptean, pare să aibă succes în Franţa, Germania sau Statele Unite.

    Dana Rădulescu (38 de ani) şi-a început cariera ca profesoară de limba engleză, predând atât elevilor de gimnaziu cât şi celor de liceu. După ce a plecat din învăţământ, a pornit alături de soţul ei o afacere despre care spune că este acum „pe picioare, dezvoltată şi în siguranţă“. Nicoleta Surdu (39 de ani) a activat, după absolvirea Facultăţii de Limbi Străine, în zona de traduceri.

    Afacerea celor două antreprenoare, Cursevo, a început în anul 2014, însă ideea exista încă din timpul facultăţii: înfiinţarea unui centru de limbi străine „diferit“. Iniţial, cele două tinere au pornit de la ideea de a se adresa cursanţilor bazându-se pe tipurile de inteligenţă care diferenţiază stilurile de învăţare şi de înţelegere ale oamenilor. Au încercat să afle ce metode se folosesc în străinătate şi au descoperit un sistem care le-a atras imediat atenţia.

    Nicoleta Surdu şi Dana Rădulescu au contactat centrul european aflat în Versailles, Franţa, pentru a prelua licenţa de folosire a Silent Way. Pentru a înţelege cum trebuie să predea „silenţios“, ele şi ceilalţi profesori au trecut prin training-uri şi printr-o evaluare pentru obţinerea certificării de predare, care au costat 3.000 de euro. „Ne-a luat luni de zile să cercetăm, să ne pregătim, să luăm legătura cu profesori care folosesc această metodă în străinătate. Sunt oameni foarte deschişi şi ne ajută cu orice avem nevoie“, spune Dana Rădulescu. Până în momentul de faţă, investiţia în Cursevo se ridică la aproximativ 40.000 de euro.

    Metoda Silent Way a fost inventată în 1963 de matematicianul egiptean Caleb Gattengo, iar în prezent este folosită în centre de cursuri de limbi străine, şcoli şi facultăţi din sistemul de învăţământ public şi privat din Franţa, Polonia, Germania, Japonia, Elveţia şi Statele Unite.

    Profesorul se foloseşte mult de mimică şi gestică, adică explică sunetul fără însă a-l pronunţa cu voce tare. Astfel, cur-sanţii trebuie să fie atenţi la ceea ce exprimă chipul profesorului pentru a reproduce, cu voce tare în cazul lor, sunetul. În plus, consideră fondatoarele Cursevo, se dezvoltă o dinamică a cursanţilor astfel încât aceştia să nu se plictisească. Prin motivarea reciprocă, apare colaborarea constructivă în cadrul grupului.

    Fiecare sunet din limbă este asociat cu o culoare pe planşele metodei Silent Way, astfel încât cursanţii îşi folosesc la început abilităţile vizuale de deprindere a sunetelor corect pronunţate în limba respectivă. Chiar dacă profesorul tace, cur-sanţii vorbesc şi pot adresa întrebări. La sfârşitul fiecărui curs, participanţii vor primi acasă lecţia, nu însă şi teme.

    „Cursurile Silent Way înseamnă, în primul rând, învăţare prin conştientizare. Profesorul este tăcut, nu scoate niciun sunet, pentru că este foarte important ca elevul să ajungă să descopere sunetul, să ştie cum să îl producă. Atunci când vorbeşti foloseşti o grămadă de muşchi, şi pe aceia trebuie să înveţi să îi foloseşti. În limba germană, spre exemplu, sunt sunete care nu există în limba română; eu dacă îl spun, îl spun degeaba pentru că intră pe o ureche, iar noi nu vorbim cu urechile“, ex-plică Nicoleta Surdu.

    Printre avantaje, consideră Dana Rădulescu, se numără şi interacţiunea sporită dintre cursanţi. „Este o metodă mult mai eficientă, nu presupune atât de mult timp petrecut în faţa cărţilor şi a caietelor, luptându-te singur cu nişte noţiuni pe care nu le stăpâneşti. Acasă nu ai cu cine să te sfătuieşti, iar timpul petrecut la un curs predat în mod tradiţional este relativ scurt, profesorul nu se poate ocupa de o clasă întreagă şi există nişte lacune cu care te confrunţi permanent. În metoda Silent Way nu mai există aşa ceva, profesorul se asigură că pe parcursul celor două ore toţi cursanţii sunt şi rămân un grup compact. Sunt implicaţi 100% în exerciţiul şi pronunţia limbii străine studiate. Profesorul este cel care stă în umbră şi ghidează cursan-ţii, dar aceştia sunt actorii principali“, spune antreprenoarea.

    Durata unei şedinţe este de două ore, iar un modul durează nouă săptămâni. Pentru a ajunge de la zero la cunoaşterea în profunzime a unei limbi străine, un cursant are nevoie de un an. Primii cursanţi care au urmat modulul de începători au trecut acum la a doua serie, lucru care le încurajează pe cele două antreprenoare.
    Costul unui modul pleacă de la 1.180 de lei pentru predarea limbii engleze şi 1.320 pentru predarea limbii germane, în funcţie de categoria de vârstă. Pentru copiii care ar dori să înveţe, dar nu îşi pot permite să urmeze un astfel de curs, fonda-toarele Cursevo au pus la dispoziţie un număr de cinci burse.

    Cele două antreprenoare au pregătit şi un atelier pentru profesori şi speră să convingă cât mai mulţi dascăli să preia această metodă de lucru. Pentru perioada următoare, fondatoarele Cursevo se aşteaptă la o creştere a numărului de cur-sanţi, dar în măsura în care acest lucru să nu afecteze calitatea lecţiilor predate.

  • Senat: Statul să asigure finanţare de bază din 2015 şi pentru învăţământul particular preuniversitar

    ”Începând cu anul şcolar 2015-2016, statul asigură fără discriminare din punct de vedere al formei de organizare a învăţământului – de stat, particular sau confesional, pe fiecare nivel de structurare a învăţământului preuniversitar, finanţarea de bază reglementată de art. 9 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale 1/2011″, prevede amendamentul propus plenului de senatorul PSD Ovidiu Donţu.

    Ordonanţa de urgenţă 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015 prevedea amânarea până la 31 decembrie 2016 a aplicării prevederii din Legea învăţământului prin care statul era obligat să asigure finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat.

    Iniţiatorul modificării, Ovidiu Donţu, a argumentat, în raport, necesitatea adoptării ei, subliniind că este normal ca pentru elevii care sunt cuprinşi în sistemul de învăţamânt prin frecventarea cursurilor la şcoli sau licee particulare acreditate, statul să suporte o parte din cheltuielile de şcolarizare a acestora, cheltuieli care s-ar fi făcut oricum dacă aceştia ar fi fost prezenţi în sistemul de învăţământ de stat. ”Obligaţia de şcolarizare a tinerilor pentru cei 11 ani de şcoală aparţine statului, iar faptul că aceştia optează pentru un sistem privat de învăţământ nu este suficient pentru a decădea din calitatea de titulari ai dreptului la învăţătură, stipulat de Constituţia României”, a susţinut senatorul.

    Proiectul urmează să fie dezbătut de Camera Deputaţilor, care este for decizional.

  • Tânăra de 30 de ani care a revoluţionat sistemul medical mondial

    Ea a învăţat singură limbajul de programare C++ şi limba mandarină, pentru a putea vinde programe către instituţiile de învăţământ din China. Deşi era studentă la Stanford, ea a renunţat şi a plecat în SIngapore, pentru a studia sindromul SARS.

    Compania Theranos, pe care Holmes o conduce, s-a născut din dorinţa acesteia de a schimba lumea în bine. Holmes a petrecut 11 ani dezvoltând o tehnologie de testare a sângelui prin folosirea unei singure picături obţinute din deget, fără niciun fel de durere pentru pacient. Pe lângă simplificarea procesului, Holmes a reuşit scăderea costurilor cu aproape 90%.

    Sistemul dezvoltat de Holmes va schimba probabil sistemul de sănătate în întreaga lume, mai ales că procesul de testare a sângelui nu a cunoscut schimbări în ultimii 50 de ani.

    Spre deosebire de ceilalţi miliardari care luptă să schimbe lumea, Holmes a făcut toate aceste lucruri fără a atrage atenţia. Tânăra femeie de afaceri nu a avut o echipă de PR în spate; până să fie inclusă de cei de la Forbes pe lista “40 sub 40 de ani” şi să apară pe coperta Fortune, Holmes era practic o necunoscută.

    Holmes a construit un imperiu medical fără a da prea multe detalii, reuşind să ajungă la peste 500 de angajaţi şi la investitori precum Larry Ellison. A fost o strategie neobişnuită, însă una de succes, având în vedere că la 30 de ani Elizabeth Holmes deţine încă 50% dintr-o companie evaluată la 9 miliarde de dolari, fiind cea mai tânără miliardară care şi-a construit singură averea.

  • Morala perlelor de la bac

    PERLĂ DE LA BACALAUREATUL 2014: ”Lapona Enigel era prea frumoasă în comparaţie cu Riga Crypto, care era mic, alb şi chel„. Perlă de la evaluarea naţională 2014: ”Genul liric se întâlneşte cam peste tot în această poiezie, de aceea a menţiona numai două trăsături din toată poiezie este o întrebare-capcană„. Abia s-au terminat râsetele stârnite de vehicularea pe net, ca în fiecare vară, a unor astfel de perle şi a apărut un studiu al institutului de cercetare Bruegel care calculează că aproape 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităţilor, rata fiind cea mai ridicată din UE, unde media se situează la 54%. Cel mai puţin expuse riscului de asalt al roboţilor sunt ţările bogate din nordul şi vestul Europei, din motivul simplu că automatizarea distruge în primul rând slujbele ieftine, cu nivel de calificare slab.

    Acest studiu se corelează cu raportul din iulie al Băncii Mondiale pentru UE11 (Europa Centrală şi de Est şi ţările baltice), care pune la loc de frunte printre frânele dezvoltării economice ale regiunii dubla problemă a şomajului mare în rândul tinerilor şi a îmbătrânirii rapide a populaţiei. ”Ţările cu ponderi mari ale tinerilor între 15 şi 24 de ani care nici nu muncesc, nici nu sunt cuprinşi într-o formă de educaţie (NEET – Not in Education, Employment or Training) tind să fie aceleaşi unde populaţia scade cel mai mult, aşa cum sunt Bulgaria, România, Croaţia şi Ungaria„. Banca Mondială adaugă şi că ”ţările din est au dificultăţi în a echipa tinerele generaţii cu abilităţile necesare – alfabetizare, ştiinţe, matematică„, conchizând că ”persistenţa unor ponderi mari ale şomajului în rândul tinerilor prezintă riscul creării unei generaţii pierdute pentru piaţa muncii„.

    La sfârşitul anului trecut, ocuparea agregată în UE11 s-a situat la aproape 44 mil. persoane, cu 1,6 milioane sub vârful atins în 2008. Iar comparaţia cu membrii vechi ai Uniunii arată aici o diferenţă structurală importantă: în ţările occidentale există programe de training sau educaţie vocaţională care pot oferi refugiu şi perspective tinerilor şomeri, în timp ce în ţările din est astfel de ”plase de siguranţă„ nu sunt dezvoltate, iar tinerii şomeri decad rapid la stadiul de NEET şi, când reuşesc să se angajeze, rămân cantonaţi în zona slujbelor prost plătite.

    ”Nu cred că România mai trebuie să se marketeze pe piaţă ca o destinaţie a salariilor mici, pentru că aşa vom concura cu ţări din Africa şi Asia şi într-o astfel de concurenţă vom pierde. Investitorii străini nu mai trebuie să vină aici fiindcă găsesc forţă de muncă ieftină, ci fiindcă găsesc oameni bine pregătiţi„, comentează Radu Crăciun, economistul-şef al BCR. El spune că în toate discuţiile pe care le-a avut recent în diverse oraşe din ţară cu oamenii de afaceri, laitmotivul a fost că aceştia nu găsesc angajaţi cu calificarea de care au nevoie.

    ”Forţa de muncă produsă de sistemul de învăţământ românesc tinde să fie ori supracalificată, ori subcalificată, lipsind calificarea medie. Aceasta este una din problemele României şi poate chiar una dintre cauzele pentru care numărul de angajaţi nu creşte. Iar aici nu se poate să nu avem în vedere importantul bazin de forţă de muncă subeducată din zona rurală: foarte mulţi dintre ei pot să devină oameni cu calificare medie, adică exact ceea ce lipseşte mai mult la ora actuală de pe piaţă„, continuă economistul-şef al BCR. Calitatea şi relevanţa învăţământului pentru mediul de afaceri sunt mai slabe inclusiv decât în alte ţări din est: în top 500 universităţi la nivel mondial din punctul de vedere al relevanţei învăţământului pentru mediul de afaceri, Polonia are două universităţi, România nu are niciuna.

    Aşa a ajuns să se deplaseze centrul de greutate în diversele rapoarte şi studii cu liste de priorităţi pe care instituţiile externe le recomandă periodic guvernelor din România, de la simpla flexibilizare a pieţei muncii, văzută ca garanţie a succesului în atragerea de investitori, cum era în primii ani după criză, spre strategii de ameliorare a ofertei de educaţie şi calificare a forţei de muncă, sau de la investiţiile în infrastructură spre investiţiile în educaţie. Această tendinţă e legată de faptul că guvernele europene, analiştii, investitorii şi-au dat seama că ambiţioasele obiective de competitivitate europeană sau măcar de reducere a şomajului nu pot fi atinse numai cu ieftiniri ale forţei de muncă.

    Raportul de recomandări ale Comisiei Europene 2014 pentru programul de convergenţă arată că România ”are un procent ridicat şi în creştere de tineri care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (17,3% în 2013)„ şi acuză insuficienţa resurselor financiare şi umane pentru ameliorarea calităţii învăţământului, declinul puternic al învăţământului profesional şi tehnic, rata crescândă şi printre cele mai ridicate din UE de părăsire timpurie a şcolii, necorelările între competenţele absolvenţilor de învăţământ superior cu cerinţele pieţei, legătura slabă între companii şi mediul universitar şi participarea printre cele mai scăzute din UE la activităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii.

    Reacţia aproape reflexă ar fi aici, pe lângă reamintirea mersului chinuit şi păgubos a ceea ce s-a numit la noi reformă a educaţiei, şi blamarea guvernelor pentru că nu au respectat ţinta de cheltuieli de 6% din PIB pentru învăţământ, fixată prin Legea educaţiei, iar alocarea de fonduri de la buget rămâne sub media UE (4,13% în 2011, faţă de media UE de 5,34%). ”Aş vrea să atrag însă atenţia asupra ipocriziei foarte multor discuţii care au loc în spaţiul public când este vorba despre cheltuielile statului cu educaţia„, afirmă Radu Crăciun. ”Noi ne uităm la ponderea cheltuielilor raportată la PIB şi o comparăm cu cât cheltuiesc alte ţări raportat la PIB, dar nu poţi să te compari la cheltuieli cu fruntaşii Europei când este vorba de alocările pentru educaţie, sănătate sau apărare, iar când e vorba de veniturile raportate la PIB să fim printre ultimii în Europa. Deci dacă ne dorim să avem cheltuieli pentru educaţie raportate la PIB similare cu ale altor ţări, trebuie să avem şi venituri raportate la PIB comparabile cu ale altor ţări. Până atunci, nu avem cum, matematic, să avem cheltuieli mai mari.„

  • Absolvenţii care vor indemnizaţie de şomaj trebuie să se înregistreze în 60 de zile de la absolvire

     Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată, prevede că absolvenţii instituţiilor de învăţământ promoţia 2014 au la dispoziţie 60 de zile de la data absolvirii studiilor pentru a se înregistra, în baza de date a agenţiilor judeţene de care aparţin, ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

    Conform legii, absolvent al unei instituţii de învăţământ este persoana care a obţinut o diplomă sau un certificat de studii, în una din instituţiile de învăţământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat în condiţiile legii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mihail Hărdău: Trebuia stabilit de la bun început că nu se intră la liceu cu medie sub 5

     Întrebat, joi, de corespondentul MEDIAFAX cum comentează situaţia în care elevi cu medii sub 2 sau 3 intră la liceu şi ce soluţii ar fi pentru evitarea acestor situaţii, Mihail Hărdău a spus că şcoala este obligatorie până la zece clase, dar nu trebuie să fie de liceu.

    “Este o greşeală strategică, trebuia stabilit de la bun început că nu se intră la liceu cu medie sub 5. Să fie literă de lege. Elevul nu vrea să înveţe, nu are capacitate intelectuală, nu are motivaţie, e problema sa. Şcoala este obligatorie până la zece clase, dar nu se spune ce fel de clase, nu trebuie să fie de liceu, pot fi de şcoală profesională. S-a forţat nota, văzându-se că în unele ţări procentul elevilor care intră în şcolile superioare este mai mare ca la noi, fără să fie creat un filtru minimal. Ne-am furat singuri căciula, a fost un interes să existe masă umană, e vorba de masificarea învăţământului superior, ceea ce este o catastrofă”, a spus Hărdău.

    El consideră că gimnaziul sau liceul, prin mecanismele lor, “denaturează modul de a gândi al elevilor, aceşti copii neavând un nivel de abstractizare, iar şcoala îi prosteşte într-un fel”

    Cititi mai multe pe  wwwmediafax.ro

  • Băsescu: Universitatea Bucureşti înseamnă tradiţie, recunoaştere şi valoare academică

     ”Aniversarea a 150 de ani de când s-au pus bazele Universităţii din Bucureşti îmi oferă prilejul de a transmite felicitările mele tuturor celor care au contribuit, în toată această perioadă, la consolidarea prestigiului acestei instituţii de învăţământ superior”, se arată în mesajul transmis de şeful statului.

    Preşedintele Traian Băsescu arată că înfiinţarea în 1864 a Universităţii din Bucureşti a reprezentat un moment marcant pentru dezvoltarea învăţământului românesc, dar, dacă astăzi Universitatea din Bucureşti înseamnă tradiţie, recunoaştere şi valoare academică, acest lucru se datorează, în primul rând, tuturor acelora, profesori şi studenţi, care, prin abnegaţie şi profesionalism, s-au înscris în patrimoniul spiritual al Universităţii din Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Predoiu: Modificarea legii educaţiei pune pe butuci toată reforma învăţământului

     “Analiza celor 97 de modificări promovate de premierul Ponta arată că este o garanţie că România nu va putea evolua şi nu se va putea dezvolta câtă vreme acest premier al mafiei din educaţie va rămâne în funcţie. Este o modificare care de fapt pune pe butuci toată reforma învăţământului şi care ne arată o optică nu numai stângistă, nu numai socialistă, ci de fapt arată o optică mafiotică asupra sistemului de învăţământ. Sistemul de învăţământ este luat prizonier de o casă care îl are ca exponent pe domnul Ponta”, a afirmat Predoiu înainte de şedinţa BPN al PDL.

    El crede că Ecaterina Andronescu este “mândră” pentru că “a reuşit să-şi impună toate interesele de grup”.

    “Cred că doamna Andronescu este mândră, a reuşit să-şi impună toate interesele de grup pe care a eşuat să le impună în guvernul PDL-PSD timp de nouă luni de zile, dar iată că în fruntea ţării avem un premier care nu este numai lipsit de talent, de aptitudini, este lipsit şi de orice formă de conştiinţă pentru viitorul acestei ţări”, a adăugat Predoiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro