BusinessMagazin

Tag: insolventa

  • Tribunalul Bucureşti decide intrarea în insolvenţă a companiei Tehnologica Radion

    Prin decizia sa, Tribunalul Bucureşti a stabilit deschiderea procedurii insolvenţei, care poate fi solicitată, potrivit legii, în cazul în care o firmă are datorii mai mari de 30.000 de lei.

    Cererea de intrare în insolvenţă a fost înregistrată la începutul lunii septembrie la Tribunalul Capitalei.

    Constructorul a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de 356,8 milioane de lei (80,7 milioane euro) şi un profit net de 3,8 milioane lei (876.000 euro). Datoriile companiei se ridicau la 383 milioane lei (86,6 milioane euro) la finele lui 2013, în vreme ce nivelul creanţelor era de 253,6 milioane de lei (57,3 milioane euro), potrivit datelor raportate la Ministerul Finanţelor.

    Compania avea la sfârşitul anului trecut un număr mediu de aproximativ 2.000 de angajaţi.

    Proprietarul Tehnologica Radion, omul de afaceri Theodor Berna, a fost arestat preventiv în 19 august, de Tribunalul Prahova, într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani, cu un prejudiciu de peste 100 de milioane de euro.

    Procurorii care instrumentează dosarul au instituit recent sechestru asigurător asupra tuturor conturilor şi bunurilor deţinute de Tehnologica Radion şi de proprietarul companiei.

    Măsura a fost luată în condiţiile în care Tehnologica Radion are calitatea de suspect, iar Theodor Berna este inculpat în dosar.

    În acelaşi dosar, procurorii au dispus măsuri asiguratorii constând în sechestru asupra bunurilor şi conturilor deţinute de Teloxin Con, Temix Construct şi Proiect Alfa Capital Construct, firme care au şi ele calitatea de suspect în dosarul de evaziune fiscală şi spălăre de bani în care Theodor Berna este inculpat alături de alţi oameni de afaceri.

    Instanţa arată, în motivarea deciziei de arestare, obţinută de MEDIAFAX, că Theodor Berna a folosit fraudulos propria societate comercială pentru a-şi însuşi bani obţinuţi din simulări de tranzacţii imobiliare sau din evazionarea bugetului statului, avea un mod ingenios şi complex de săvârşire a infracţiunilor şi a atras în lanţul comercial fictiv mai multe firme şi persoane.

    Tehnologica Radion a câştigat de-a lungul timpului mai multe contracte cu statul. Astfel, potrivit datelor ZF, constructorul a câştigat numai în 2009 şi 2010 contracte de achiziţii publice de 386 de milioane de euro. Printre principalele contracte câştigate de-a lungul timpului de Tehnologica Radion se numără cele de reabilitare şi întreţinere de străzi sau drumuri în partea de sud a ţării, în judeţe precum Ilfov, Giurgiu sau Dolj.

  • Cel mai tare şomer din România. Era disperat că nu îşi găseşte serviciu, acum face profit de 220.000 de euro cu firma lui

    Cel mai profitabil SRL-D, conform datelor furnizate de Ministerul de Finanţe pentru anul 2013, este firma Power Medycar din Satu Mare, cu un profit de aproape 220.000 de euro, iar în top 10 jumătate sunt firme din Ardeal, scrie Vocea Transilvaniei.

    Între primele zece se mai regăsesc firmele Daleo Ilari din judeţul Maramureş, aflată în insolvenţă (96.000 de euro), Tawnie Spark, din judeţul Bistriţa-Năsăud (94.000 euro), Take Off Labs din judeţul Cluj (89.000 de euro) şi Artify Media, din Judeţul Cluj (61.000 euro), potrivit datelor ONRC.

    Povestea de succes din Medieşu Aurit a soţilor Cristian şi Carmen Pop a început într-un moment în care se aflau într-o situaţie dificilă. Cristian Pop era şomer şi nu mai ştia încotro să o apuce. Spălătoria auto şi vulcanizarea au construit-o pe locul fostului CAP din Medieşu Aurit, folosit până atunci doar pe post de locuinţe sociale pentru rromii din comună. Soţii Pop şi-au pus la bătaie economiile de câţiva ani: 20.000 de euro.

    “Văzând la ştiri informaţii despre program, studiind puţin pe internet ca să aflăm mai multe informaţii despre programul de finantare şi stimulare a SRL-D-urilor, am decis să înfiinţăm această societate. Domeniul de activitate a fost ales în ideea de a oferi servicii într-o zonă în care nu exista aşa ceva. În comuna Medieşu Aurit, o comună cu peste 3.000 de locuitori şi asfaltată în proporţie de 40%, nu exista o vulcanizare. Cea mai apropiată e la 10 km. Având în vedere bugetul subvenţiei, am zis că ne încadrăm, şi astfel am decis să aplicăm”, a declarat Cristian Pop pentru sursa citată.

    După un an complet de funcţionare, afacerea reuseşte să se susţină singură. Anul trecut, profitul realizat de societate a fost de aproape 220.000 de euro, iar cifra de afaceri s-a situat la 267.000 de euro, firma având trei angajaţi.

    Societatea mai are ca obiect de activitate şi instalarea maşinilor şi echipamentelor industriale, servicii de inginerie, consultanţă tehnică, adăugate pentru ca tânărul Cristi Pop să îşi poată practica meseria.

     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    9,1%
    cu atât au scăzut investiţiile realizate în economia naţională în T2 şi în S1 faţă de aceleaşi perioade din 2013

    650 mil. lei
    pierderile ANAF din cauza firmelor care au intrat în insolvenţă în S1, interval în care au fost deschise 12.453 de insolvenţe noi, în scădere cu cca 10% faţă de S1 2013

    16,95%
    indicatorul de solvabilitate la nivelul sistemului bancar la finele lunii iunie, mult peste nivelul minim de 10% cerut de BNR

    3,7%
    cu atât a crescut costul orar al forţei de muncă, în serie ajustată după numărul zilelor lucrătoare, în T2 faţă de T1, iar faţă de T2 2013 creşterea a fost de 4,99%

    163.008,5 mil. lei
    valoarea PIB ajustat sezonier estimat pentru T2, în scădere în termeni reali cu 1% faţă de T1 şi în creştere cu 1,5% faţă de T2 2013

    1%
    creşterea comerţului cu amănuntul din UE în iulie 2014 faţă de iulie 2013, deşi faţă de iunie 2014 a scăzut cu 0,4%; cele mai puternice creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut au fost înregistrate în Luxemburg (14,1%), Bulgaria (9,2%) şi România (6,3%)

  • CFR IRLU, filială a CFR Marfă, a cerut intrarea în insolvenţă

    CFR IRLU a fost înfiinţată în anul 2001, prin externalizarea activităţii de reparaţii locomotive din cadrul CFR Marfă.

    Compania realizează lucrări de revizii, reparaţii şi modernizări locomotive atât pentru operatori feroviari locali, cât şi din străinătate.

    Potrivit informaţiilor raportate la Ministerul de Finanţe, filiala CFR Marfă a încheiat anul trecut cu afaceri de 86,1 milioane lei, pierderi de 32,1 milioane lei şi un număr mediu de 1.710 salariaţi.

    Datoriile CFR IRLU au totalizat 96 milioane lei la finele lui 2013.

    CFR Marfă SA este lider pe piaţa transporturilor feroviare de marfă din România, cu o cotă de aproape 55% la nivelul anului trecut.

    Guvernul s-a angajat faţă de FMI la o restructurare agresivă a transportatorului feroviar de marfă şi continuarea procesului de privatizare cu un investitor strategic, după ce vânzarea pachetului majoritar de acţiuni către Grup Feroviar Român a eşuat anul trecut.

    În cadrul programului de restructurare, compania controlată de stat prin Ministerul Transporturilor a anunţat disponibilizarea a 2.500 de oameni în luna iulie, aproape 30% din numărul total de angajaţi.

  • FC Dinamo are datorii de 9,6 milioane de euro către Negoiţă şi firmele sale

    Acţionarul majoritar al clubului, Ionuţ Negoiţă, are de recuperat de la societatea intrată în insolvenţă cea mai mare sumă dintre creditorii înscrişi la masa credală – 42.488.011 de lei (aproximativ 9,6 milioane de euro), reprezentând aproximativ 55 la sută din totalul general al creanţelor de 17,5 milioane de euro.

    Ionuţ Negoiţă s-a înscris la masa credală cu creanţe în nume propriu de 13.934.453 de lei şi prin societăţile Confort Business Solutions SRL (7.200 de lei), Confort City Rezidential SRL (6.955.107 de de lei), Domus Stil Imobiliare SRL (1.789.884 de lei), Ideal Rezidential SRL (17.968.359 de lei), Rin Hospitality Company SRL (486.458 de lei), Rin Hotel Management SRL (1.346.550 de lei).

    Conform tabelului preliminar al creditorilor SC Dinamo 1948 SA, publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă, din totalul general de 78.033.905 de lei (aproximativ 17,5 milioane de euro), creanţele chirografare însumează 51.348.251 de lei (aproximativ 11,6 milioane de euro), creanţele bugetare 24.442.264 de lei (aproximativ 5,5 milioane de euro), creanţe garantate 6.372.355 de lei (aproximativ 1,4 milioane de euro), în timp ce creanţele salariale sunt de 993.627 de lei (aproximativ 225.000 de euro).

    VEZI TABELUL preliminar al creditorilor SC Dinamo 1948 SA

    În capitolul rezervat creanţelor chirografare se găseşte şi fostul acţionar al FC Dinamo, Florian Walter, care s-a înscris la masa credală cu 6.525.890 de lei, dar suma nu a fost admisă de administratorul judiciar.

    Situaţia creanţelor salariale, la data de 10 iunie 2014, releva un total de 993.627 de lei (aproximativ 225.000 de euro). Cele mai mari restanţe salariale le aveau fotbaliştii Laurenţiu Rus, cu 75.787 de lei, Cosmin Matei, cu 65.953 lei, George Ţucudean, cu 62.120 lei, Cristian Bălgrădean, cu 59.170 lei, Cătălin Munteanu, cu 57.152 de lei, Constantin Grecu, 52.523 de lei, Valentin Lazăr, cu 48.052 de lei, Dorin Rotariu, cu 43.814 lei, Kamil Bilinski, cu 43.151 de lei şi Elton Da Silva, cu 41.000 de lei. În tabel se regăsesc şi antrenorul principal Flavius Stoican, cu o creanţă de 13.251 de lei, antrenorul secund Dorin Mateuţ, cu 11.175 de lei, dar şi preşedintele executiv al clubului, Constantin Anghelache, cu 2.100 de lei.

    La masa credală au fost înscrişi 54 de creditori, iar tabelul creanţelor salariale cuprinde 140 de angajaţi.

    Conform Legii Insolvenţei, SC Dinamo 1948 SA trebuie să achite în primul rând creanţele salariale, apoi pe cele garantate, cele bugetare şi în ultimul rând pe cele chirografare. În general, creditorii care îşi recuperează o parte din datorii sau în unele cazuri integral sunt cei cu creanţe salariale, garantate şi bugetare.

    Potrivit adminstratorului judicar Andrei Cătălin Dascălu, prima Adunare Generală a creditorilor va avea loc la 25 august. “Următorul pas este Adunarea Generală a creditorilor, apoi tabelul definitiv al creditorilor, pe 2 septembrie şi termenul de procedură, pe 10 septembrie”, a spus Dascălu, pentru MEDIAFAX, la 18 august.

    Dosarul prin care clubul Dinamo 1948 SA solicita deschiderea procedurii de insolvenţă a fost înregistrat la 13 mai, la Tribunalul Bucureşti.

    FC Dinamo este al şaselea club de Liga I aflat în insolvenţă în ultimii doi ani, după FC Rapid, Gloria Bistriţa, Universitatea Cluj, Oţelul Galaţi şi FC Vaslui.

    Actualul proprietar al FC Dinamo, Ionuţ Negoiţă, a explicat, la 14 mai, într-o scrisoare deschisă, că “deceniul criminal” şi datoriile acumulate în perioada în care clubul a fost în propietatea foştilor acţionari au condus la decizia de a solicita intrarea în insolvenţă a societăţii.

    Omul de afaceri Ionuţ Negoiţă a devenit majoritar la Dinamo, în luna martie 2013, după ce a preluat acţiunile deţinute de Nicolae Badea şi pe cele ale lui Dragoş Săvulescu. El deţine aproape 93 la sută din acţiuni, ceilalţi proprietari fiind Clubul Sportiv Fotbal Club Dinamo, cu 7 la sută, şi Cornel Dinu, cu 0,03 la sută.

    Negoiţă a devenit acţionar la Dinamo la începutul lunii august 2012, când a cumpărat, pentru o sumă de “câteva milioane” de euro, un pachet de 30 la sută din acţiunile clubului rămase în proprietatea lui Nicolae Badea şi Dragoş Săvulescu după retragerea lui Cristian Borcea.

    Echipa de fotbal Dinamo Bucureşti a fost înfiinţată în urmă cu 66 de ani, în mai 1948.

  • Ce se întâmplă cu primul oraş din România intrat în faliment

    Starea de insolvenţă a oraşului Aninoasa va dura până în 2016, au estimat pentru Adevărul administratorii judiciari de la SCP Tudor şi Asociaţii, administratorii judiciari numiţi de către Tribunalul Hunedoara în iunie 2013.

    Conform OUG 46/2013 şi Legii 273/2006, planul de redresare presupune “restabilirea viabilităţii financiare a Primăriei Aninoasa” şi “achitarea debitelor către creditorii înscrişi în tabelul definitiv de creanţe”.

    Primăria Aninoasa are de recuperat sume considerabile de bani de la locuitorii oraşului, iar edilii consideră că aceasta va fi cheia obţinerii unei stabilităţi financiare. “În anul acesta vrem să mergem pe o procedură şi mai dură, ce va ajunge până la popriri pe salarii şi chiar pe pensii, pentru a ne recupera banii cuveniţi de la datornici”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraşului Aninoasa pentru Mesagerul Hunedorean.

    “Gradul de îndatorare al Primăriei Aninoasa se apropie de 150%. Valoarea datoriilor, inclusiv un credit bancar, se ridică la 5,7 milioane lei, în condiţiile în care bugetul local pe acest an a fost stabilit la 4,2 milioane lei”, a declarat viceprimarul localităţii, Adrian Albescu, citat de gandul.info. Cea mai mare datorie a primariei este către BCR, de circa 800.000 de euro.

    “Creditul a fost pentru a acoperi contribuţiile la investiţiile pe care le aveam în derulare. Obţinusem şi un an de graţie de la bancă. Dobânzile şi penalizările sunt mari…”, susţine fostul primar, Ilie Botgros, citat de casajurnalistului.ro, despre creditul de peste trei milioane de lei contractat în 2006 de la bancă, destinat investiţiior în infrastructură.

    Aninoasa a devenit oraş în 1989, iar exploatarea minieră din zonă s-a închis în 2006.

    Tribunalul Hunedoara a dispus pe 17 iunie 2013 deschiderea procedurii de insolvenţă solicitată de Primăria Aninoasa, numind ca administrator judiciar SCP Tudor & Asociaţii SPRL, care va avea onorariu egal cu indemnizaţia lunară a primarului, majorată cu 30 la sută, potrivit Hunedoreanul.

    Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale obligă primarii să ceară Tribunalului să declare insolvenţa, dacă autoritatea locală are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din bugetul general. Cei care nu sesizează instanţa în timpul prevăzut de lege pot fi amendaţi sau condamnaţi la închisoare.

    Oraşul Aninoasa este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara, în bazinul carbonifer Valea Jiului. Oraşul a fost declarat zonă defavorizată prin Hotărârea Guvernului nr. 992/29.12.1998.

  • Ce se întâmplă cu primul oraş din România intrat în faliment

    Starea de insolvenţă a oraşului Aninoasa va dura până în 2016, au estimat pentru Adevărul administratorii judiciari de la SCP Tudor şi Asociaţii, administratorii judiciari numiţi de către Tribunalul Hunedoara în iunie 2013.

    Conform OUG 46/2013 şi Legii 273/2006, planul de redresare presupune “restabilirea viabilităţii financiare a Primăriei Aninoasa” şi “achitarea debitelor către creditorii înscrişi în tabelul definitiv de creanţe”.

    Primăria Aninoasa are de recuperat sume considerabile de bani de la locuitorii oraşului, iar edilii consideră că aceasta va fi cheia obţinerii unei stabilităţi financiare. “În anul acesta vrem să mergem pe o procedură şi mai dură, ce va ajunge până la popriri pe salarii şi chiar pe pensii, pentru a ne recupera banii cuveniţi de la datornici”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraşului Aninoasa pentru Mesagerul Hunedorean.

    “Gradul de îndatorare al Primăriei Aninoasa se apropie de 150%. Valoarea datoriilor, inclusiv un credit bancar, se ridică la 5,7 milioane lei, în condiţiile în care bugetul local pe acest an a fost stabilit la 4,2 milioane lei”, a declarat viceprimarul localităţii, Adrian Albescu, citat de gandul.info. Cea mai mare datorie a primariei este către BCR, de circa 800.000 de euro.

    “Creditul a fost pentru a acoperi contribuţiile la investiţiile pe care le aveam în derulare. Obţinusem şi un an de graţie de la bancă. Dobânzile şi penalizările sunt mari…”, susţine fostul primar, Ilie Botgros, citat de casajurnalistului.ro, despre creditul de peste trei milioane de lei contractat în 2006 de la bancă, destinat investiţiior în infrastructură.

    Aninoasa a devenit oraş în 1989, iar exploatarea minieră din zonă s-a închis în 2006.

    Tribunalul Hunedoara a dispus pe 17 iunie 2013 deschiderea procedurii de insolvenţă solicitată de Primăria Aninoasa, numind ca administrator judiciar SCP Tudor & Asociaţii SPRL, care va avea onorariu egal cu indemnizaţia lunară a primarului, majorată cu 30 la sută, potrivit Hunedoreanul.

    Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale obligă primarii să ceară Tribunalului să declare insolvenţa, dacă autoritatea locală are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din bugetul general. Cei care nu sesizează instanţa în timpul prevăzut de lege pot fi amendaţi sau condamnaţi la închisoare.

    Oraşul Aninoasa este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara, în bazinul carbonifer Valea Jiului. Oraşul a fost declarat zonă defavorizată prin Hotărârea Guvernului nr. 992/29.12.1998.

  • Cătălin Botezatu îşi bagă cea mai cunoscută afacere în insolvenţă. Cum s-a ajuns aici

    Producătorul de haine ce comercializează produse sub marca Cătălin Botezatu intră în insolvenţă. Având datorii de peste 1,5 milioane de lei, societatea Two 4 Fly S.R.L. a cerut intrarea în insolvenţă la Tribunalul Comercial Mureş. Sentinţa a fost dată pe 30 iunie şi admite intrarea în insolvenţă a firmei.

    Two 4 Fly S.R.L. administrează şi site-ul cbstore.eu, unul din principalele motoare ale afacerii.

    Societatea a încercat să achite datoriile către stat, obţinând în acest sens şi înlesniri la plată. Datoriile actuale reprezintă doar jumătate din cele înregistrate în urmă cu un an, scriu cei de la Antiţepari.

    În 2013, societatea Two 4 Fly, la care Cătălin Botezatu deţine 25% din participare, a avut o cifră de afaceri de 500.000 de euro şi profit de aproape 2.000 de euro. Designerul mai este implicat în două societăţi comerciale, C.B. Fashion Stil şi Delphi Art Fashion.

    Cătălin Botezatu nu a putut fi contactat pentru a comenta informaţiile.

  • Cine plăteşte pentru hoţiile de la banca bulgărească KTB

    Concret, statul ar urma să se împrumute în plus cu 1,7 mld. euro, din care 1,4 mld. leva vor fi folosite pentru stabilizarea băncii şi rambursarea obligaţiunilor KTB scadente la 8 august, în valoare de 110 mil. euro. Ulterior însă, parlamentul a respins ideea rectificării, astfel încât ministrul de finanţe bulgar Petăr Ciobanov a anunţat că a discutat cu şeful fondului suveran de investiţii al statului Oman, care controlează cca o treime din acţiunile KTB, în vederea unei participări la o majorare de capital care ar putea salva banca. Ciobanov a precizat că statul nu va interveni decât dacă acţionarii privaţi nu vor putea să rezolve problema pe cont propriu. Celălalt acţionar al KTB, banca rusească VTB, a anunţat încă din iunie că nu are intenţia să participe la salvarea băncii bulgăreşti.

    Şeful KTB, Orlin Rusev, împreună cu alţi trei oficiali ai băncii, sunt în prezent anchetaţi pentru fraudarea băncii cu peste 100 mil. euro începând din 2011, posibil la instigarea acţionarului majoritar, magnatul Ţvetan Vasilev, pentru care va fi emis un mandat internaţional de arestare, după ce Vasilev a fugit la Viena luna trecută.

    Rezultatul auditului independent cerut de Banca Naţională pentru KTB a relevat că, dintr-un portofoliu total de credite de 2,7 mld. euro, lipsesc actele pentru credite în valoare de 1,8 mld. euro. Licenţa de funcţionare a KTB va fi retrasă, partea sănătoasă care va rămâne din bancă va fi comasată cu filiala sa Credit Agricole Bulgaria, iar noua instituţie va fi naţionalizată şi redenumită.

    În acelaşi timp, preşedintele Rosen Plevneliev şi liderii politici au convenit să solicite integrarea Bulgariei la mecanismul european de supraveghere bancară coordonat de BCE, după ce premierul demisionar Plamen Oreşarski anunţase în decembrie trecut că aderarea ţării la uniunea bancară europeană nu este o prioritate pentru guvernul său.

  • Transalpina, „blocată“ de insolvenţa Romstrade. CNADNR a plătit 1 mld. lei pe un drum care stă în reparaţii de 6 ani

    CNADNR se află acum în situaţia în care nu poate rezilia contractul, astfel încât să organizeze o nouă licitaţie pentru finalizarea drumului, aşa că Transalpina rămâne închisă anul acesta între Rânca şi Sebeş, adică pe o porţiune de mai bine de 100 de kilometri.

     Spre deosebire de contractul pentru Transalpina, pe care CNADNR nu a reuşit încă să îl rezilieze, în vara anului trecut compania de drumuri a încheiat contractul de construire a lotului al doilea din autostrada Nădlac-Arad, cu o lungime de 16,7 kilometri, la scurt timp după ce constructorul austriac Alpine, care lucra la această şosea, a intrat în faliment la nivel internaţional.

    Totuşi, subsidiara locală a Alpine nu a intrat în faliment, ci în insolvenţă. Chiar şi aşa, contractul pentru autostrada Nădlac-Arad a fost reziliat, deşi lucrările erau aproape finalizate, Alpine părăsind proiectul când acesta se afla la un stadiu fizic de execuţie de circa 85%. „Cu toate că CNADNR a transmis Rom­strade (…) notificarea prealabilă de re­ziliere a contractului, decizia adunării generale a creditorilor a Romstrade a fost aceea de a nu accepta rezilierea contractului“, susţine CNADNR, într-un răspuns transmis ZF.

    Pe de altă parte, administratorul judiciar al Romstrade, ZRP Insolvency, susţine că pro­iectul a fost suspendat în urmă cu doi ani pentru că autorizaţia de construire a expirat, astfel că firma nu a mai putut continua lucrările.

    De asemenea, casa de insolvenţă spune că Romstrade şi-a manifestat disponibilitatea pentru finalizarea lucrărilor. „Din partea CNADNR există o anumită reticenţă care credem că este cauzată, printre altele, şi de starea de insolvenţă a Romstrade“, potrivit casei de insolvenţă.

    În prezent, Transalpina (DN 67C), cu o lungime de 148 de kilometri, va rămâne închisă „pe toată perioada anului“  între Rânca (judeţul Gorj) şi Sebeş (judeţul Alba), adică pe trei sferturi din lungimea sa. Singura porţiune de pe DN 67C pe care se poate circula are o lungime de 34,5 kilometri, între Bengeşti şi Rânca. Deşi contractul a fost semnat încă din septembrie 2008, iar constructorul avea ca termen de finalizare 18 luni, nici până acum, la aproape şase ani distanţă, Transalpina nu este gata.

    Mai mult, de aproape doi ani pe Transalpina nu s-a mai executat niciun fel de lucrare. „Pe parcursul derulării contractului, antreprenorul (Romstrade – n.red.) nu a demonstrat că are capacitatea tehnică de a finalize lucrările de modernizare în termenele stabilite“, potrivit CNADNR.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro