BusinessMagazin

Tag: infiintare

  • Fondatorul FUBU vorbeşte despre cea mai mare greşeală pe care o poate face o companie

    Daymond John, fondatorul companiei de îmbrăcăminte FUBU şi membru al juriului în competiţia “Shark Tank” a explicat care este, din punctul lui de vedere, cea mai mare eroare pe care o fac oamenii de afaceri atunci când vine vorba de branding.

    Sloganul, spune Daymond, trebuie să poată exprima esenţa afacerii în cel mult cinci cuvinte. Spre exemplu, companii de succes precum Apple, Nike sau chiar FUBU au înţeles acest lucru, folosind mesaje concise şi eficiente: “Think different”, “Just do it”, “For us by us”.

    “Dacă nu poţi să explici în câteva cuvinte de ce lumea ar trebui să fie atrasă de brandul tău”, explică John Daymond, “atunci probabil că nu înţelegi exact ce înseamnă afacerea ta.”

    Daymond a înfiinţat FUBU în 1992 ca o companie destinată tinerilor şi mişcărilor neconvenţionale. Brandul a fost popularizat de rapperi precum LL Cool J şi Notorious BIG, iar Daymond spune că sloganul reprezintă exact ceea ce el a simţit atunci când a fondat FUBU. “Pentru noi, prin noi e exact ceea ce am vrut să însemne compania. Am ridicat FUBU doar prin puterile noastre”, mai declară omul de afaceri.

  • Fondatorul FUBU vorbeşte despre cea mai mare greşeală pe care o poate face o companie

    Daymond John, fondatorul companiei de îmbrăcăminte FUBU şi membru al juriului în competiţia “Shark Tank” a explicat care este, din punctul lui de vedere, cea mai mare eroare pe care o fac oamenii de afaceri atunci când vine vorba de branding.

    Sloganul, spune Daymond, trebuie să poată exprima esenţa afacerii în cel mult cinci cuvinte. Spre exemplu, companii de succes precum Apple, Nike sau chiar FUBU au înţeles acest lucru, folosind mesaje concise şi eficiente: “Think different”, “Just do it”, “For us by us”.

    “Dacă nu poţi să explici în câteva cuvinte de ce lumea ar trebui să fie atrasă de brandul tău”, explică John Daymond, “atunci probabil că nu înţelegi exact ce înseamnă afacerea ta.”

    Daymond a înfiinţat FUBU în 1992 ca o companie destinată tinerilor şi mişcărilor neconvenţionale. Brandul a fost popularizat de rapperi precum LL Cool J şi Notorious BIG, iar Daymond spune că sloganul reprezintă exact ceea ce el a simţit atunci când a fondat FUBU. “Pentru noi, prin noi e exact ceea ce am vrut să însemne compania. Am ridicat FUBU doar prin puterile noastre”, mai declară omul de afaceri.

  • Aceasta este prima companie aeriană din UE care a transportat 1 MILIARD DE PASAGERI

    Gradul de ocupare a crescut cu 1% până la 97%, iar traficul anual până în iulie a crescut cu 13%, până la 125,1 milioane de clienţi, informează un comunicat al companiei.

    “În iulie am sărbătorit transportarea clientului cu numărul 1 miliard, de la primul nostru zbor în 1985 şi astfel am devenit prima companie aeriană din UE care transport 1 miliard de pasageri. Pentru a marca acest eveniment, lansăm promoţia <<Vă mulţumim de 1 miliard de ori>>, cu tarife reduse la mai mult de 1 milion de locuri din întreaga reţea europeană pentru călătorii în noiembrie şi decembrie”, a declarat Kenny Jacobs, Chief Marketing Officer Ryanair.

  • Aceasta este prima companie aeriană din UE care a transportat 1 MILIARD DE PASAGERI

    Gradul de ocupare a crescut cu 1% până la 97%, iar traficul anual până în iulie a crescut cu 13%, până la 125,1 milioane de clienţi, informează un comunicat al companiei.

    “În iulie am sărbătorit transportarea clientului cu numărul 1 miliard, de la primul nostru zbor în 1985 şi astfel am devenit prima companie aeriană din UE care transport 1 miliard de pasageri. Pentru a marca acest eveniment, lansăm promoţia <<Vă mulţumim de 1 miliard de ori>>, cu tarife reduse la mai mult de 1 milion de locuri din întreaga reţea europeană pentru călătorii în noiembrie şi decembrie”, a declarat Kenny Jacobs, Chief Marketing Officer Ryanair.

  • Guvernul înfiinţează un task force pentru problema abuzurilor la care sunt expuşi cetăţenii români

    Task Force-ul pentru problematica abuzurilor la care sunt expuşi muncitorii români şi a sclaviei moderne va funcţiona sub directa coordonare a prim-ministrului, Ministerul Românilor de Pretutindeni urmând să aibă rol de minister integrator.

    “Dorim să extindem şi să îmbunătăţim cooperarea cu autorităţile spaniole, având în vedere numărul mare de români aflaţi în Spania şi cazurile concrete semnalate în ultima perioadă. Măsurile pe care le avem în vedere vizează combaterea şi prevenirea unor astfel de cazuri, informarea persoanelor cel mai expuse unor astfel de riscuri, dar şi acordarea de asistenţă pentru victimele exploatării prin muncă sau ale traficului de persoane”, a declarat premierul Mihai Tudose.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A cosit peluze, a vândut ziare şi a lucrat în benzinării, iar acum compania lui vinde de peste 6 miliarde de dolari pe an

    Thomas Jacob Hilfiger s-a născut pe 24 martie 1951, într-o familie modestă, şi a crescut în micul oraş Elmira din New York. Tatăl său a fost ceasornicar, iar mama sa a lucrat ca asistentă medicală. Tommy era al doilea dintre cei nouă copii ai familiei Hilfiger, iar lipsurile erau constante în casa lor. Pentru a-şi putea cumpăra cărţi sau haine, tânărul îşi lua diverse joburi de la vârste fragede: a cosit peluze, a vândut ziare şi a lucrat în benzinării. Pe de altă parte, încă din copilărie Hilfiger era interesat de haine şi modă, dar în micul său oraş natal moda era în mare măsură lipsită de importanţă.

    Într-o zi de vacanţă, Tommy Hilfiger şi câţiva prieteni au vizitat New York City, iar acea călătorie i-a schimbat viaţa pentru totdeauna. În anii 1960, tânărul a decoperit mişcarea hippie, fiind extrem de încântat de viaţa nonconformistă şi hainele colorate promovate de acest curent, contradictorii, de altfel, cu viaţa în oraşul său natal. În acel moment, Tommy Hilfiger s-a hotărât ce drum vrea să urmeze în viaţă; s-a întors plin de entuziasm în Elmira, pentru a-şi realiza planul măreţ – acela de a-şi deschide propria afacere în domeniul modei. Dar părinţii săi nu au fost la fel de de entuziasmaţi de idee şi şi-au îndemnat fiul să continue şcoala şi să obţină o calificare profesională.

    Însă tânărul a crezut în talentul său de designer şi la doar 18 ani a deschis, împreună cu doi prieteni şi un capital de pornire de 150 de dolari, primul său magazin de modă, care se numea People’s Place. A cumpărat diverse modele de blugi, piesa reprezentativă în acele vremuri pentru mişcarea hippie, le-a readaptat după ideile sale şi apoi le-a vândut în magazin. Afacerea a devenit în curând un loc popular de întâlnire pentru tinerii din oraş, care au fost impresionaţi de creaţiile lui Tommy Hilfiger. Vreme de mai mulţi ani, magazinul său a avut succes, perioadă în care Hilfiger a fost mai implicat ca designer decât ca manager al afacerii. Iar când obiceiurile de cumpărare ale americanilor s-au schimbat, odată cu apariţia unor centre comerciale mari, afacerea sa a intrat în faliment. În ciuda acestui eşec, Tommy Hilfiger nu s-a lăsat demoralizat şi a crezut în talentul său. Aşa că a mizat totul pe o singură carte: s-a mutat în New York pentru a-şi începe de la zero cariera de designer de modă.

    După o evoluţie constantă, în 1984 acesta a pus bazele propriei case de modă, Tommy Hilfiger Corporation, iar la scurt timp şi-a lansat pe piaţă prima creaţie sub eticheta numelui său. Ulterior, s-a bazat pe campanii mari de publicitate, inclusiv postere uriaşe în Times Square din New York. Între timp, necunoscutul Tommy Hilfiger a ajuns în topul celor mai mari designeri americani, pe aceeaşi scenă cu Ralph Lauren şi Calvin Klein, care nu s-au ferit să-şi exprime dezamăgirea că un designer necunoscut a fost de atâtea ori comparat cu ei. Într-un interval scurt de timp, compania lui Hilfiger a crescut peste aşteptări, iar până în 1991 ajunsese deja la vânzări de peste 100 de milioane de dolari. Pe lângă articolele de îmbrăcăminte, Tommy Hilfiger a creat o şi gamă largă de accesorii, cum ar fi încălţăminte, poşete şi pălării. În timp ce magazinele Hilfiger s-au extins la nivel global, brandul omonim a ajuns unul dintre cele populare din lumea modei.

    Tommy Hilfiger este, de asemenea, un cunoscut filantrop şi prin intermediul organizaţiei sale, TommyCares, susţine diverse iniţiative internaţionale şi organizaţii caritabile, inclusiv Salvaţi Copiii, Autism Speaks şi World Wildlife Fund. În noiembrie 2016, Hilfiger şi-a publicat memoriiile sub titlul ”American Dreamer“, în care reflectă experienţele sale în industria modei din ultimii 30 de ani.

  • A cosit peluze, a vândut ziare şi a lucrat în benzinării, iar acum compania lui vinde de peste 6 miliarde de dolari pe an

    Thomas Jacob Hilfiger s-a născut pe 24 martie 1951, într-o familie modestă, şi a crescut în micul oraş Elmira din New York. Tatăl său a fost ceasornicar, iar mama sa a lucrat ca asistentă medicală. Tommy era al doilea dintre cei nouă copii ai familiei Hilfiger, iar lipsurile erau constante în casa lor. Pentru a-şi putea cumpăra cărţi sau haine, tânărul îşi lua diverse joburi de la vârste fragede: a cosit peluze, a vândut ziare şi a lucrat în benzinării. Pe de altă parte, încă din copilărie Hilfiger era interesat de haine şi modă, dar în micul său oraş natal moda era în mare măsură lipsită de importanţă.

    Într-o zi de vacanţă, Tommy Hilfiger şi câţiva prieteni au vizitat New York City, iar acea călătorie i-a schimbat viaţa pentru totdeauna. În anii 1960, tânărul a decoperit mişcarea hippie, fiind extrem de încântat de viaţa nonconformistă şi hainele colorate promovate de acest curent, contradictorii, de altfel, cu viaţa în oraşul său natal. În acel moment, Tommy Hilfiger s-a hotărât ce drum vrea să urmeze în viaţă; s-a întors plin de entuziasm în Elmira, pentru a-şi realiza planul măreţ – acela de a-şi deschide propria afacere în domeniul modei. Dar părinţii săi nu au fost la fel de de entuziasmaţi de idee şi şi-au îndemnat fiul să continue şcoala şi să obţină o calificare profesională.

    Însă tânărul a crezut în talentul său de designer şi la doar 18 ani a deschis, împreună cu doi prieteni şi un capital de pornire de 150 de dolari, primul său magazin de modă, care se numea People’s Place. A cumpărat diverse modele de blugi, piesa reprezentativă în acele vremuri pentru mişcarea hippie, le-a readaptat după ideile sale şi apoi le-a vândut în magazin. Afacerea a devenit în curând un loc popular de întâlnire pentru tinerii din oraş, care au fost impresionaţi de creaţiile lui Tommy Hilfiger. Vreme de mai mulţi ani, magazinul său a avut succes, perioadă în care Hilfiger a fost mai implicat ca designer decât ca manager al afacerii. Iar când obiceiurile de cumpărare ale americanilor s-au schimbat, odată cu apariţia unor centre comerciale mari, afacerea sa a intrat în faliment. În ciuda acestui eşec, Tommy Hilfiger nu s-a lăsat demoralizat şi a crezut în talentul său. Aşa că a mizat totul pe o singură carte: s-a mutat în New York pentru a-şi începe de la zero cariera de designer de modă.

    După o evoluţie constantă, în 1984 acesta a pus bazele propriei case de modă, Tommy Hilfiger Corporation, iar la scurt timp şi-a lansat pe piaţă prima creaţie sub eticheta numelui său. Ulterior, s-a bazat pe campanii mari de publicitate, inclusiv postere uriaşe în Times Square din New York. Între timp, necunoscutul Tommy Hilfiger a ajuns în topul celor mai mari designeri americani, pe aceeaşi scenă cu Ralph Lauren şi Calvin Klein, care nu s-au ferit să-şi exprime dezamăgirea că un designer necunoscut a fost de atâtea ori comparat cu ei. Într-un interval scurt de timp, compania lui Hilfiger a crescut peste aşteptări, iar până în 1991 ajunsese deja la vânzări de peste 100 de milioane de dolari. Pe lângă articolele de îmbrăcăminte, Tommy Hilfiger a creat o şi gamă largă de accesorii, cum ar fi încălţăminte, poşete şi pălării. În timp ce magazinele Hilfiger s-au extins la nivel global, brandul omonim a ajuns unul dintre cele populare din lumea modei.

    Tommy Hilfiger este, de asemenea, un cunoscut filantrop şi prin intermediul organizaţiei sale, TommyCares, susţine diverse iniţiative internaţionale şi organizaţii caritabile, inclusiv Salvaţi Copiii, Autism Speaks şi World Wildlife Fund. În noiembrie 2016, Hilfiger şi-a publicat memoriiile sub titlul ”American Dreamer“, în care reflectă experienţele sale în industria modei din ultimii 30 de ani.

  • Istoria celei mai vechi limbi vorbite în Europa. Este atât de veche încât nimeni nu poate spune de unde provine

    Limba bască sau euskara, vorbită în comunităţi autonome din Navarra, regiune aflată în nordul Spaniei, şi Ţara Bascilor, aflată în nordul Spaniei şi sud-vestul Franţei, este un mister –  nu are o origine sau o relaţie cunoscută cu nicio altă limbă, o anomalie care a indus în eroare experţii lingvistici de-a lungul vremurilor .

    „Nimeni nu poate spune de unde provine” spune Pello Salaburu, profesor şi director la Institutul de limbă bască de la Universitatea din Ţara Bascilor. „Cercetătorii au studiat această problemă acum mulţi ani, dar nu există concluzii clare”, spune acesta. Această limbă reprezintă, însă, o mândrie pentru basci. Aproximativ 700.000 sau 35% din populaţia bască vorbeşte astăzi această limbă, care a fost interzisă de dictatorul spaniol Francisco Franco, în favoarea limbii spaniole, în timpul domniei sale, între 1939 şi 1975.

    Karmele Errekatxo este una dintre persoanele care duce mai departe această limbă. Era un copil când între anii 1960 şi 1970 a urmat cursurile secrete de limbă bască, ţinute într-un subsol al bisericii din Bilbao, Spania. „Limba este identitatea unui loc”, a spus Errekatxo, acum un profesoară în Bilbao. „Dacă luaţi un limbaj dintr-un loc, aceasta moare. Dictatura ştia asta şi dorea să dispară Euskara”, aminteşte ea. De aceea, un grup de părinţi a înfiinţat ilegal o şcoală de limbă bască, în anii 1944, care ajunsese la peste 8.000 de elevi. Un grup de părinţi a înfiinţat o şcoală bască ascunsă, sau ikastola, în 1944. În 1970, aceste instituţii de învăţământ secrete aveau peste de 8.000 de studenţi.

    Dar limba euskara a înfruntat dictatura şi a supravieţuit în mod inexplicabil câteva milenii. Experţii lingvişti chiar au descoperit recent o peşteră veche în Errenteria, un oraş din provincia Guipuzcoa din Ţara Bascilor, unde oamenii au lăsat desene cu aproximativ 14.000 de ani în urmă. Alte peşteri preistorice din Ţara Bascilor au fost locuite de oameni cu aproximativ 9.000 de ani în urmă.

  • In primele sase luni au fost infiintate cu 31,23% mai multe firme înfiinţate faţă de acceaşi perioadă a anului precedent

    Doar în luna iunie, la ONRC s-au înregistrat 15.877 firme, cele mai mari valori fiind în cazul SRL-urilor cu 12.809, PFA-urilor cu 1.847 şi II-urilor cu 972.

    Primele 5 judeţe în care s-au înfiinţat cele mai multe firme în primele 6 luni au fost:

    –           Bucureşti: 11.472 noi firme, cu 19,34% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

    –           Cluj: 5.145 noi firme, cu 62,71% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

    –           Timiş: 3.588 noi firme, cu 26,83% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

    –           Bihor: 3.291 de înregistrări, cu 49,18% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

    –           Ilfov: 3.169 noi firme, cu 32,15% mai multe faţă de aceeaşi perioadă din 2016

    În ceea ce priveşte domeniile cu cel mai ridicat număr de înregistrări, acestea au fost reprezentate de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.543 firme), agricultură, silvicultură şi pescuit (10605) şi industria prelucrătoare (8.117).

    Cele mai puţine firme au fost înregistrate în domeniul administraţiei publice şi apărării, asigurări sociale din sistemul public, doar 12 firme în primele 6 luni ale anului.

    “Atunci când am iniţiat “Start-up nation”, unul dintre principalele obiective a fost acela de a creşte numărul de firme nou înfiinţate. Rezultatele din luna iunie arată o creştere fără precedent a acestora, ceea ce confirmă apetitul antreprenorial al ţării noastre. România are nevoie şi de alte programe de acest gen pentru a dezvolta ecosistemul antreprenorial naţional.”, Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR.

     

  • Afacerea care-ţi poate aduce profit de peste 600.000 de euro. Câţi bani trebuie să investeşti

    O investiţie de 6.400 de euro la un hectar de nuci forestiere generează, în 25 de ani, un profit de peste 600.000, susţine o asociaţie din Târgu-Mureş, care încurajează înfiinţarea în România a unor livezi de nuci fructiferi sau forestieri, ca afacere de familie.

    Investiţiile într-un hectar de livadă de nuci sunt cuprinse între 4.000 şi 6.000 de euro, dar beneficiile sunt foarte bune, a declarat reprezentantul asociaţiei Nucifere Regia, Toth Jozsef, la o întâlnire cu mai mulţi antreprenori din judeţul Cluj că

    “Peste 4 – 5 ani, România poate redeveni lider mondial pe segmentul nucului, în condiţiile în care se vor cultiva 20.000 de hectare. Promovăm înfiinţarea unor livezi de nuci în România, doar din soiuri de nuci româneşti, pentru ambele tipuri de livezi – fructiferă şi forestieră – deoarece acestea sunt aclimatizate. Investiţiile nu sunt nici mici, nici mari, fiind nevoie de un buget de 4.000 de euro pentru un hectar de livadă de nuci fructiferi, iar pentru cea forestieră de peste 6.000 de euro, deoarece aici densitatea copacilor este mai mare. Susţinem o afacere de familie pentru livezile de nuci fructiferi. O astfel de familie, compusă din patru membri, poate întreţine o livadă de 5,2 hectare, şi poate obţine după perioada de maturitate a pomilor beneficii foarte bune”, a spus Toth.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro