BusinessMagazin

Tag: incasari

  • Filmul “Fantastic Beasts and Where to Find Them”, “vedeta” box office-ului românesc de weekend

    Filmul “Fantastic Beasts and Where to Find Them/ Animale fantastice şi unde le poţi găsi” în regia lui David Yates, după romanul lui J.K. Rowling, a vrăjit box office-ul românesc, unde a generat încasări în valoare de 1.467.132 lei în weekendul de lansare şi a fost vizionat de 66.287 de spectatori.

    Unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului, producţia Warner Bros. Pictures ,,Animale fantastice şi unde le poţi găsi” a devenit astfel cea mai de succes premieră a unui film marca J.K. Rowling, autoarea seriei de succes ,,Harry Potter”.

    O incursiune a publicului într-o nouă eră a lumii vrăjitoreşti create de J.K. Rowling, noua aventură a putut fi urmărită în premieră pe un număr de 107 ecrane.

    O lansare cinematografică demnă de încasări pe măsură, lansarea filmului „Animale fantastice şi unde le poţi găsi” a reprezentat un real eveniment pentru publicul din România. Fie ca este vorba despre fani ai seriei Harry Potter sau nou-veniţi în lumea vrăjitoriei propuse de J.K. Rowling, spectatorii au fost încântaţi de transpunerea în acest univers.

    Având acţiunea plasată în anul 1926, povestea filmului îl are în centru pe magizoologul auto-proclamat Newt Salamandă (Eddie Redmayne), înainte ca acesta să fi scris manualul care avea să ajungă într-o bună zi lectură obligatorie la Şcoala Hogwarts. Ajungând la sfârşitul călătoriei sale care l-a purtat în tărâmuri îndepărtate în căutarea unor creaturi fantastice, Newt soseşte la New York unde pierderea preţioaselor sale animale îl aruncă într-un val imprevizibil de întâmplări, care ameninţă să dea în vileag comunitatea vrăjitorilor, inteligent camuflată printre Nu-Magi.

    Din talentata distribuţie care i s-a alăturat lui Eddie Redmayne, în faţa camerelor de filmat fac parte şi Katherine Waterston, Dan Fogler, Alison Sudol, Ezra Miller, Samantha Morton, Jon Voight, Carmen Ejogo şi Colin Farrell.

    În spatele camerelor de filmat s-a reunit o serie de „absolvenţi” ai francizei Harry Potter, inclusiv scenograful Stuart Craig. Pe parcursul celor opt filme din franciză, Craig a reuşit să dea viaţă viziunii lui Rowling referitoare la lumea vrăjitorilor, cel mai notabil element fiind probabil Castelul Hogwarts, a cărui siluetă a devenit la fel de uşor de recunoscut precum cele ale personajelor care locuiau acolo. Pentru acest film, Craig a creat o altă instituţie din lumea vrăjitorilor – cartierul general al MACUSA (Congresul Vrăjitorilor din Statele Unite ale Americii). Cu toate acestea, majoritatea conceptelor sale şi-au avut rădăcina în mediul Nu-Magilor din New York-ul anului 1926, care a fost efectiv construit de la zero la studiourile Leavesden ale Warner Bros. din Anglia. Unele scene au fost de asemenea filmate în locaţii din Liverpool.

    O producţie Warner Bros. Pictures, aventura magică „Animale Fantastice şi unde le poţi găsi” a avut premiera pe marile ecrane din 18 noiembrie, în format 3D şi IMAX 3D.

  • La 26 de ani a decis să cucerească majoritatea oraşelor din România. “Vrem să atingem încasări totale de aproximativ 600.000 euro“

    La 26 de ani, antreprenoarea Andra Munteanu, fondator şi deţinător al brandului Limitless, cu activităţi în zona de wellness, porneşte un proiect la nivel naţional. Limitless ţinteşte ca anul acesta să deschidă 15 filiale, iar printr-o iniţiativă de afiliere cu antrenori de la nivel local îşi propune să se extindă în toată ţara.

    „Investiţia totală în proiectul filialelor este de aproximativ 40.000 euro. Suma include recrutarea antrenorilor afiliaţi şi mai ales etapa de formare a lor, organizarea filialelor şi promovarea primei ediţii. Ce ne-a fost de ajutor în reducerea investiţiei, chiar substanţial aş spune, a fost faptul că avem deja un istoric cu aplicarea principiilor de lean-start-up (chiar dacă în cazul acesta nu putem vorbi chiar de un start lean), dar şi faptul că proiectul filialelor vine pe fundamentul unui brand pe care l-am crescut şi în care am investit constant în ultimii cinci ani.“

    Limitless a câştigat notorietate mai cu seamă în Capitală, prin proiectul pe care Andra Munteanu l-a construit împreună cu un asociat, din 2011 încoace. Tânăra antreprenoare s-a retras din proiectul construit în Bucureşti, vânzând părţile sale către fostul asociat, şi anul acesta se ocupă de scalarea conceptului Limitless la nivel naţional. Pentru că este deţinătoarea brandului, proiectul pe care îl dezvoltă acum va păstra numele Limitless, iar sediul din Bucureşti împreună cu întreaga comunitate de membri asociată lui  va continua sub numele Revvolution powered by Valentin Vasile.

    Limitless a fost creat ca program hibrid, între personal training şi fitness de grup, în care fiecare participant are un program personalizat de nutriţie şi antrenament, iar rata de succes – în sensul că participanţii îşi ating obiectivele, de a slăbi, a se tonifia sau a câştiga masă musculară – este de peste 93%. Prin comparaţie, doar 10-20% dintre cei care îşi fac abonamente şi merg la sală reuşesc să îşi atingă obiectivele de remodelare corporală în intervalul dorit.

    Iniţiativa de a construi filiale la nivel naţional a beneficiat timp de doi ani de două filiale beta care au avut scopul de a testa modelul, una înfiinţată în Constanţa, iar cealaltă în Bacău. Cu un minim de resurse investite, filiala din Bacău, spune Andra Munteanu, a organizat anual 11 ediţii, din care majoritatea au avut două grupe de participanţi, cu o marjă de profit de minimum 50% pentru proprietarii locali; aceste rezultate dovedesc că ideea antreprenoarei este viabilă.

    „Anul acesta e mai degrabă unul de planificare strategică şi start al proiectului, şi vom avea activitate efectivă doar un trimestru. Suntem într-o etapă de redesenare a valorilor şi filosofiei brandului nostru şi acesta e focusul principal pentru 2016. Pentru 2017, care va fi primul an întreg de funcţionare a sistemului de filiale, ne propunem să atingem încasări totale de aproximativ 600.000 euro“.
     

  • La 26 de ani a decis să cucerească majoritatea oraşelor din România. “Vrem să atingem încasări totale de aproximativ 600.000 euro“

    La 26 de ani, antreprenoarea Andra Munteanu, fondator şi deţinător al brandului Limitless, cu activităţi în zona de wellness, porneşte un proiect la nivel naţional. Limitless ţinteşte ca anul acesta să deschidă 15 filiale, iar printr-o iniţiativă de afiliere cu antrenori de la nivel local îşi propune să se extindă în toată ţara.

    „Investiţia totală în proiectul filialelor este de aproximativ 40.000 euro. Suma include recrutarea antrenorilor afiliaţi şi mai ales etapa de formare a lor, organizarea filialelor şi promovarea primei ediţii. Ce ne-a fost de ajutor în reducerea investiţiei, chiar substanţial aş spune, a fost faptul că avem deja un istoric cu aplicarea principiilor de lean-start-up (chiar dacă în cazul acesta nu putem vorbi chiar de un start lean), dar şi faptul că proiectul filialelor vine pe fundamentul unui brand pe care l-am crescut şi în care am investit constant în ultimii cinci ani.“

    Limitless a câştigat notorietate mai cu seamă în Capitală, prin proiectul pe care Andra Munteanu l-a construit împreună cu un asociat, din 2011 încoace. Tânăra antreprenoare s-a retras din proiectul construit în Bucureşti, vânzând părţile sale către fostul asociat, şi anul acesta se ocupă de scalarea conceptului Limitless la nivel naţional. Pentru că este deţinătoarea brandului, proiectul pe care îl dezvoltă acum va păstra numele Limitless, iar sediul din Bucureşti împreună cu întreaga comunitate de membri asociată lui  va continua sub numele Revvolution powered by Valentin Vasile.

    Limitless a fost creat ca program hibrid, între personal training şi fitness de grup, în care fiecare participant are un program personalizat de nutriţie şi antrenament, iar rata de succes – în sensul că participanţii îşi ating obiectivele, de a slăbi, a se tonifia sau a câştiga masă musculară – este de peste 93%. Prin comparaţie, doar 10-20% dintre cei care îşi fac abonamente şi merg la sală reuşesc să îşi atingă obiectivele de remodelare corporală în intervalul dorit.

    Iniţiativa de a construi filiale la nivel naţional a beneficiat timp de doi ani de două filiale beta care au avut scopul de a testa modelul, una înfiinţată în Constanţa, iar cealaltă în Bacău. Cu un minim de resurse investite, filiala din Bacău, spune Andra Munteanu, a organizat anual 11 ediţii, din care majoritatea au avut două grupe de participanţi, cu o marjă de profit de minimum 50% pentru proprietarii locali; aceste rezultate dovedesc că ideea antreprenoarei este viabilă.

    „Anul acesta e mai degrabă unul de planificare strategică şi start al proiectului, şi vom avea activitate efectivă doar un trimestru. Suntem într-o etapă de redesenare a valorilor şi filosofiei brandului nostru şi acesta e focusul principal pentru 2016. Pentru 2017, care va fi primul an întreg de funcţionare a sistemului de filiale, ne propunem să atingem încasări totale de aproximativ 600.000 euro“.
     

  • Cum îşi cheltuie banii cel mai bine plătit actor de la Holywood

    Dwayne “The Rock” Johnson a fost numit recent cel mai bine plătit actor din lume, cu venituri de peste 64 de milioane de dolari anual. El i-a întrecut în acest clasament pe Robert Downey Jr. şi Brad Pitt.

    Johnson este şi unul dintre cei mai muncitori actori, acceptând aproape orice rol de film sau televiziune. Iar factura pentru orele sale nu este una de neglijat; actorul a dovedit însă că ştie ce să facă cu banii.

    Printre altele, el a pus bazele fundaţiei Dwayne Johnson Rock, organizaţie ce lucrează cu copii bolnavi în stadiu terminal.

    Pentru a se menţine în formă, Dwayne Johnson are mai mulţi traineri personali. Unul dintre ei este Aaron Williamson, care a lucrat alături de J.K. Simmons şi Jai Courtney.

    Johnson este însă şi un personaj care arată impecabil la fiecare ieşire în public, aşa că o sumă importantă merge lună de lună pe costume de lux. La premiera noului său serial “Ballers”, Johnson a venit într-o maşină Pagani Huayra customizată, având o valoare de piaţă de aproximativ 1 milion de dolari.

    Pentru drumurile mai lungi, actorul preferă un avion Gulfstream G650; nu e clar dacă a cumpărat avionul sau doar îl închiriază, dar valoarea unui astfel de jet se ridică la peste 65 de milioane de dolari.

    “The Rock” Johnson este un tip carismatic care câştigă din ce în ce mai mult simpatie din parte publicului, iar asta se vede în frecvenţa filmelor acestuia şi încasările pe care le fac. Central Intelligence, cel mai recent film al lui The Rock, a avut încasări de 180 milioane de dolari pe glob cu un buget de producţie de 50 de milioane.  San Andreas a strâns peste 473 milioane la un buget de 110 milioane, iar Furios 7 a obţinut nu mai puţin de 1,5 miliarde de dolari cu un buget de 190 milioane de dolari.

    Imaginea succesului lui The Rock se conturează din ce în ce mai clar. Johnson încasând 64,5 milioane de dolari anul trecut ajungând pe locul 19 în lista Forbes a celor mai bogate celebrităţi.

    Johson s-a născut pe 2 mai 1972 în Hayward California. Înainte de a ajunge vedetă pe marele ecran, The Rock a fost wrestler, ca şi tatăl său Rocky “Soul Man” Johnson şi bunicul său Peter Maivia.

    Sursa: Business Insider

  • Cum a ajuns Kris Jenner de la casnică la conducerea “mega-imperiului” Kardashian

    La începutul acestui an, Kris Jenner semnat un contract în valoare de 100 de milioane de dolari pentru a realiza încă patru sezoane ale reality-show-urilor despre familia Kardashian. Familie care a clădit un imperiu de sute de milioane de dolari, iar secretul stă în abilităţile de marketing ale lui Jenner, mama fetelor Kardashian.

    Kourtney (35 de ani), Kim (34 de ani), Khloe (30 de ani), Kendall (19 ani) şi Kylie (17 ani), cele cinci surori Kardashian, câştigau în anul 2011 peste 65 de milioane de dolari din emisiuni de televiziune precum Keeping Up With the Kardashians, din diverse contracte de marketing încheiate de Kris Jenner cu companii interesate să se promoveze prin intermediul vedetelor sau din produse semnate sub numele familiei, cum este parfumul unisex lansat de Khloe şi sotul ei Lamar Odom.

    Kris Jenner (59 de ani), mama a şase copii, este aproape în totalitate responsabilă pentru afacerea de familie. “Mi-ar plăcea ca emisiunea Keeping Up With the Kardashians să ajungă la sezonul 26. Cine ar fi crezut atunci că afacerea va fi atât de profitabilă? Ar fi trebuit să am mai mulţi copii care să contribuie la încasările familiei”, spune Jenner. Şi nu este singura emisiune în care familia este în rolul principal, fetele fiind implicate şi separat în diferite proiecte, precum Kourtney and Kim Take New York sau Kourtney and Khloe Take Miami, în care sunt prezentate detalii intime din viaţa celor trei surori.

    La rotunjirea veniturilor contribuie şi apariţiile în reclame ale fetelor. Spre exemplu, Kim a fost imaginea încălţărilor Skechers într-o reclamă pentru Super Bowl, care a costat compania trei milioane de dolari pentru 30 de secunde de emisie. În vârstă de 34 de ani, Kim este de departe cea mai cunoscută dintre surori, onorariul ei putând ajunge chiar şi la 250.000 de dolari doar ca să participe la un anumit eveniment, în timp ce publicarea unui singur mesaj pe Twitter, unde este citită de zeci de milioane de fani, ajunge la 25.000 de dolari. Khloe si Kourtney au onorarii mai mici, de aproximativ 20.000 de dolari, în timp ce tatăl lor vitreg, Bruce Jenner, încasează 10.000 de dolari pentru prezenţă.

    Povestea familiei Kardashian şi a succesului fulminant de care se bucură astăzi a început cu un clip video pornografic ce îi prezenta pe Kim şi un fost prieten, rapperul Ray J, pe care Kris Jenner l-a vândut distribuitorului Vivid Entertainment. În februarie 2007, fiica ei i-a povestit despre înregistrare şi, cum Jenner încerca încă de atunci să facă viaţa familiei ei subiectul unui reality show, decizia de a vinde conţinutul a fost destul de rapidă. “Iniţial mi-am zis că nu vom mai avea nicio şansă să ajungem vedetele unui reality show”, spune Jenner, care este de altfel şi managerul familiei Kardashian, având un comision de 10% din încasările familiei.

    Totul risca să se transforme într-un scandal de proporţii din care familia ar fi ieşit cu siguranţă cu imaginea şifonată, dar Jenner, care susţine că n-a vazut niciodată conţinutul înregistrării, a angajat un expert în comunicare, în încercarea de a îndulci situaţia. “Rolul meu era să transform acum cele 15 minute de faimă ale fiicei mele în 30”, mai spune managerul familiei Kadashian. Într-un final, înregistrarea a fost cumpărată de Vivid Entertainment pentru 5 milioane de dolari şi a devenit în scurtă vreme cel mai bine vândut DVD al anului.

    Surorile Kardashian, care au lansat şi o autobiografie numită Kardashian Konfidential, au apărut de atunci în nenumărate reclame pentru orice fel de produse, de la încălţari, la hârtie igienică sau pastile pentru slăbit. În plan este şi lansarea unui magazin cu produse imprimate cu imagini cu celebrităţi în cadrul hotelului Mirage din Las Vegas. Fratele lor Robert (27 de ani) a rămas însă mai în umbră în lumea showbiz-ului.

    “Mama a fost dintotdeauna genul de persoană care încearcă să transforme apa în vin”, spune Khloe. Probabil tocmai această reţetă a făcut dintr-o familie relativ necunoscută până în 2007 un subiect al mai multor emisiuni de televiziune, care atrage milioane de telespectatori.

  • Crizele de după criză

    Cred sincer că trăitul în realitatea românească aduce oricărui analist politic şi economic serios un plus de luciditate, iar cartea profesorului Paul Dobrescu „Crizele de după criză“ nu face decât să confirme aceasta. Dezvoltarea, spune profesorul de la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din SNSPA, va deveni obiectivul detaşat al perioadei postcriză, dar nu se poate baza nici pe globalizare şi nici pe corporaţii.

    Dezvoltarea va deveni principala unitate de măsură a unei bune guvernări şi va da seama de vrednicia statului. Aceasta într-o perioadă în care indisciplina geopolitică este caracteristica vieţii planetei, în care nimeni nu este prea puternic pentru a domina şi nimeni nu este prea slab pentru a se lăsa dominat. Regăsim în „Crizele de după criză“ toate marile teme ale momentului – inegalitatea care se accentuează, ascensiunea ţărilor emergente, expansiunea chineză, jocurile graniţelor şi lipsa de viziune a liderilor politici.

    Unele date sunt în măsură să dea fiori: în ultimii 26 de ani au fost privatizate 7.500 de întreprinderi de stat, pentru care s-au încasat 7 miliarde de euro. Fără cele 2,3 miliarde de euro încasate pentru BCR, reiese un preţ mediu de 667.000 de euro pentru o întreprindere de stat, adică preţul pe care îl obţii pe o casă mai acătării. Este doar un exemplu din taboul actual al unei Românii aflate într-o poziţie ambiguă, vasal-concurenţială, cu o Europă ce încearcă să iasă din stagnare, cu o Asie în plină expansiune economică şi cu o Americă care încearcă să îşi păstreze poziţia de lider al lumii.

    „Greşeala mare a acestei perioade de peste 26 de ani este că nu s-a ţinut cont de nicio lecţie mai importantă a geopoliticii. În primul rând nu s-a construit din interior… Nu a construit o politică externă coerentă de bună vecinătate… Harta spaţiului politic românesc pare brăzdată doar de trasee individuale, de soluţii individuale. Aceasta este principala prăbuşire: prăbuşirea încrederii, care erodează pe zi ce trece valorile supreme ale unei comunităţi naţionale: sentimentul apartenenţei şi nevoia de identitate“. Musai de citit!

     

  • Povestea fabuloasă a fostului director general al Loteriei Române, care tocmai a fost reţinut de DNA

    Gheorghe Benea, fostul director general al Loteriei Române, şi Ovidiu Rîpanu, şef Serviciu Achiziţii la data faptelor, au fost reţinuţi de procurorii anticorupţie, aceştia fiind acuzaţi de luare de mită şi abuz în serviciu, în cauză fiind cercetate şi alte persoane din cadrul companiei. Ovidiu Rîpanu este cercetat şi pentru spălare de bani. În aceeaşi cauză alte două persoane sunt cercetate sub control judiciar, iar alţi şase suspecţi, printre care şi fiica fostului director al firmei, sunt cercetaţi în libertate.

    Prejudiciu adus Loteriei Române este de 2.314.707 lei, arată procurorii. În schimbul atribuirii contractului de schimbare a parcului auto al Loteriei Române, persoane din conducerea Loteriei române ar fi primit sume de bani şi bunuri.

    Cei doi vor fi duşi la Tribunalul Bucureşti, unde judecătorii vor decide dacă vor fi arestaţi pentru 30 de zile. Gheorghe Benea şi Ovidiu Rîpanu sunt trimişi în judecată într-o altă cauză instrumentată de DNA.

    Citiţi mai jos povestea fabuloasă a lui Gheorghe Benea, scrisă de un redactor Business Magazin în aprilie 2011.

    Pana in 2013, Gheorghe Benea are in mana fraiele uneia dintre cele mai mari fabrici de bani cash din economie. Loteria Romana genereaza anual lichiditati de sute de milioane de euro, un lux de care nu se mai pot bucura de ceva timp cele mai multe companii din tara. Scaderea incasarilor din ultimii ani a redesenat insa obiectivele lui Benea, care trebuie acum sa creasca veniturile cu orice pret, chiar daca asta inseamna sacrificarea profiturilor.

    Din biroul aflat la etajul sase al cladirii in care se afla sediul central al Companiei Nationale Loteria Romana, la intersectia unor stradute inguste, in apropiere de Piata Unirii, Gheorghe Benea nu vede pe fereastra altceva decat blocuri si masini parcate inghesuit si haotic. Ar fi de asteptat sa fie cu totul altfel, dar omul care are pe mana una dintre cele mai puternice fabrici de cash din economia romaneasca nu pare sa fie foarte deranjat de acest lucru. Pentru ca, de obicei, nici n-are prea multa vreme sa admire peisajul.

    Cand a preluat pozitia de presedinte al companiei de stat, la inceput de 2009, inlocuind-o pe Liliana Minca, Benea visa sa conduca Loteria ca pe firma privata. “S-a dovedit a nu fi chiar atat de simplu”, spune acum managerul in varsta de 57 de ani intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Insa nu pentru ca ar fi mai greu de coordonat ca orice alta companie, ci pentru ca orice pas presupune multa birocratie, iar miscarea angrenajelor pentru o decizie cat de mica este atat de greoaie incat timpul pana la realizare poate ajunge sa se masoare in luni, daca nu chiar ani. Un timp pe care Benea nu pare foarte dispus sa-l accepte, pe de-o parte pentru ca uneori este mai fezabil sa renunti la un proiect decat sa astepti sa fie pus in aplicare, iar pe de alta parte pentru ca mandatul sau se incheie peste doi ani si planurile pe care le are pentru Loterie incap cu greu in acest interval: “In momentul in care vorbesti de un brand national, te astepti ca lucrurile sa mearga ca unse. Dar vorba <in afara e vopsit gardul si inauntru leopardul> se potriveste in multe privinte”.


    BILA 17
    N-a fost simplu nici din punct de vedere financiar. Dupa 21 de ani in diverse pozitii de conducere in fabrici de celuloza si hartie din tara, Gheorghe Benea a fost fortat sa-si schimbe punctul de vedere asupra obiectivelor economice ale unei companii. Orice afacere se concentreaza pe maximizarea profiturilor, insa, pentru Loteria Romana, mai importante

    s-au dovedit a fi veniturile care ajung la jucatori sub forma de premii sau la stat prin contributii la buget, chiar si cu pretul diminuarii profitului, la nevoie. “Recunosc, mi-am nuantat destul de mult opinia si obiectivele pe care le aveam la inceput”, spune Benea, mai ales acum, in contextul crizei.


    Sa conduci una dintre companiile cu cei mai multi bani lichizi din economie, o adevarata masinarie de cash intr-o piata in care patru firme din cinci au probleme din acest punct de vedere, nu este insa deloc putin lucru. In fond, expresia “cash is king” este cat se poate de adevarata, iar multi manageri si antreprenori sunt dispusi la aproape orice pentru a asigura lichiditati, de la restructurari, schimbari in portofoliul de produse sau diminuare a costurilor si pana la adaptarea strategiei in ansamblu la noile conditii de piata. “Loteria sta pe multi bani lichizi si nu are probleme din acest punct de vedere. Este asadar o sursa importanta de cash pentru bugetul de stat si sustinuta prin masuri corespunzatoare”, spune Benea, la prima vedere un om modest, dar cu legaturi in lumea politica (a fost membru PSD si actual PDL), care nu cauta sa epateze nici prin tinuta si nici prin biroul care, in afara de dimensiuni, nu tradeaza cu nimic pozitia pe care o detine in cea mai ravnita afacere a statului roman. De altfel, un singur obiect lasa de inteles cu ce anume se ocupa managerul, o bila de loterie cu numarul 17, ziua sa de nastere si un numar care pana acum i-a purtat noroc, pe care a primit-o cadou in preajma aniversarii si care si-a gasit de atunci loc pe biroul sau.


    Ce-i drept, n-a fost ferita de criza nici Loteria, cu toate ca se spune ca, in vremuri dificile din punct de vedere economic, cel mai bine o duc jocurile de noroc si bauturile alcoolice. Problemele au inceput abia anul trecut, cand mediul privat era deja puternic afectat de probleme financiare, dar cand apareau si primele semne de revenire. “2009 a fost un an de varf pentru companie, iar 2010 a adus intr-adevar venituri mai mici, insa, printr-o politica prudenta de cheltuieli, profiturile s-au mentinut la un nivel constant”, spune presedintele Companiei Nationale Loteria Romana.

     

  • Povestea fabuloasă a fostului director general al Loteriei Române, care tocmai a fost reţinut de DNA

    Gheorghe Benea, fostul director general al Loteriei Române, şi Ovidiu Rîpanu, şef Serviciu Achiziţii la data faptelor, au fost reţinuţi de procurorii anticorupţie, aceştia fiind acuzaţi de luare de mită şi abuz în serviciu, în cauză fiind cercetate şi alte persoane din cadrul companiei. Ovidiu Rîpanu este cercetat şi pentru spălare de bani. În aceeaşi cauză alte două persoane sunt cercetate sub control judiciar, iar alţi şase suspecţi, printre care şi fiica fostului director al firmei, sunt cercetaţi în libertate.

    Prejudiciu adus Loteriei Române este de 2.314.707 lei, arată procurorii. În schimbul atribuirii contractului de schimbare a parcului auto al Loteriei Române, persoane din conducerea Loteriei române ar fi primit sume de bani şi bunuri.

    Cei doi vor fi duşi la Tribunalul Bucureşti, unde judecătorii vor decide dacă vor fi arestaţi pentru 30 de zile. Gheorghe Benea şi Ovidiu Rîpanu sunt trimişi în judecată într-o altă cauză instrumentată de DNA.

    Citiţi mai jos povestea fabuloasă a lui Gheorghe Benea, scrisă de un redactor Business Magazin în aprilie 2011.

    Pana in 2013, Gheorghe Benea are in mana fraiele uneia dintre cele mai mari fabrici de bani cash din economie. Loteria Romana genereaza anual lichiditati de sute de milioane de euro, un lux de care nu se mai pot bucura de ceva timp cele mai multe companii din tara. Scaderea incasarilor din ultimii ani a redesenat insa obiectivele lui Benea, care trebuie acum sa creasca veniturile cu orice pret, chiar daca asta inseamna sacrificarea profiturilor.

    Din biroul aflat la etajul sase al cladirii in care se afla sediul central al Companiei Nationale Loteria Romana, la intersectia unor stradute inguste, in apropiere de Piata Unirii, Gheorghe Benea nu vede pe fereastra altceva decat blocuri si masini parcate inghesuit si haotic. Ar fi de asteptat sa fie cu totul altfel, dar omul care are pe mana una dintre cele mai puternice fabrici de cash din economia romaneasca nu pare sa fie foarte deranjat de acest lucru. Pentru ca, de obicei, nici n-are prea multa vreme sa admire peisajul.

    Cand a preluat pozitia de presedinte al companiei de stat, la inceput de 2009, inlocuind-o pe Liliana Minca, Benea visa sa conduca Loteria ca pe firma privata. “S-a dovedit a nu fi chiar atat de simplu”, spune acum managerul in varsta de 57 de ani intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Insa nu pentru ca ar fi mai greu de coordonat ca orice alta companie, ci pentru ca orice pas presupune multa birocratie, iar miscarea angrenajelor pentru o decizie cat de mica este atat de greoaie incat timpul pana la realizare poate ajunge sa se masoare in luni, daca nu chiar ani. Un timp pe care Benea nu pare foarte dispus sa-l accepte, pe de-o parte pentru ca uneori este mai fezabil sa renunti la un proiect decat sa astepti sa fie pus in aplicare, iar pe de alta parte pentru ca mandatul sau se incheie peste doi ani si planurile pe care le are pentru Loterie incap cu greu in acest interval: “In momentul in care vorbesti de un brand national, te astepti ca lucrurile sa mearga ca unse. Dar vorba <in afara e vopsit gardul si inauntru leopardul> se potriveste in multe privinte”.


    BILA 17
    N-a fost simplu nici din punct de vedere financiar. Dupa 21 de ani in diverse pozitii de conducere in fabrici de celuloza si hartie din tara, Gheorghe Benea a fost fortat sa-si schimbe punctul de vedere asupra obiectivelor economice ale unei companii. Orice afacere se concentreaza pe maximizarea profiturilor, insa, pentru Loteria Romana, mai importante

    s-au dovedit a fi veniturile care ajung la jucatori sub forma de premii sau la stat prin contributii la buget, chiar si cu pretul diminuarii profitului, la nevoie. “Recunosc, mi-am nuantat destul de mult opinia si obiectivele pe care le aveam la inceput”, spune Benea, mai ales acum, in contextul crizei.


    Sa conduci una dintre companiile cu cei mai multi bani lichizi din economie, o adevarata masinarie de cash intr-o piata in care patru firme din cinci au probleme din acest punct de vedere, nu este insa deloc putin lucru. In fond, expresia “cash is king” este cat se poate de adevarata, iar multi manageri si antreprenori sunt dispusi la aproape orice pentru a asigura lichiditati, de la restructurari, schimbari in portofoliul de produse sau diminuare a costurilor si pana la adaptarea strategiei in ansamblu la noile conditii de piata. “Loteria sta pe multi bani lichizi si nu are probleme din acest punct de vedere. Este asadar o sursa importanta de cash pentru bugetul de stat si sustinuta prin masuri corespunzatoare”, spune Benea, la prima vedere un om modest, dar cu legaturi in lumea politica (a fost membru PSD si actual PDL), care nu cauta sa epateze nici prin tinuta si nici prin biroul care, in afara de dimensiuni, nu tradeaza cu nimic pozitia pe care o detine in cea mai ravnita afacere a statului roman. De altfel, un singur obiect lasa de inteles cu ce anume se ocupa managerul, o bila de loterie cu numarul 17, ziua sa de nastere si un numar care pana acum i-a purtat noroc, pe care a primit-o cadou in preajma aniversarii si care si-a gasit de atunci loc pe biroul sau.


    Ce-i drept, n-a fost ferita de criza nici Loteria, cu toate ca se spune ca, in vremuri dificile din punct de vedere economic, cel mai bine o duc jocurile de noroc si bauturile alcoolice. Problemele au inceput abia anul trecut, cand mediul privat era deja puternic afectat de probleme financiare, dar cand apareau si primele semne de revenire. “2009 a fost un an de varf pentru companie, iar 2010 a adus intr-adevar venituri mai mici, insa, printr-o politica prudenta de cheltuieli, profiturile s-au mentinut la un nivel constant”, spune presedintele Companiei Nationale Loteria Romana.

     

  • Topul băncilor în funcţie de dobânzi şi comisioane încasate

    Cele mai mari cinci bănci din sistem, BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen şi UniCredit, au obţinut în primul semestru venituri din dobânzi de aproximativ 3,5 mld. de lei, în creştere cu 10% faţă aceeaşi perioadă de anul trecut. Câştigurile din comisioane au crescut mai lent, cu circa 7%, depăşind 1,5 mld. lei.
     
    Pe ansamblul anului trecut, cele mai mari cinci bănci din sistem au obţinut venituri totale din do­bânzi de 7,2 mld. lei, luând o felie de aproape 70% din totalul câştigurilor din creditare la nivelul sis­te­mului bancar. Pe componenta de comisioane, cele mai mari cinci bănci au luat anul trecut 50% din veniturile de acest tip.
     
    BCR, liderul pieţei locale după active, se detaşează în primul semestru din 2016 şi cu cele mai mari venituri din dobânzi, chiar dacă tendinţa a fost de scădere faţă de anul trecut. Câş­ti­gu­rile nete din do­bânzi ale BCR s-au dimi­nuat în primul se­mestru cu 7,8%, la 934,7 mil. lei, scă­derea fiind par­ţial com­pensată de un ve­nit mai ridicat din comi­sioa­ne, cu un plus de 3,6%, la 354 mil. lei.
     

  • Filmele din 1975 până în prezent care au avut cele mai mari încasări. 5 din cele 7 filme Star Wars au fost hituri la box-office

    Privitul filmelor sau mersul la cinema este o tradiţie cu vechime în Statele Unite, iar Jaws în 1975 a devenit cunoscut drept primul blockbuster din istorie care a încasat la vremea respectivă 471 de milioane de dolari, ceea ce înseamnă în prezent, ajustat la inflaţie, că a avut încasări de 2,09 miliarde de dolari, depăşind hitul de anul trecut Star Wars: The Force Awakens, care a vut încasări globale de 2,07 miliarde.

    Titanic rămâne filmul care a încasat cei mai mulţi bani 2,13 miliarde (ajustat 3,17 miliarde) urmat de Avatar cu 3,1 miliarde (ajustat), apoi Star Wars: A New Hope – 3,06 miliarde (ajustat).

    Animaţiile au câştigat teren începând cu 1992 când Aladin a fost filmul cu cele mai bune încasări la box-office, apoi alte patru animaţii au câştigat publicul (Lion King 1994, Shrek 2 2004, Toy Story 3 2010 şi Frozen în 2013).

    În acest top apar cinci filme dintre cele şapte din universul Star Wars, trei filme din universul Harry Potter, iar Tom Cruise apare în top cu trei filme din universuri diferite.

    Cele mai bune filme în ochii criticilor au fost, la egalitate, E.T şi Lord of the Rings cu note de 94/100, urmate de Star Wars: A New Hope/Toy Story 3 cu 92 şi Indiana Jones: Raiders of the Lost Ark cu 90. Cel mai prost film din listă este Transformers cu 32/100. Cel mai bun film în ochii fanilor a fost The Dark Knight cu nota 9/10.

    Iar în privinţa Back to The Future atât criticii cât şi fanii l-au apreciat şi diferenţa dintre note este doar de 0,1 punct (Criticii l-au notat cu 8,6, iar fanii cu 8,5)

    2015: Star Wars: Episode VII – The Force Awakens

    Încasare – 2,07 miliarde de dolari

    Critici (Metacritic): 81/100
    Fani (Imdb): 8,3/10

    2014: Transformers: Age of Extinction

    Încasare – 1,1 miliarde de dolari
    Încasare ajustată la inflaţie: 1,12 miliarde

    Critici: 32/100
    Fani: 5,7

    2013: Frozen

    Încasare: 1,28 miliarde
    Încasare ajustată: 1,31 miliarde
    Critici: 74/100
    Fani: 7,6

    2012: Avengers

    Încasare: 1,52 miliarde
    Încasare ajustată: 1,58 miliarde
    Critici: 69
    Fani: 8,1

    2011: Harry Potter and the Deathly Hallows: Part 2

    Încasare: 1,34 miliarde
    Încasare ajustată: 1,43 miliarde
    Critici: 87
    Fani: 8,1

    2010: Toy Story 3

    Încasare: 1,06 miliarde
    Încasare ajustată: 1,17 miliarde
    Critici:92
    Fani: 8,3

    2009: Avatar

    Încasare: 2,78 miliarde
    Încasare ajustată: 3,1 miliarde
    Critici: 83
    Fani: 7,9

    2008: The Dark Knight

    Încasare: 1 miliard
    Încasare ajustată: 1,12 miliarde
    Critici: 82
    Fani: 9

    2007: Pirates of the Caribbean: At Worlds End

    Încasare: 963 milioane
    Încasare ajustată: 1,11 miliarde
    Critici: 50
    Fani: 7,1

    2006: Pirates of the Caribbean: Dead Mans Chest

    Încasare: 1,07 miliarde
    Încasare ajustată: 1,27 miliarde
    Critici: 53
    Fani: 7,3

    2005: Harry Potter and Goblet of Fire

    Încasare: 897 milioane
    Încasare ajustată: 1,1 miliarde
    Critici: 81
    Fani: 7,6

    2004: Shrek 2

    Încasare: 920 milioane
    Încasare – 1,17 miliarde
    Critici – 75
    Fani – 7,2

    2003 – The Lord of the Rings: The Return of the King

    Încasare – 1,12 miliarde
    Încasare ajustată – 1,46 miliarde
    Critici – 94
    Fani – 8,9

    2002 – The Lord of the Rings: The Two Towers

    Încasare – 923 milioane
    Încasare ajustată – 1,23 miliarde
    Critici – 88
    Fani – 8,7

    2001: Harry Potter and the Sorcerer’s Stone

    Încasare – 975 milioane
    Încasare ajustată – 1,32 miliarde
    Critici – 64
    Fani – 7,5

    2000: Mission: Impossible II

    Încasare – 546 milioane
    Încasare ajustată – 759 milioane
    Critici – 59
    Fani – 6,1

    1999: Star Wars: Episode I – The Phantom Menace

    Încasare – 984 milioane
    Încasare ajustată – 1,41 miliarde
    Critici – 51
    Fani – 6,5

    1998: Armageddon

    Încasare – 554 milioane
    Încasare ajustată – 813 milioane
    Critici – 42
    Fani – 6,6

    1997 – Titanic

    Încasare – 2,13 miliarde
    Încasare ajustată – 3,17 miliarde
    Critici – 74
    Fani – 7,7

    1996: Independence Day

    Încasare – 817 milioane
    Încasare ajustată – 1,25 miliarde
    Critici – 59
    Fani – 6,9

    1995: Die Hard: With A Vengeance

    Încasare – 366 milioane
    Încasare ajustată – 575 milioane
    Critici – 58
    Fani – 7,6

    1994: The Lion King

    Încasare – 988 milioane
    Încasare ajustată – 1,59 miliarde
    Critici – 83
    Fani – 8,5

    1993: Jurassic Park

    Încasare – 1,03 miliarde
    Încasare ajustată – 1,71 miliarde
    Critici – 68
    Fani – 8,1

    1992: Aladdin

    Încasare – 540 milioane
    Încasare ajustată – 860 milioane
    Fani – 8

    1991: Terminator 2: Judgment Day

    Încasare – 520 milioane
    Încasare ajustată – 913 milioane
    Critici – 75
    Fani – 8,5

    1990: Ghost

    Încasare – 506 milioane
    Încasare ajustată – 926 milioane
    Critici – 52
    Fani – 7

    1989: Indiana Jones and the Last Crusade

    Încasare – 574 milioane
    Încasare ajustată – 915 milioane
    Critici – 65
    Fani – 8,3

    1988: Rain Man

    Încasare – 355 milioane
    Încasare ajustată – 718 milioane
    Critici – 65
    Fani – 8

    1987: Fatal Attraction

    Încasare – 320 milioane
    Încasare ajustată – 674 milioane
    Critici – 67
    Fani – 6,9

    1986: Top Gun

    Încasare – 357 milioane
    Încasare ajustată – 779 milioane
    Critici – 67
    Fani – 6,9

    1985: Back to the Future

    Încasare – 381 milioane
    Încasare ajustată – 847 milioane
    Critici – 86
    Fani – 8,5

    1984: Indiana Jones and the Temple of Doom

    Încasare – 333 milioane
    Încasare ajustată – 767 milioane
    Critici – 57
    Fani – 7,6

    1983: Star Wars: Episode VI – Return of the Jedi

    Încasare – 475 milioane
    Încasare ajustată – 1,14 miliarde
    Critici – 52
    Fani – 8,4

    1982: E.T. – The Extra Terrestrial

    Încasare – 793 milioane
    Încasare ajustată – 1,97 miliarde
    Critici – 94
    Fani – 7,9

    1981: Raiders of the Lost Ark

    Încasare – 390 milioane
    Încasare ajustată – 1,03 miliarde
    Critici – 90
    Fani – 8,5

    1980: Star Wars: Episode V – The Empire Strikes Back

    Încasare – 538 milioane
    Încasare ajustată – 1,56 miliarde
    Critici – 79
    Fani – 8,8

    1979: Moonraker

    Încasare – 210 milioane
    Încasare ajustată – 693 milioane
    Fani – 6,3

    1978: Grease

    Încasare – 395 milioane
    Încasare ajustată – 1,45 miliarde
    Critici – 70
    Fani – 7,2

    1977: Star Wars: Episode IV – A New Hope

    Încasare – 775 milioane
    Încasare ajustată – 3,06 miliarde
    Critici – 92
    Fani – 8,7

    1976: Rocky

    Încasare – 225 milioane
    Încasare ajustată – 946 milioane
    Fani: 8,1

    1975: Jaws

    Încasare – 471 milioane
    Încasare ajustată – 2,09 miliarde
    Critici – 79
    Fani – 8