BusinessMagazin

Tag: imprumut

  • Compania aeriană Blue Air vrea să meargă anul viitor la bursă pentru a strânge 50-60 de milioane de euro pentru investiţii „Aceasta este cifra necesară ca să reluăm creşterea”

    Blue Air, cea mai mare companie privată românească de transport aerian, vrea să se împrumute pe bursă prin listarea de obligaţiuni de până la 50-60 de milioane de euro, ofertă care ar putea demara în toamna anului viitor. Această etapă ar putea fi urmată de listarea pe bursă, conform informaţiilor furnizate de companie.

    „Ne-am propus să atragem 50-60 de milioane de euro din emisiunea de obligaţiuni. Aceasta este cifra necesară ca să reluăm creşterea şi să putem planifica si ajusta capacitatea pentru a deservi destinaţiile noi pe care le avem în plan pentru vara anului 2021. Listarea se va face probabil peste încă doi ani. Depinde de cât de mult vom putea accelera creşterea pentru că vrem să ajungem la o dimensiune a businessului şi la un nivel de profitabilitate care să fie atractiv pentru investitori”, a spus pentru ZF Oana Petrescu, CEO al Blue Air Aviation, companie controlată de Teodor Cristian Rada  (90%) şi grupul german din sectorul de logistică Zeitfracht (10%).

    Recent, compania şi-a schimbat modul de raportare al rezultatelor financiare şi a trecut la raportarea pe standarde IFRS. În anul financiar ce s-a terminat la 30 septembrie 2019,  Blue Air a realizat un profit operaţional IFRS de aproximativ 8 mil. euro, ceea  ce reprezintă un rezultat cu 27 mil. euro mai bun faţă de rezultatul anului financiar 2018, când a înregistrat o pierdere operaţională de 19 mil. euro (tot conform IFRS), conform informaţiilor furnizate de companie.  Înainte de costurile de restructurare, profitul net al anului financiar 2019 este în jurul a 3-4 milioane de euro,  iar  cu costurile de restructurare ajungem la break-even, a precizat Oana Petrescu. Ca cifră de afaceri, Blue Air a terminat anul financiar 2019 cu o cifră de afaceri de 390 de milioane de euro (fără taxe de pasageri, conform raportării IFRS).

    „Pentru anul financiar 2020 ne-am propus să rămânem la un nivel comparativ de venituri si de pasageri, în jur de 4,5 milioane de pasageri, dar cu rezultate financiare mult mai bune care să ne asigure o platformă solida pentru ca din 2021 să reluăm creşterea”, a declarat Oana Petrescu, care a venit la conducerea companiei în luna mai a acestui an. Ea s-a alăturat echipei Blue Air în ianuarie 2018, ca chief financial officer interimar şi turnaround manager. Ea are o experienţă de 28 de ani în finanţe, IT şi management comercial. Anterior, Oana Petrescu a fost partener de audit, risc advisory şi consultanţăa la Arthur Andersen, Ernst & Young şi Deloitte, precum şi vicepreşedinte executiv la Banca Comercială Romană – după privatizare.

    Ea spune că anul acesta compania a trecut printr-o serie de schimbări, inclusiv renunţarea la unele rute, menite să readucă compania pe profit. În anul calendaristic 2018, Blue Air Aviation a avut o  pierdere netă de 31 mil. euro şi o cifră de afaceri de 497 mil. euro după standardele româneşti de contabilitate.

    “Anul acesta principala noastră ţintă a fost să revenim la profitabilitate. După trei ani de creştere accelerată compania ajunsese într-o faza în care devenise tot mai greu să asigurăm independenţa businessului şi trebuia să demonstrăm atât partenerilor cât şi pasagerilor şi colegilor noştri că putem folosi capabilităţile construite (flota, baze, destinaţii, brand, cota de piata) ca bază pentru un business sustenabil”.

    Compania va renunţa treptat la avioanele clasice din flotă şi aşteaptă cele 12 aeronave Boeing 737 – MAX 8 comandate in 2016. După tragedia din Etiopia în care a fost implicat un astfel de model, Administraţia Aviaţiei Civile din China a decis ca toate companiile aeriene să suspende efectuarea zborurilor cu modelul Boeing 737- MAX 8, ca măsura de precauţie, aici fiind operată una din cele mai mari flote din acest model.

    Blue Air are în prezent o flotă formată din 25 de aeronave, iar anul viitor şi-a propus să opereze zboruri cu maximum 20 de aeronave- atât pentru a facilita reînnoirea flotei, cât şi pentru a stabiliza financiar compania înainte de a relua procesul de creştere.

    „Vrem să renunţăm la avioanele de generaţie mai veche până în iunie anul viitor. Deja în toamna aceasta o să începem un proces de retragere a acestor aeronave treptat astfel că până in iunie anul viitor vom ajunge să zburăm doar cu patru avioane de generaţie mai veche. (…) Ţinta noastra este ca din 2021 sa avem o flotă completa de aeronave de generaţie nouă. Astfel, planul este ca până la sfârşitul anului viitor să retragem treptat toate avioanele Boeing 737 300, 400 şi 500”, a precizat Oana Petrescu.

    Blue Air Aviation este fosta companie Blue Air Airline Management Solution, înfiinţată de Teodor Cristian Rada, Marius Puiu, Tudor Constantinescu şi Luciana Păunescu. Aceştia au înfiinţat compania cu puţin înainte de a prelua businessul de la omul de afaceri Nelu Iordache. Sub umbrela noilor acţionari, Blue Air a urcat pe locul doi în topul celor mai mari companii aeriene prezente pe plan local, depăşind compania de stat Tarom ca număr de pasageri. Ulterior, Marius Puiu, Tudor Constantinescu şi Luciana Păunescu au ieşit din acţionariatul companiei.

     

     

     

  • Cîţu: Guvernul mai dă un tun de un miliard lei, împrumut cu dobânzi mari de la UE pentru CEC Bank

    Senatorul PNL Florin Cîţu a afirmat că Guvernul PSD vrea să mai dea un tun pentru a-şi păstra finanţările la partid. Liberalul susţine că CE s-ar putea să fie de acord cu subvenţia de un miliard de lei pentru CEC Bank. El a adăugat că Teodorovici se va împrumuta cu dobânzi mari de la UE.

    „Guvernul mai vrea să dea un tun de un miliard de lei, pe ultima sută de metri. Viorica şi bichonul continuă să-şi bată joc de români. Să-i sfideze. Să-i umilească. Totul pentru a-şi păstra finanţările la partid. O mare parte din aceste finanţări vin şi din sinecuri. Dintr-odată aflăm că s-ar putea ca cei de la CE să fie de acord cu subvenţia de aproape 1 miliard de lei pentru CEC Bank. Nu ştiu exact ce a spus guvernul socialist de la Bucureşti şi dacă cei de la CE au crezut. Dar ştim că Dăncilă şi gaşca ei de infractori nu au aceşti bani ”, a declarat senatorul PNL, duminică, printr-o postare pe Facebook.

    Senatorul liberal susţine că dacă PSD avea bani nu tăia de la ministere prin rectificare bugetară.

    „Dacă aveau banii nu ar fi tăiat la rectificare 3 miliarde de lei de la Ministerul Transporturilor, 2 miliarde de lei de la şi 400 de milioane de lei de la Ministerul Sănatăţii. De exemplu. Şi pentru că nu are banii, bichonul îi va împrumuta la cele mai mari dobânzi din UE”, a subliniat Cîţu.

    Sursa: mediafax.ro.

     

  • Banca europeană care vă plăteşte ca să luaţi o locuinţă cu bani împrumutaţi: oferă credite ipotecare cu dobândă negativă, de minus 0,5%

    O bancă daneză oferă credite ipotecare cu dobândă negativă, ceea ce înseamnă că clienţii sunt plătiţi pentru cumpărarea de proprietăţi cu bani împrumutaţi, relatează Huffington Post.

    Jyske Bank, a treia cea mai mare bancă independentă din Danemarca, a anunţat săptămâna trecută că potenţialii cumpărători de locuinţe pot lua o ipotecă pe 10 ani cu rată fixă, cu o dobândă de minus 0,5%.

    Instituţia financiară consideră că rata negativă a creditului va acţiona ca o subvenţie pe perioada rambursării, clienţii plătind ceva mai puţin decât suma datorată iniţial.

    Măsura va stimula potenţialii cumpărători să continue să investească în imobiliare, împrumutând într-un moment în care banii sunt mai ieftini ca niciodată în Danemarca.

    Instituţiile financiare pot face bani chiar dacă ratele dobânzilor sunt negative. De exemplu, dacă o bancă împrumută de la banca centrală cu o rată a dobânzii de minus 1 la sută şi oferă bani unui client cu minus 0,5 la sută, realizează o marjă de profit de 0,5%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Andy Scott

    Andrew Pervis Scott s-a născut pe 13 ianuarie 1979 în Portsmouth, pe coasta de sud a Angliei. El a urmat cursurile colegiului St. John din Southsea. Pasionat de rugby şi boxer amator, el a avut primul job la vârsta de 16 ani, în 1995, ca bodyguard la un club de noapte din Portsmouth.
    Pe când avea 18 ani, a moştenit 5.000 de lire sterline (aproximativ 5.500 de euro) de la bunica sa, aşa că a decis să cumpere o casă, pe care a renovat-o şi a revândut-o pentru un preţ mai bun. Curând, el a început să cumpere mai multe case, pe care le renova şi le vindea din nou, investind ulterior şi în hoteluri, baruri şi saloane de coafură. Căutările constante de câştiguri au fost inspirate de unchiul său, care avea mai multe magazine de dulciuri. Până la 25 de ani vânduse deja 250 de proprietăţi şi făcuse primul milion, deţinând şapte hoteluri pe coasta de sud a Marii Britanii.
    Totul părea să meargă perfect, însă în 2008 viaţa fără griji a lui Scott s-a transformat într-un coşmar. Odată cu instalarea crizei financiare mondiale, businessul său a intrat în declin. Cu toate că, în urmă cu doar câţiva ani, băncile nu conteneau cu oferte pentru împrumuturi, în acel moment nimeni nu mai era dispus să îi amâne creditele, aşa că antreprenorul, refuzând să declare falimentul, a pierdut peste 6 milioane de euro. Dar cum de obicei niciun necaz nu vine singur, asta nu a fost tot. În timpul unei vizite în SUA, unde ajunsese navigând propriul iaht peste Atlantic, el a fost lovit de un taxi, iar în urma accidentului şi-a rupt ambele picioare şi toate degetele de la mâini. Accidentul s-a produs în Washington, într-o dimineaţă, dar Scott şi-a asumat toată vina deoarece, potrivit lui, în loc să fie atent la trafic, mergea cu privirea în telefon, verificându-şi mailurile. Cu toate acestea, în drum spre spital, cea mai mare grijă a sa nu erau leziunile suferite, ci businessul aflat în pragul colapsului, lăsat în urmă în Marea Britanie.
    Iniţial, Scott a intrat într-o depresie cruntă, însă în scurt timp a găsit curajul de a-şi lua viaţa şi afacerile de la capăt. Obişnuia să se încurajeze pe sine spunându-şi că aşa cum a clădit un business în trecut, de la zero, o putea face din nou. Aşa a şi făcut. Imobilizat la pat timp de trei luni, el a fost nevoit în cele din urmă să se întoarcă însă la lucru, nemaiavând niciun venit. Cu toate că a încercat să reia activitatea în imobiliare, nu a găsit pe nimeni dispus să îi acorde un împrumut, aşa că s-a angajat ca portar, lucrând în paralel şi în construcţii.
    În cele din urmă, un prieten i-a împrumutat nişte bani, care l-au ajutat să transforme o biserică şi un fost cinema în cluburi de noapte. Ambele locaţii au avut succes, ceea ce i-a permis antreprenorului să îşi reia vechiul business, urmărind în permanenţă noi oportunităţi de afaceri. Aşa a apărut, în cele din urmă, compania REL Group.
    Astăzi, compania sa cu sediul în Londra deţine un portofoliu larg de proprietăţi, de la puburi şi lanţuri de baruri, la firme de transport, companii de recrutare, precum şi un business de livrări pentru festivaluri. Veniturile lui totale ajung acum la
    33 de milioane de euro. Chiar dacă afacerea sa este mai mare decât în 2008, Scott a ales acum un stil de viaţă mult mai modest, renunţând la automobilele de lux şi preferând, de pildă, să conducă un scuter sau să meargă pe jos.

  • SoftBank intenţionează să acorde împrumuturi de 20 de miliarde de dolari angajaţilor

    Directorii consideră că un astfel de pas îi va face pe angajaţi să fie mai responsabili, deoarece investiţiile fondului pot fi anulate dacă un manager pleacă sau se implică într-o „afacere nechibzuită ”.

    Este posibil ca împrumuturile să fie acordate cu o rată a dobânzii de aproximativ 5%, au scris cei de la Wall Street Journal, citând o sursă.

    Guvernul Kazahstanului, investitor al fondului, este de aşteptat să contribuie cu aproximativ 3 miliarde de dolari, în timp ce bănci precum Goldman Sachs Group, Standard Chartered PLC din Marea Britanie (şi Mitsubishi UFJ Financial Group din Japonia au mai declarat că sunt dispuse să investească câteva sute de milioane de dolari fiecare, potrivit raportului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Studiu: Unul din patru angajaţi ajunge să împrumute bani în fiecare lună până la următorul salariu

    Jumătate dintre respondenţi a declarat câştiguri de mai puţin de 2.500 de lei pe lună net, aproape un sfert au un salariu de până la 3.500 de lei pe lună net, iar restul depăşesc acest nivel.

    Aproape 37% dintre respondenţi spun că au aceeaşi situaţie financiară ca anul trecut, în timp ce 32% dintre respondenţi susţin că situaţia lor financiară s-a înrăutăţit în decursul ultimelor 12 luni, iar 10% afirmă chiar că a avut un declin major. Doar 20,7% au văzut o îmbunătăţire a situaţiei financiare în ultimul an.

    Trei din zece respondenţi spun că peste 45% din salariul lunar se duce, în mod obişnuit, pe datorii. Alţi 25% susţin că dau între 25% şi 45% din salariu pentru a acoperi toate datoriile acumulate, iar o treime dintre respondenţi plătesc cel mult un sfert din salariu în acest sens. Şi cu toate că doar 12% spun că nu au datorii de achitat, nu toţi reuşesc să mai pună bani deoparte de la o lună la alta, în timp ce aceia care reuşesc spun că sumele economisite lunar sunt foarte mici.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Imperiul sprâncenelor Anastasiei Soare începe să se clatine. Investitorii încearcă să scape de datoriile companiei, iar românca a luat un împrumut de 650 mil. dolari pe firmă pentru a-şi plăti dividende

    Compania a luat un împrumut de 650 mil. dolari pentru a plăti dividende familiei Soare.

    Vânzările companiei Anastasia Beverly Hills (ABH), fondată de Anastasia Soare, supranumită regina sprâncenelor, au scăzut cu 8% în 2018, potrivit datelor oferite de Fitch Rating, în timp ce compania prognoza o creştere de 10%, scrie Financial Times.

    Acest fenomen a con­tinuat să se manifeste şi în 2019, în contextul în care vânzările companiei au scăzut cu 30% în primul trimestru.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

    Despre povestea Anastasiei Soare şi modul în care a clădit un imperiu în industria frumuseţii, puteţi citi într-un interviu acordat în exclusivitate Business MAGAZIN.

     

  • Un nou împrumut: Ministerul Finanţelor a luat 706 milioane de lei de la bănci

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari. Volumul total al cererii a fost de 1,294 miliarde de lei, din care ofertele competitive au totalizat 1,21 miliarde lei, iar cele necompetitive 75 de milioane de lei.

    Rata cuponului a fost de 4,40%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 3,89%.

    Din valoarea nominală adjudecată de 706 milioane de lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 591 milioane lei.

    Ministerul de Finanţe a programat în luna iulie licitaţii pentru titluri de stat cu o valoare totală de 4,2 miliarde lei, în scădere cu 40% faţă de împrumuturile din iunie, în condiţiile în care costurile de finanţare pe termen mediu-lung sunt pe un trend ascendent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teodorovici: Nu ne împrumutăm pentru salarii

    Ministrul Finanţelor a declarat miercuri că suma de 2 miliarde de euro pe care România a împrumutat-o de pe piaţa externă nu este destinată plăţii salariilor.
     
    „Nu ne împrumutăm pentru salarii. Şi eu îmi doresc ca acel deficit pe care România astăzi îl are să fie dus în special pe zona de investiţii, e obligatoriu pentru orice ministru de Finanţe”. Ministrul spune că afirmaţiile legate de costurile finaţărilor sunt fără temei. „Dacă cineva obiectiv compară costul de finanţare pe care România îl are astăzi cu celelalte state din afara UE, din UE şi din zona euro, o să vadă că sunt costuri foarte bune pe care România astăzi le are. Din păcate se creează pe această temă un subiect nejustificat, fel de fel de declaraţii care mai de care mai neadevărate”.
     
    Ministrul spune că ministerul a anunţat la începtul anului strategia în materie de credite externe. „E o finanţar,e repet pentru a nu ştiu câta oară ca să fie clar, Ministerul de Finanţe a prezentat la începutul anului, cum face în fiecare an, această strategie. Câţi se împrumută, prin ce se împrumută, cât intern, cât extern, pentru că piaţa are nevoie să ştie această informaţie. Nu e absolut nimic nou”.
     
    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O să plătească şi nepoţii: Ministerul de Finanţe s-a împrumutat astăzi aproape 1 mld.lei de la bănci

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 1,65 miliarde lei, din care ofertele competitive au totalizat 1,58 miliarde lei.

    Rata cuponului a fost de 4%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 3,85%.

    Din valoarea nominală adjudecată de 998 milioane lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 830 milioane lei, iar ofertele necompetitive au totalizat 68 mil. lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro