Tag: impozite

  • Marea miza a bugetului pe 2010: cota unica si impozitul pe profit sa ramana neschimbate

    Din TVA, guvernul asteapta sa incaseze 35,5 miliarde lei,
    aproape la fel ca in acest an, estimand astfel un consum apropiat
    de cel inregistrat in 2009.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Rolul unui CFO, mai usor in criza decat in vremuri linistite

    “In timp de criza economica, impozitele si taxele nu ar trebui
    sa creasca, ci ar fi recomandata chiar o reducere. Pe de alta
    parte, din cauza situatiei economice cheltuielile guvernamentale
    cresc. Din acest motiv, cresterea impozitelor ar trebui sa se
    realizeze dupa sfarsitul crizei, pentru a plati costurile
    acesteia”, a spus Richard Martin, director raportare financiara in
    cadrul ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), in
    cadrul seminarului “CFO-ul, cel mai important manager pe timp de
    criza” organizat de BUSINESS Magazin si ACCA.

    “Rolul unui CFO in vremuri linistite este mai dificil decat pe
    timp de criza deoarece deciziile care le ia in momentele bune
    influenteaza compania atunci cand este in criza economica. Poti
    face greseli mult mai mari pe timp de crestere decat atunci cand
    este criza”, a spus Reinhard Pichler, CFO al Petrom, cea mai mare
    companie de pe piata locala. El afirma ca Petrom a inceput sa
    deruleze programe “anticriza” inca de anul trecut, la fel ca si
    Toyota Romania, unul dintre principalii jucatori de pe piata auto
    locala, care au ales, de exemplu, ca profitul din 2008 sa nu fie
    distribuit sub forma de dividende actionarilor, pentru a intari
    stabilitatea companiei.

    “Cea mai dificila decizie pe care am adoptat-o a fost aceea de a
    nu plati dividendele in 2008. Mesajul transmis in interiorul
    grupului a fost acela ca trebuie sa fim atenti in 2010 deoarece nu
    ne vom mai intoarce la cresterile din 2007 si 2008”, a subliniat
    Pichler.


    In cazul Toyota, scaderea pietei auto din 2009, de peste 50%, a
    determinat o campanie de reducere de costuri in cadrul companiei.
    “Din cauza scaderii pietei, pentru a reduce stocurile am apelat la
    discounturi pentru a vinde automobilele. In al doilea rand, la
    nivel de companie s-au redus toate costurile, inclusiv la nivel de
    personal”, a spus Iuliana Andronache, CFO Toyota Romania.

    In cazul Lafarge Romania, cea mai profitabila firma din
    industria materialelor de constructii, pe lista masurilor luate
    pentru a face fata caderii pietei imobiliare si implicit a
    comenzilor de materiale de constructii a figurat scaderea numarului
    de angajati. “Cea mai grea decizie pe care am adoptat-o a fost
    aceea de a reduce numarul angajatilor”, a spus Philippe Platton,
    CFO Lafarge Romania, fara a preciza cati angajati au fost
    disponibilizati.


    Posibila revenire a pietei financiare si reluarea finantarii
    pietei constructiilor nu vor influenta intr-un termen scurt
    compania producatoare de ciment, oficialii Lafarge estimand ca anul
    viitor sa fie la fel de dificil.

    “Exista intotdeuana un delay intre aprobarea unui credit pentru
    realizarea unei constructii si turnarea primului strat de beton.
    Noi ne asteptam la un 2010 greu”, a subliniat Platton.

    Pe de alta parte, consultantii considera ca una dintre cele mai
    mari probleme pe care le va avea Romania anul viitor va fi
    finantarea deficitului. Una dintre cele mai vehiculate solutii pare
    in aceste conditii majorarea TVA-ului in 2010, chiar daca unii cred
    ca cel mai bun rezultat l-ar avea reducerea evaziunii fiscale.

    “In momentul in care se vorbeste la ANAF de faptul ca s-au furat
    aproape sase miliarde de euro numai din returnari de TVA, suma care
    reprezinta 10% din bugetul de stat, numai din rezolvarea acestor
    probleme s-ar reduce cheltuielile bugetare cu 2%. De asemenea, sunt
    facute foarte multe firme cu buletinele unor persoane decedate doar
    pentru a colecta TVA, exact cum se spune acum ca s-au furat
    voturile”, a spus Gabriel Biris, partener al casei de avocatura
    Biris Goran.

  • In Romania sunt de patru ori mai multe taxe decat in Congo

    Patronii romani petrec anual la coada la Fisc, pentru plata
    taxelor, nu mai putin de 202 ore. Desi pare mult la prima vedere,
    media europeana in acest domeniu este de 232 ore. In schimb,
    Romania se afla la coada clasamentului in ce priveste numarul de
    taxe platite de companii, cu 113 taxe, potrivit unui studiu
    realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC) si Banca Mondiala.

    Mai multe amanunte pe
    www.gandul.info

  • Tranzactiile cu cardul ar putea omori plata la negru!

    Cel putin teoretic, reprezentantii Guvernului spun ca in scurt timp cozile de la administratiile financiare vor disparea, pentru ca plata cu cardul va intra in obisnuinta cetatenilor. "Am incheiat parteneriate cu administratiile locale. Pana la ora actuala, cu 13 administratii, pe care dorim sa le asistam in efortul de implementare a sistemelor de plata electronica a taxelor", declara Mireille Radoi, ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiilor. Da, dar ce ne facem ca nu toti romanii au un card si, mai rau, 23% din populatie este platita la negru.Si lista continua cu cei care au mai multe activitati pentru care nu platesc impozite. De pilda, mesterii care vin la domiciliu si nu taie chitanta sau bonele care, desi primesc un salariu, nu il declara la fisc.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
     

  • Paradisurile fiscale sunt pe cale de disparitie

    Acum insa acest univers, estimat la 255 de miliarde de dolari pe an, da semne ca se destrama. Urmarirea celor care incearca sa evite plata impozitelor ar putea deveni o actiune mult mai facila in conditiile in care tari precum Elvetia, Austria, Hong Kong si Singapore si-au dat acordul pentru a relaxa regulile referitoare la pastrarea secretelor bancare.
    Acestea au cedat in fata presiunii constante venite din partea comunitatii internationale pentru a adopta standardele globale privind transparenta operatiunilor bancare, dar insista asupra faptului ca vor continua sa protejeze identitatea investitorilor.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cat ne va costa salvarea noastra

     Pentru Europa, ultimele cifre vehiculate la Bruxelles vorbesc de costuri asumate deja de peste 1.200 de miliarde de euro numai pentru salvarea bancilor; pentru SUA, luna trecuta socotelile ajunsesera la 7.500 de miliarde de euro, iar numaratoarea continua.  Dar mai important inca decat sumele este modul cum va reactiona economia mondiala in fata impulsului interventionist al statelor.

    Presedintele american Barack Obama a fost chestionat de un jurnalist, undeva la jumatatea lunii trecute, cum poate fi verificat felul in care programele de sprijinire a economiei functioneaza si cum poate fi probata eficienta acestora. “Sa creezi sau sa mentii patru milioane de slujbe este primul mod de a masura succesul”, a raspuns presedintele american, care a dezvoltat apoi ideea: slujbe egal incredere, egal cu investitii, egal cu relansare economica.
     
    Raspunsul pare cat se poate de logic, dar el apartine unui politician, adica ascunde o capcana. Aceasta este, dupa cum remarca Greg Mankiw, profesor de economie la Harvard, formularea “crearea sau mentinerea locurilor de munca”, des repetata de Obama si de echipa sa. Pentru ca, simplu, crearea de noi locuri de munca este un act masurabil, in timp ce “mentinerea” unui numar de slujbe asigura suficienta ambiguitate cat sa poata confirma, la nevoie, succesul oricarui plan de relansare economica.
     
    Si mai ambigue sunt estimarile costurilor crizei, pentru ca nici acum, la peste un an de cand au inceput sa se vada primele pierderi ale marilor grupuri financiare, nu e clar pana unde se intind pagubele si ce anume ar trebui contabilizat; la nivelul sistemului financiar, anunturile si speculatiile privind pierderile bancilor si creditele imposibil de recuperat continua, iar in economia reala, pierderile companiilor si costul social al acestora se actualizeaza de la o zi la alta. Pentru Europa, un document care ar fi circulat la Bruxelles luna trecuta, invocat de Daily Telegraph, ar fi vorbit in premiera de active “toxice” ale bancilor de pe continent echivalente cu peste 18.000 de miliarde de euro. O analiza difuzata tot luna trecuta de Fox News situa proportia creditelor imposibil de recuperat in bilanturile celor mai mari 25 de banci americane la 13.000 de miliarde de dolari (10.000 de miliarde de euro). Mai modest, un raport al FMI din ianuarie estima ca pierderile la nivel mondial ale bancilor de pe urma activelor toxice ar urma sa ajunga anul acesta la 2.200 de miliarde de dolari (1.700 de miliarde de euro), fata de estimarea de 1.400 de miliarde din octombrie 2008.
     
    Daca astfel de sume raman deocamdata in sfera abstractiilor, aceasta se datoreaza in mare parte interventiei guvernelor, care au pus la bataie bani publici pentru a impiedica falimentul unui sir tot mai impresionant de giganti bancari si mamuti industriali loviti de criza. Initial, principalii actori ai crizei au fost bancherii, fondurile de investitii, speculatorii financiari; acum, locul lor a fost luat de guverne, chemate sa sustina companii si banci aflate in dificultate, sa preia credite neperformante, sa conceapa strategii de redresare economica intemeiate pe sute si mii de miliarde de dolari, euro sau lire sterline.
     
     
    Trebuie sa facem ceva
    Cat de justificata si de corecta este interventia statului in vreme de criza? Discutia e deja veche si ii cunoastem jaloanele: la un capat se afla adeptii radicali ai pietei libere, care continua sa creada ca ea regleaza singura dezechilibrele si ca statul e cu atat mai eficient cu cat se abtine mai mult sa intervina in economie; la celalalt capat se afla adeptii unei implicari a statului, dator sa salveze acele companii sau banci suficient de importante pentru ca prabusirea lor sa pericliteze echilibrul societatii. Deocamdata, din America pana in Europa, castig de cauza au avut acestia din urma, de la Barack Obama la Nicolas Sarkozy sau Gordon Brown. Aceeasi pare a fi si viziunea Comisiei Europene: de exemplu, in documentul care priveste ajutorarea bancii Dexia de catre Belgia, Franta si Luxemburg se vorbeste de “riscul sistemic” care ar aparea in urma unui colaps al grupului, precum si de necesitatea refacerii incre­derii investitorilor; este inutil sa mai precizam ca ajutorul a fost socotit a nu afecta competitia si ca este compatibil cu legislatia UE privind acordarea ajutorului de stat.
     
    Shimon Galon, directorul companiei de dezvoltare imobiliara GTC Romania, este si el un sustinator al principiului “too big to fail” si crede ca interventiile guvernamentale pentru sprijinirea institutiilor financiare cu probleme au fost si sunt justificate, atat din punct de vedere economic, cat si al stabilitatii sociale. “O institutie financiara mare, de talia AIG de pilda, are o sumedenie de conexiuni in economie, iar caderea sa ar afecta companii, banci si cetateni la un loc”, spune Galon. In opinia lui, abilitatea de baza a guvernelor ar trebui sa fie nu de a decide daca intervin sau nu, ci de a distinge care institutii trebuie salvate si ce sectoare anume ar trebui sprijinite pentru ca impactul crizei sa fie pe cat posibil limitat.
     
     
    Varianta caderii unor banci sau companii considerate vitale pentru economie, de care se temea Shimon Galon, nu il sperie in schimb pe Ionel Blanculescu, fost sef al Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB), care crede ca la inceputul fazei acute a crizei, atunci cand lumea intreaga contempla prabusirea unui gigant de tipul Lehman Brothers, statul american ar fi trebuit sa nu se implice. “Falimentul este metoda aplicata companiilor aflate in insolventa, iar cazul Enron dovedeste ca se poate”, spune Blanculescu. Interventia guvernamentala, explica el, i-a determinat pe sefii marilor institutii financiare aflate in pericol sa nu mai caute solutii de a-si salva companiile si a oferit un precedent altora de a astepta mana salvatoare a statului. “Reactii si critici ar fi fost si sunt, orice decizie ai fi luat, de ajutorare sau nu”, admite insa Blanculescu, care in prezent conduce compania de consultanta financiara si recuperare de creante Consultanta & Investigatii Financiare.

     

  • Planuri anticriza in Europa

     

    Pentru a combate criza, guvernele intervin atat direct in economie (sprijin pentru banci si companii, proiecte de infrastructura sau energie) precum si in aria fiscala (reduceri sau eliminari de taxe si impozite). Pana acum, principalele economii occidentale au anuntat in acest sens planuri de zeci sau chiar sute de miliarde de euro.
     
    Germania
    • 50 mld. euro pentru planul de redresare economica: investitii in infrastructura, credite pentru IMM, investitii in energie, programe regionale
    • 470 mld. euro pentru sectorul financiar, din care 400 mld. euro garantii la credite, la care se adauga recapitalizari ale institutiilor financiare
     
    Franta
    • 32 mld. euro pentru redresare, din care 6 mld. pentru industria auto. Alte domenii vizate: imobiliar, infrastructura, recalificarea somerilor
    • 360 mld. euro in sectorul financiar (recapitalizari, eliminarea activelor toxice, credite pentru IMM), din care 320 mld. euro garantii
     
    Marea Britanie
    • 20 mld. lire sterline pentru planul initial de redresare “ investitii in infrastructura, credite pentru companii
    • 94,4 mld. lire sterline pentru preluarea de catre stat a bancii Northern Rock
    • 51 mld. lire sterline pentru preluarea de catre stat a bancii Bradford & Bingley
    • 50 mld. lire sterline pentru recapitalizari ale bancilor
    • 450 mld. lire sterline pentru garantarea creditelor
    • 50 mld. lire sterline pentru cumpararea de active de la banci
     
    Belgia
    • 2 mld. euro pentru planul de redresare (recuperari TVA, energie, cupoane pentru hrana si utilitati pentru cetateni, credite IMM)
    • 19,9 mld. euro pentru recapitalizarea bancilor
    • 90 mld. euro pentru garantarea creditelor, cumparari de active bancare si injectarea de lichiditate pe piata interbancara
     
    Spania
    • 50 mld. euro pentru redresarea economiei (infrastructura, mediu, cercetare”dezvoltare, auto, eliminari sau reduceri de taxe)
    • 250 mld. euro pentru sectorul financiar, din care 200 mld. garantii pentru credite
     

    Sursa: VoxEU.com

     

  • Protectionismul in actiune

     

    O serie de state au luat masuri ce afecteaza fluxurile comerciale internationale, inclusiv cele ale Romaniei. Masuri cu efecte importante asupra comertului exterior romanesc sunt, in opinia Ministerului Economiei:
     
    Planul de redresare economica initiat de presedintele SUA, cunoscut sub numele Buy American (“Cumparati produse americane”), care va determina reducerea substantiala a importurilor americane de produse siderurgice, materii prime, materiale si produse finite textile si a unor produse agricole si alimentare, precum si excluderea participarii firmelor neamericane la licitatiile pentru programele finantate public;
     
    Majorarea taxelor vamale de import la peste 900 de linii tarifare de catre Ecuador, cu afectarea exporturilor de componente auto si autoturisme in tarile Mercosur (piata comuna a statelor sud-americane);
     
    Majorarea taxelor vamale de import ale tarilor Mercosur pentru produse textile, incaltaminte si produse alimentare, inclusiv vinuri;
     
    Cresterea numarului de certificate necesare accesului produselor siderurgice, din industria auto, al produselor electronice in tari importante pentru exporturile romanesti – India, Coreea, Argentina
     
    Interzicerea exportului de orez de catre India si Egipt, introducerea de taxe vamale de export de catre Rusia (la produse energetice, materii prime si lemn) sunt masuri care vor determina cresterea pretului produselor importate de Romania.

     

  • Tariceanu: Majorarea salariilor pentru toti bugetarii ar impune un impozit suplimentar de 2.000 euro

    El a aratat insa ca impactul final al majorarilor salariale nu poate fi deocamdata calculat, deoarece o astfel de masura va avea efecte indirecte si in cazul angajatilor din sectorul privat, care vor solicita de asemenea cresteri salariale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro