BusinessMagazin

Tag: Grecia

  • Povestea femeii care a revoluţionat platformele online de ştiri

    Arianna Huffington s-a născut cu numele de Ariadnē-Anna Stasinopoulous în Atena, Grecia. Ea este primul copil al lui Konstantinos Stasinopoulos şi al soţiei sale, Elli Stasinopoulos; are şi o soră mai mică, Agapi Stasinopoulos.

    La vârsta de 11 ani, Arianna şi sora ei mai mică au asistat la divorţul părinţilor, după 25 de ani de căsnicie, iar apoi cele două fete au fost crescute de mama lor. De la o vârstă foarte fragedă, Huffington a plănuit să-şi continue educaţia la o prestigioasă universitate.

    La început, pentru că nu vorbea engleza şi pentru că venea dintr-o familie săracă, Arianna Huffington a fost ridiculizată odată ce şi-a dezvăluit intenţiile de a studia la Universitatea din Cambridge. După multe eforturi din partea mamei, la vârsta de 16 ani s-a mutat în Marea Britanie, unde a început să urmeze cursurile universităţii visate. A absolvit cu onoruri şi a obţinut diploma de masterat în economie la 21 de ani. În timp ce studia la Cambridge, Huffington a fost aleasă preşedinte al celebrei societăţi de dezbateri The Cambridge Union, fiind şi prima femeie străină şi cea de-a treia studentă care a fost aleasă în această poziţie.

    După absolvire, în 1980, Huffington s-a mutat în New York, iar în anul următor a lansat biografia uneia dintre cele mai mari cântăreţe de operă din lume, „Maria Callas: Femeia din spatele legendei”. În 1983, ea şi-a abordat rădăcinile etnice lansând opera „Zeii Greciei”, care urmărea importanţa miturilor antice, şi, până la sfârşitul deceniului, a lansat şi o biografie a lui Picasso. În 1986, Arianna s-a căsătorit cu Michael Huffington, secretar în cadrul Departamentului Apărării al SUA, iar cuplul a avut două fiice.

    Arianna Huffington şi-a început cariera politică şi jurnalistică în calitate de republican şi susţinător al guvernării discrete şi al ajutorului social limitat. A scris pentru revista conservatoare National Review şi în 1994 a lucrat la campania – fără succes – a soţului ei pentru un loc in Senatul Statelor Unite ale Americii.

    De asemenea, Huffington a scris pentru emisiunea de televiziune Politically Incorrect, prezentată de Bill Maher.La sfârşitul anilor 1990, orientarea politică a lui Huffington a început să se mişte spre stânga, pornind de la opoziţia sa faţă de intervenţia SUA în războaiele civile din fosta Iugoslavie.

    Ulterior, ea a devenit activă în numeroase cauze progresiste, în special în eforturile de combatere a încălzirii globale.În 1997, Arianna a divorţat de Michael Huffington şi s-a mutat în Los Angeles cu cele două fiice ale sale. În 2003, a candidat ca independentă pentru poziţia de guvernator al statului California, dar încercarea ei nu a avut succes. Huffington a privit eşecul în mod pozitiv, a fost încântată de sprijinul publicului şi a observat puterea internetului după ce a strâns mai mult de 1 milion de dolari dintr-o campanie online pentru a candida la alegeri.

    În 2005, Huffington a înfiinţat Huffington Post împreună cu Kenneth Lerer, pe care l-a întâlnit la un interviu după încercarea eşuată din alegeri. Fondarea Huffington Post a fost primită la început cu critici severe din partea jurnaliştilor şi a publicului larg, dar Huffington, cu ajutorul partenerului ei, Lerer, a ignorat criticile şi s-a concentrat pe îmbunătăţirea platformei. Ei au intenţionat să creeze HuffPost ca o platformă de ştiri simple, dar au ajuns să creeze o platformă cu ştiri din toate domeniile. După numai un an de activitate, în 2006, Huffington Post a primit o investiţie de 5 milioane de dolari de la SoftBank.

    În iunie 2007, site-ul a lansat prima sa versiune locală, HuffPost Chicago. În iunie 2009, a fost lansat HuffPost New York, urmat la scurt timp de HuffPost Denver, lansat la 15 septembrie 2009, şi HuffPost Los Angeles, lansat la 2 decembrie 2009. În martie 2011, AOL a achiziţionat The Huffington Post pentru 315 milioane de dolari, iar Huffington a devenit preşedinte şi redactor-şef al grupului Huffington Post Media Group, o nouă afacere care a inclus tot conţinutul de pe site-ul web şi AOL. În 2016, ea a anunţat că părăseşte compania pentru a începe Thrive Global, o afacere de sănătate şi wellness.

    Thrive Global este o platformă care oferă soluţii bazate pe ştiinţă pentru a îmbunătăţi performanţa şi a apărut după ce Arianna Huffington a suferit o leziune facială în 2007, după ce a leşinat la birou din cauza epuizării severe. Prin Thrive Global ea promovează echilibrul între muncă şi viaţă ca pe o reformă importantă necesară pentru cultura organizaţională a tuturor companiilor. 

  • Grecii vor peste 350 miliarde euro de la Germania în urma războiului

    Grecia i-a cerut Germaniei să plătească „reparaţii şi compensaţii” de circa 377 miliarde euro pentru daunele şi pagubele produse în al Doilea Război Mondial, potrivit unei scrisori trimise de oficialii greci către guvernul din Berlin, citată de Express.

    Sub ocupaţia Germaniei lui Hitler, circa 300.000 de greci au fost ucişi între aprilie 1941 şi septembrie 1944. Regimul nazist a comis masacre în mai multe părţi ale ţării, în special în Lyngiades, Distomo, Kalavryta, Kandanos şi Viannos.

    Atena a trimis marţi nota de plată către Berlin pe motivul distrugerii unor patrimonii naţionale, distrugerii de fabrici precum şi înapoierea unui împrumut luat de la banca statului de atunci.

    Grecia a mai cerut înapoierea comorilor arheologice, iar lista lungă de cereri include şi un împrumut pe care Grecia a fost obligată să îl acorde băncii germane Reichsbank în timpul războiului.

    Astfel, Atena a cerut daune de 171,4 miliarde euro pentru daunele produse infrastucturii, încă 33,8 miliarde euro pentru resursele pierdute – inclusiv petrol şi resurse din agricultură  – între 1940 şi 1944.

    Pentru prima dată după război, Grecia a menţionat şi daune individuale. Comisia menţionează două variante posibile: fie o compensaţie pentru rudele celor 120.000 de oameni care au murit pe front sau în lagăre de concentrare, ceea ce s-ar ridica la 15,1 miliarde euro, fie o compensaţie pentru toţi civilii care au murit în timpul ocupaţiei naziste, ceea  ce ar însemna 107,2 miliarde euro.

    Ministerul Afacerilor Externe din Germania a declarat pentru publicaţia Bild că „nota verbală transmisă de Grecia este analizată în prezent”.

     

     

     

     

  • Start-up-ul românesc Retargeting.biz se extinde în Grecia

    Următorul pas în strategia de dezvoltare a start-up-ului românesc Retargeting.biz este Grecia, ţară în care echipa Retargeting a identificat nevoia unor soluţii de marketing digital automatizat pentru magazinele online locale.

    Piaţa de e-Commerce din Grecia este dezvoltată într-o măsură similară cu piaţa de e-Commerce din România, având o creştere continuă în ultimii ani, în ciuda crizei economice. Targetul  Retargeting.biz în rândul magazinelor online din Grecia este la fel ca şi în celelalte ţări în care compania este prezentă: magazine medii spre mari, care îşi doresc o soluţie inteligentă pentru  automatizarea eforturilor de marketing, reducerea costurilor şi generarea unor venituri din ce în ce mai mari. „În 2019, estimările situează valoarea vânzărilor online în Grecia la aproximativ 4 miliarde de euro, o creştere de 8% faţă de anul trecut. Iar dintre cei care fac shopping online, 85% aleg magazine locale. Există aproximativ 7.000 de afaceri prezente pe piaţa de comerţ electronic şi, deloc surprinzător, cele mai căutate categorii de produse sunt legate de turism, urmate de modă, mâncare şi electronice”, spune Rareş Bănescu, fondator şi CEO Retargeting.biz.

    În ceea ce priveşte noul website, care a fost relansat săptămâna aceasta, a fost gândit şi implementat ca un SPA (Single-Page Application), astfel încât să fluidizeze navigarea pe site a utilizatorilor. Site-ul a fost tradus în română, engleză, ungară şi bulgară, iar de acum există tradus şi în limba greacă, astfel încât experienţa noilor utilizatori din Grecia cu softul Retargeting.biz să fie cât mai facilă.


     

  • Top zece cele mai bune aeroporturi din 2019 – VIDEO

    1. Hamad International Airport, Qatar (DOH)
    2. Tokyo International Airport, Japonia (HND)
    3. Athens International Airport, Grecia (ATH)
    4. Afonso Pena International Airport, Brazilia (CWB)
    5. Gdansk Lech Wałęsa Airport, Polonia (GDN)
    6. Sheremetyevo International Airport, Rusia (SVO)
    7. Changi Airport Singapore, Singapore (SIN)
    8. Rajiv Gandhi International Airport, India (HYD)
    9. Tenerife North Airport, Spania (TFN)
    10. Viracopos/Campinas International Airport, Brazilia (VCP)
     

  • Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Viaţa în oraşul rusesc Norilsk nu este una uşoară. Norilsk  este un oraş minier localizat în cercul polar arctic. Este cel mai nordic oraş şi al doilea ca mărime (peste 100.000 de locuitori) din interiorul cercului polar arctic.

    Elena Chernysheva, câştigătoarea concursului de fotografie World Press Photo, a documentat viaţa în oraşul rusesc timp de un an (februarie 2012-februarie 2013).

    Oraşul, minele şi fabricile metalurgice au fost construite de prizonierii din lagărele de muncă forţată. Temperatura medie anuală este de -10 grade Celsius, iar pe timp de iarnă temperatura scade până la – 55 grade Celsius când oraşul este înghiţit pe o perioadă de două luni de noaptea polară.

    Norilsk este unul dintre cele mai poluate oraşe din lume şi mulţi dintre locuitori suferă de boli respiratorii sau cardiovasculare. Aici se află cel mai mare complex de topire a metalelor grele din lume. Peste 4 milioane de tone de cupru, plumb, nichel sau zinc sunt eliberate în aer în fiecare an. Unele estimări arată că 1% din emisiile globale de dioxid de sulf provine din Norilsk.

    Din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, locuitorii sunt nevoiţi să apeleze la alte soluţii, amenajează mici gărdini în apartamente. 

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Ioana Enache, general manager { Amway România, Bulgaria şi Grecia }

    •   Ioana Enache se află la conducerea Amway România din 2012, după o experienţă de peste
    20 de ani în domenii precum vânzări, marketing, comunicare, strategie şi managementul schimbării.
    •   General managerul companiei Amway România spune că a distilat de-a lungul anilor principiile si regulile sale în sintagma „Leadership with grace” (Leadership cu graţie – n.red.) pentru că aceasta descrie atât maniera ei de a face business, cât şi felul în care a ales să se uite la viaţă şi să o trăiască; consideră totodată că este esenţial ca lucrurile să fie făcute la standarde foarte ridicate, cu determinare, dar şi cu eleganţă.
    •   Spune că, de-a lungul carierei, a rafinat trei piloni la care se raportează constant: etica, grija faţă de oameni, competenţa.
    •   Prezentă pe piaţa locală din 1997, Amway România are în portofoliu peste 600 de produse care sunt distribuite unui număr de 40.000 de clienţi şi întreprinzători privaţi autorizaţi, persoane care se ocupă de revânzarea produselor. Compania are în portofoliu în principal cosmetice, dar şi suplimente alimentare şi produse de îngrijire a locuinţei.

    Cifră de afaceri (2017): > 100 mil. lei
    Profit (2017): > 5,6 mil. lei

  • 100 cele mai puternice femei din business: Elena Ungureanu, country manager România { Visa }

    •   Elena Ungureanu are o experienţă de peste 20 de ani în domeniul plăţilor electronice. Ea s-a alăturat echipei Visa din România în 2003, iar de anul trecut este country manager al biroului local Visa.
    •   Spune că principiul de bază după care şi-a ghidat întreaga carieră este respectul – îi place să îşi trateze partenerii, colegii şi competitorii în acelaşi mod în care i-ar plăcea ei să fie tratată.
    •   Consideră că ideile strălucite apar mai devreme sau mai târziu în orice conversaţie, iar curajul şi creativitatea în modalitatea de implementare a acestora asigură succesul.
    •   Sfatul ei pentru tinerii care îşi încep cariera în domeniul dinamic al plăţilor este să îşi lase curiozitatea să le călăuzească paşii, să ţină pasul în permanenţă cu tot ceea ce apare nou în acest domeniu şi să înţeleagă ce doresc consumatorii care vor cumpăra produsul sau serviciul lor.

  • Niciun an fără creştere

    “Anul 2018 s-a încheiat cu o creştere a vânzărilor de 40%. Pentru anul în curs estimăm o creştere de 37% a cifrei de afaceri şi de 50% în ceea ce priveşte extinderea reţelei de parteneri din afara Bucureştiului“, a spus Manolis Vergis, general manager la SoftOne România, în cadrul unui eveniment cu presa în care compania şi-a comunicat cele mai recente rezultate financiare.

    Membră a grupului elen Olympia, compania SoftOne Tehnologies este prezentă pe piaţa din România de aproximativ cinci ani. SoftOne România este hubul de dezvoltare din sud-estul Europei al furnizorului elen de soluţii software şi deserveşte şi afaceri din Grecia, Bulgaria şi Cipru.
    2018 a fost al treilea an consecutiv de creştere susţinută; o pondere importantă în această creştere a fost adusă de soluţiile cloud şi mobile care au reprezentat peste 55% din plusul înregistrat.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, creşterea cererii de flexibilitate şi necesitatea accesării informaţiilor de oriunde, oricând şi prin orice dispozitiv a transformat mobilitatea într-unul dintre pilonii majori ai dezvoltării afacerilor pe piaţa din România. Ca rezultat, la sfârşitul anului 2018 SoftOne România a înregistrat 3.495 utilizatori de aplicaţii mobile. În ansamblu, SoftOne are un portofoliu de clienţi de peste 40.000 de companii şi o reţea de peste 500 de parteneri specializaţi. În rândul celor mai recenţi clienţi din portofoliu se numără companii precum Teilor Fine Jewellery, Triton, IQ Box, Plafar, EY, Luca, Yalco, DHL, Calif, Pandora, Hidraulica şi Folli-Follie.

    „2018 a fost al cincilea an de prezenţă pe piaţa românească şi a fost marcat de ritmuri impresionante de creştere, practic în fiecare categorie cheie”, descrie cele mai recente rezultate ale companiei Alexandra Lucescu, directorul comercial al SoftOne România. Chiar dacă vânzările de anul trecut au fost de 820.000 de euro, valoarea întregului sistem SoftOne este mult mai mare, potrivit Alexandrei Lucescu.

    SoftOne are în prezent o echipă de peste 250 de angajaţi, o sucursală în Salonic şi trei subsidiare în România, Cipru şi Bulgaria. Portofoliul de produse şi servicii este adaptat la specificul fiecărei pieţe locale şi personalizat în conformitate cu nevoile, cerinţele şi legislaţia fiecărei ţări, potrivit reprezentanţilor companiei. Aceştia au mai spus că, SoftOne a fost unul dintre primii furnizori de software din Europa care au oferit ERP-ul ca serviciu în cloud şi astăzi este lider de piaţă în Grecia.

    Planurile de viitor pentru România includ o creştere de 37% a cifrei de afaceri pentru anul 2019 şi o creştere de 50% la nivel de extindere a reţelei de parteneri. Obiectivul SoftOne pe termen mediu şi lung este însă să devină brandul numărul unu în România pe piaţa de ERP, iar reprezentanţii companiei spun că aceasta beneficiază de toate resursele necesare pentru a atinge acest obiectiv.

    Unul dintre reperele importante de dezvoltare pentru companie este să pună accentul pe extinderea reţelei de parteneri din afara Bucureştiului. Potrivit reprezentanţilor companiei, această orientare a dat rezultate încă din 2018, unde partenerii din  provincie au adus 19% din totalul clienţilor noi şi au generat 70% din veniturile aduse companiei de la partenerii noi.

    „Anul acesta am început să colaborăm cu universităţile. Am început să colaborăm cu ASE Bucureşti şi cu o facultate din Constanţa astfel încât să aducem studenţi la noi în internship ca să îi putem învăţa şi creşte pentru a-i putea angaja în viitor fie la SoftOne, fie la partenerii noştri care au nevoie de forţă de muncă în acest moment. Nu suntem în căutare activă de oameni, dar când găsim un om bun care ar putea aduce valoare companiei îl angajăm”, a adăugat Alexandra Lucescu referindu-se şi la perspectivele de angajare în companie.

    „Trebuie să ai principii, iar unul dintre cele mai importante principii este bazat pe încredere, nu pe metode de şantaj sau presiune. Companiile apreciază consistenţa cu care acţionezi în afacere. În ceea ce priveşte numărul companiilor sau partenerilor care au plecat de la noi, acela este 0”, punctează Manolis Vergis reperele după care conduce afacerea. În ceea ce priveşte originea elenă a afacerii, spune: „Noi, grecii, suntem oameni foarte mândri, dar ne-am lăsat abandonaţi, iar dacă nu faci nimic pentru tine, nimeni nu o să facă în locul tău. Piaţa este într-o fluctuaţie continuă, nu este ceva solid”.
    În iunie 2016, SoftOne Technologies a devenit parte a grupului elen Olympia înfiinţat de Panos Germanos, care deţine un grup de investiţii internaţionale cu prezenţă în 11 ţări. Cele opt companii din grup sunt lideri în diferite domenii de activitate, între care se numără comerţul cu amănuntul, industria prelucrătoare, telecomunicaţiile, furnizarea de produse tehnologice, software pentru afaceri şi transport.

    În rândul dezvoltării de anul trecut, se numără achiziţia, în februarie 2018, de către SoftOne a companiei Unisoft, unul dintre principalii furnizori de soluţii software pentru afaceri în Grecia. Odată cu achiziţionarea companiei Unisoft, SoftOne şi-a mărit semnificativ cota de piaţă cumulată, devenind lider pe piaţa de tehnologia informaţiei din Grecia. În acelaşi an, compania a introdus şi o platformă care permite companiilor să demareze propria transformare digitală, dat fiind că include tehnologii de ultimă generaţie, inclusiv automatizarea inteligenţei proceselor, machine learning şi inteligenţă artificială.

    Adoptarea rapidă a noilor tehnologii influenţează tot mai mult şi mai des stilul de viată, comportamentul, iar aşteptările clienţilor se schimbă fundamental.
    „Am lansat anul trecut două aplicaţii. Una se numeşte BAM (Business Automation Machine), care automatizează nişte fluxuri foarte complexe în interiorul unei companii. Am avut-o şi pe EVA, un bot de inteligenţă artificială care nu mai există nicăieri, nici pe piaţa internaţională. Eva este un bot care intră în ERP şi îţi oferă date din ERP fără ca tu să intrii în aplicaţie. Este un instrument oferit gratuit pentru toţi utilizatorii noştri de SoftOne”, a menţionat Alexandra Lucescu două dintre cele mai recente produse dezvoltate de companie.  

    Cinci ani pe plus
    Softone România şi-a început activitatea pe piaţa locală în 2013, ca subsidiară a companiei din sud-estul Europei de furnizare de soluţii software de business business (ERP, CRM şi BI) SoftOne Technologies.
    Compania are sediul central în Atena, Grecia, şi are un birou şi în Salonic.
    Potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii companiei, SoftOne România are o mare importanţă strategică pentru SoftOne Technologies, reprezentând centrul regional pentru extinderea companiei în Europa Centrală şi de Est.
    SoftOne este unul dintre primii furnizori de software care şi-au oferit ERP-ul ca serviciu în cloud.
    În iunie 2016, SoftOne Technologies a devenit parte a grupului elen Olympia înfiinţat de Panos Germanos, care deţine un grup de investiţii internaţionale cu prezenţă în 11 ţări.

  • George Katrougalos a fost numit în funcţia de ministru de Externe al Greciei

    Katrougalos a fost anterior ministru adjunct, ocupându-se de afacerile europene.

    În octombrie, ministrul grec de Externe, Nikos Kotzias, şi-a prezentat demisia din funcţie, după ce mai multe publicaţii au relatat că există o dispută între acesta şi ministrul grec al Apărării Panos Kammenos. Kotzias a fost principalul negociator în discuţiile între Grecia şi Macedonia, care au dus la semnarea unui acord în luna iunie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING Parlamentul Greciei ratifică acordul privind schimbarea numelui Macedoniei

    Acordul, care va pune capăt unei dispute care durează de trei decenii, a fost aprobat de Parlamentul de la Atena cu 153 de voturi pentru şi 146 împotrivă.
     
    “Este un vot istoric”, a comentat Nikos Voutsis, preşedintele Parlamentului Greciei.
     
    Şedinţa parlamentară pentru aprobarea acordului a durat 38 de ore.
     
    În ultimele zile, în faţa Parlamentului de la Atena au avut loc proteste violente faţă de acest acord. Aderarea Macedoniei la Uniunea Europeană şi NATO a fost blocată până recent de Grecia, care a refuzat să accepte numele ţării, considerând că reprezintă o revendicare teritorială pentru una din regiunile sale nordice, care poartă acelaşi nume.
     
    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro