BusinessMagazin

Tag: Franta

  • Încearcă Rusia să negocieze? Ministrul rus al Apărării a discutat cu omologii din SUA, Franţa, Marea Britanie şi Turcia

    Moscova nu a oferit detalii despre conversaţia cu şeful Pentagonului. Cei doi au mai avut o convorbire telefonică vineri. În cadrul celorlate convorbiri de astăzi, Şoigu a afirmat că situaţia din Ucraina se înrăutăţeşte, a relatat Ministerul rus al Apărării.

    “Au discutat despre situaţia din Ucraina, care se deteriorează rapid”, a declarat ministerul rus al apărării despre convorbirea lui Şoigu cu ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu. “Aceasta tinde spre o nouă escaladare necontrolată”.

    Şoigu a vorbit separat cu ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, şi cu ministrul britanic Ben Wallace.

    Nu a existat niciun indiciu din partea Rusiei că aceste conversaţii ar fi produs vreun rezultat pozitiv. Ele au arătat, totuşi, că Rusia şi membrii alianţei NATO conduse de SUA menţin în mod activ canalele de comunicare într-un moment de creştere a îngrijorării internaţionale cu privire la o posibilă escaladare nucleară, informează Reuters.

    În contextul în care Rusia se confruntă cu înfrângeri succesive în Ucraina, preşedintele Vladimir Putin a declarat că va recurge la arme nucleare dacă va fi necesar pentru a-şi apăra “integritatea teritorială”. Preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat că lumea este mai aproape de “Armageddon” decât oricând de la Criza rachetelor din Cuba din 1962.

    NATO a lansat săptămâna trecută exerciţiul său anual de descurajare nucleară şi a declarat că se aşteaptă ca Rusia să organizeze în scurt timp exerciţii pentru a testa gradul de pregătire al propriilor forţe nucleare.

    Un diplomat rus de rang înalt a fost citat după convorbirea Shoigu-Austin de vinerea trecută, spunând că “neînţelegerile trebuie clarificate pentru a nu exista accidente”.

    Ministrul francez Lecornu a declarat după convorbirea de duminică că a reafirmat dorinţa Franţei pentru o rezolvare paşnică a războiului din Ucraina şi că Parisul a refuzat să se lase atras în orice formă de escaladare.

    Marea Britanie a declarat că Wallace a “respins” afirmaţiile lui Şoigu potrivit cărora ţările occidentale ar fi facilitat un plan al Kievului de escaladare a conflictului.

    Ministerul lui Şoigu a declarat că acesta le-a transmis omologilor săi francezi, turci şi britanici îngrijorarea Moscovei că Ucraina ar putea detona o “bombă murdară” – un dispozitiv prevăzut cu material radioactiv. Rusia nu a furnizat nicio dovadă care să susţină o astfel de afirmaţie.

    Afirmaţiile anterioare ale Rusiei potrivit cărora Ucraina ar putea recurge la utilizarea unor arme interzise, cum ar fi armele biologice, au stârnit îngrijorări în Occident că Moscova s-ar putea pregăti să organizeze atacuri “sub steag fals” şi să dea vina pe Kiev.

     

  • Disensiuni între Germania şi Franţa / Reuniunea interguvernamentală va fi amânată

    Guvernul de la Berlin a anunţat, miercuri, că reuniunea interguvernamentală dintre Germania şi Franţa, programată pentru săptămâna viitoare, va fi amânată din cauza unor “probleme logistice” şi a lipsei coordonării, ceea ce evidenţiază, conform unor surse, dispute în domeniile energiei şi apărării.

    Steffen Hebestreit, purtătorul de cuvânt al Guvernului german, a confirmat că reuniunea interguvernamentală dintre Germania şi Franţa, programată pentru miercurea următoare în Fontainebleau, la periferia Parisului, a fost amânată, urmând să fie reprogramată în ianuarie 2023.

    Steffen Hebestreit a explicat că decizia de amânare a fost luată din cauza unor “probleme logistice”, explicând că unii miniştri germani nu erau disponibili pentru reuniunea de săptămâna viitoare, dar şi în contextul necesităţii coordonării asupra unor “probleme bilaterale”, conform publicaţiei Süddeutsche Zeitung.

    Cancelarul Olaf Scholz va avea însă o întrevedere bilaterală cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, la summitul Consiliului European, care se va derula joi şi vineri la Bruxelles, a subliniat Steffen Hebestreit. Există sugestii şi că Scholz se va deplasa la Paris săptămâna viitoare pentru o nouă întâlnire cu Macron, dar fără miniştri.

    Oficiali guvernamentali de la Paris şi Berlin afirmă că Olaf Scholz şi Emmanuel Macron au decis amânarea reuniunii interministeriale deoarece sunt necesare acţiuni pentru ajugerea la poziţii comune în domeniile energiei şi apărării. Conform unor surse, preşedintele Emmanuel Macron, care a lansat o serie de idei ambiţioase pentru viitorul Uniunii Europene, ar fi fost dezamăgit de o întâlnire pe care a avut-o recent cu Olaf Scholz şi de prudenţa acestuia privind intensitatea cooperării. Nemulţumirea Administraţiei de la Paris se referă şi la intensificarea cooperării Germaniei cu Spania, mai ales că Franţa se opune construirii unui gazoduct prin Munţii Pirinei. De asemenea, Macron ar fi nemulţumit că Berlinul nu l-a informat în avans despre planul de alocare a subvenţiilor de 200 de miliarde de euro pentru compensarea preţurilor la gaze în Germania, un program criticat inclusiv de Uniunea Europeană, care a denunţat acţiuni neconcurenţiale.

    Emmanuel Macron aşteaptă “solidaritate europeană” din partea Germaniei

    Emmanuel Macron a semnalat că aşteaptă “solidaritate” europeană din partea Berlinului. “Nu putem să insistăm pe politici naţionale, deoarece acest lucru creează distorsiuni pe continentul european. Eu cred în forţa cuplului franco-german şi în capacitatea noastră de a produce împreună o strategie ambiţioasă”, a declarat Emmanuel Macron într-un interviu acordat publicaţiei Les Échos, potrivit postului de televiziune TF1.

    “Germania este într-un moment de schimbare a modelului şi nu trebuie să subestimăm caracterul destabilizator al acestui lucru. Dar trebuie să fim coerenţi, nu trebuie să adoptăm strategii naţionale, ci o strategie europeană. Există solidaritate europeană cu Germania şi este normal să existe solidaritatea Germaniei cu Europa”, a insistat Emmanuel Macron.

  • (VIDEO) Ministerul Apărării din Ucraina: “Tunurile de artilerie din Franţa sunt ca trandafirii şi bomboanele de ciocolată”

  • Macron afirmă că Franţa oferă doar armament defensiv Ucrainei şi că nu vrea război mondial cu Rusia

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a afirmat, joi, că oferă Ucrainei doar armament defensiv pentru a face faţă confruntărilor militare strict pe teritoriul ucrainean, subliniind că nu vrea război mondial cu Rusia.

    “Sisteme de lansare a obuzelor Caesar pentru contraofensivă, radare, sisteme antiaeriene, vehicule militare şi instruire: vom susţine în continuare rezistenţa ucraineană şi vom intensifica asistenţa în materie de securitate. Ajutăm Ucraina să opună rezistenţă pe teritoriul său, nu să atace vreodată Rusia. Vladimir Putin trebuie să oprească acest război şi să respecte integritatea teritorială a Ucrainei. Nu vrem un război mondial”, a afirmat Emmanuel Macron, joi, într-un mesaj postat pe Twitter.

    Anterior, într-un interviu acordat postului de televiziune France 2, preşedintele Franţei l-a îndemnat pe omologul său rus, Vladimir Putin, să revină la masa negocierilor. “Vladimir Putin trebuie să oprească acest război, să respecte integritatea teritorială a Ucrainei şi să revină la masa negocierilor”, a insistat Macron, miercuri seară, subliniind că intenţionează să discute în continuare cu liderul de la Kremlin “ori de câte ori va fi necesar”.

  • Franţa: estimările economice sunt din ce în ce mai pesimiste

    Acum, banca centrală a ţării îşi reduce estimările de creş­tere din cauza activităţii slabe din sectorul industrial, puternic afectat de criza energiei ce a cuprins întreaga Europă, însă economia franceză ar putea avea mult mai mult de suferit de pe urma unei mişcări sociale ce capătă amploare.

    Francezii protestează cu privire la salarii, pensii şi puterea de cumpă­rare în contextul în care inflaţia accelerează în întreaga Europă.

    În septembrie, zeci de mii de pa­sageri au fost afectaţi de o grevă a controlorilor de trafic aerian. Greva a fost iniţiată de sindicatul SNCTA în urma unui conflict privind salariile, în contextul scumpirilor fără precedent, şi recrutărilor, potrivit BBC.

    Mai apoi, la sfârşitul lunii sep­tem­brie, greve la nivel naţional orga­nizate de sindicatele de extremă stân­gă pentru obţinerea de majorări sala­riale au perturbat sectorul energetic după ce angajaţii din industria ener­giei nucleare s-au alăturat protes­telor, conform Euronews. De peste zece zile, rafinăriile şi depozitele de carburanţi din Franţa sunt pertur­bate de mişcarea socială lansată de sindicatul CGT, care solicită majo­rări salariale, scrie Euractiv.

    În weekendul trecut, aproape o treime din staţiile de alimentare din Franţa au avut probleme de alimen­tare, relevă un raport al ministerului tranziţiei energetice. Cozi lungi de autovehicule au continuat să se formeze în weekend.

    Angajaţii grupului energetic francez TotalEnergies vor ca salariile să fie majorate imediat cu 10% după ce scumpirea energiei a dus la pro­fituri uriaşe ce au permis companiei să plătească dividende estimate la 8 mi­liarde de euro, notează The Guardian.

    În prezent, trei dintre rafinăriile Total sunt blocate, cât şi un depozit de carburant din nordul ţării. În cazul ExxonMobil, negocierile salariale durează de săptămâni întregi.

    Grevele au redus producţia tota­lă a rafinăriilor locale cu peste 60%.

    Sindicatul CGT a anunţat că gre­vele vor continua, dar că este deschis negocierilor. „Dacă negocierile vor în­ce­pe, acestea se vor baza pe ce­rin­ţele noastre: o majorare de 10% a salariilor, retroactivă pentru anul 2022“, a declarat Eric Sellini, coor­donator al CGT.

    Guvernul francez a apelat la stocurile strategice de carburanţi pentru a calma panica şoferilor.

    „În faţa acestei situaţii, am luam măsuri de deschidere a depozitelor închise în weekend, am autorizat circulaţia camioanelor, am eliberat stocurile strategice şi ne-am crescut importurile“, a anunţat ministrul tranziţiei energetice Agnes Pannier-Runacher.

    Aceasta i-a îndemnat de asemenea pe francezi să nu ia benzinăriile cu asalt.

    Grevele reprezintă un test al capacitţii sindicatelor de a mobiliza susţinere şi un barometru al potenţialelor proteste sociale în contextul în care preşedintele francez Emmanuel Macron merge mai departe cu planurile de reformare a sistemului de pensii local, scrie Euronews.

    Sindicatul mai moderat CFDT a promis proteste stradale dacă guvernul va merge prea departe şi prea rapid cu reforma pensiilor.

  • Vine criza cea mare? Încotro se îndreaptă cele mai mari două economii ale Europei poate fi un indiciu

    Guvernul german se aşteaptă ca cea mai mare economie a Europei, cea a Germaniei, să alunece în rece­siune anul viitor, contractându-se cu 0,4% în condiţiile în care criza ener­giei, creşterea inflaţiei şi blocajele de la nivelul aprovizionării îşi vor spune cuvântul. În Franţa, a doua economie ca mărime a Europei, creşterea înce­ti­neşte trimestru după trimestru, fiind aşteptată să puncteze un nivel modest la finalul anului, de 2,6%. Cât priveşte 2023, economia franceză nu este aş­tep­tată să înceapă noul an în forţă.

    Guvernul Germaniei şi-a redus proiecţia de creştere pentru 2022 la 1,4% faţă de 2,2% în aprilie, două sur­se au declarat pentru Reuters, citând date provizorii. Pentru 2023, acesta previzionase o creştere de 2,5%.

    Guvernul se aşteaptă de aseme­nea ca inflaţia să rămână ridicată, la un nivel de 7,9% în acest an şi de 8% în 2023, şi ca economia să revină pe creştere, de 2,3%, în 2024.

    Anterior, principalele institute economice ale Germaniei şi-au redus estimările de creştere pe acest an şi revizuit în jos proiecţia de creştere pe 2023 la minus 0,4% de la 3,1%.

    Potrivit analiştilor ING, industria germană şi întreaga economie a ţării nu înregistrează o oprire abruptă, ci se află mai degrabă în mijlocul unui proces îndelungat şi treptat de alu­necare în recesiune.

    „Nu avem nevoie de un bol de cristal pentru a prevedea o slăbire în continuare a industriei germane în lunile următoare. Impactul scumpirii energiei va fi resimţit în întregime în ultimele luni ale anului. Nu numai scum­pirile pun presiune pe industria germană, ci şi lipsa de inputuri indus­triale“, arată aceştia, adăugând că scumpirea energiei va apăsa asupra consumului privat şi producţiei in­dus­triale, făcând un declin al econo­miei inevitabil. „Singura întrebare este cât de severă va fi recesiunea“, remarcă analiştii ING.

    Asemeni liderilor de business, şi forecasterii economici au dificultăţi în a anticipa ce va veni. Institutul na­ţio­nal de statistică al Franţei, INSEE, estimează într-un raport recent că creşterea va fi „modestă“ în T3, PIB-ul urmând să avanseze cu doar 0,2%, faţă de 0,5% în T2. T4 este aşteptat să aducă o stagnare, însă acest sce­nariu „rămâne deosebit de nesigur în acest moment“ din cauza pericolelor multiple ce apasă asupra economiei franceze, indică economiştii INSEE, potrivit Le Monde.

    Dacă creşterea din T4 va fi zero, avansul pe întregul an va fi de 2,6%. În septembrie, ministerul francez al finanţelor şi-a majorat proiecţia de creştere pe 2022 de la 2,5% la 2,7%.

    În timp ce activitatea încetineşte, inflaţia continuă să accelereze şi va atinge 6,4% în decembrie.

    Potrivit INSEE, consumul va creşte doar moderat în ultimele patru luni ale anului, în special cu încrederea gospodăriilor la minime istorice. Asemeni încrederii gospodăriilor, şi climatul de business devine tot mai sumbru.

    Pentru 2023, deşi multe institute anticipează o recesiune în zona euro, INSEE nu lansează nicio estimare în acest stadiu. Un lucru este sigur, însă: cu o rată de creştere de 0,2%, economia franceză nu va începe anul cu toate motoarele pornite.

    Germania este cel mai mare partener comercial al României, către piaţa acesteia îndreptându-se cele mai multe din exporturile româneşti. Franţa este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali pentru Româia, fiind al treilea cel mai mare client al ţării, cu 6,4% din totalul exporturilor româneşti, după Germania şi Italia, şi al şaptelea furnizor, cu 4,2% din totalul importurilor româneşti.

  • Victorie pentru un miliardar rus: Alexey Kuzmichev a învins în instanţă autorităţile navale din Franţa în procesul legat de unul dintre iahturile sale

    Miliardarul rus Alexey Kuzmichev a obţinut o victorie parţială în conflictul său cu autorităţile vamale din Franţa, în timp ce judecătorii au declarat că raidul asupra unuia dintre cele două iahturi ale sale a fost ilegal şi l-au anulat, a raportat Bloomberg.

    Curtea de Apel din Paris a criticat miercuri „erorile grave” făcute de oficialii vamali în timpul inspecţiei surpriză a „La Petite Ourse” în oraşul de coastă Antibes şi a considerat raidul de la jumătatea lunii martie drept „neregulat”.

    Judecătoarea Elisabeth Ienne-Berthelot a subliniat că nu există nicio menţiune în raportul raidului vamal provit căreia căpitanul a fost informat cu privire la dreptul său de a se opune percheziţiei.

    Avocatul lui Kuzmichev, Philippe Blanchetier, a descris operaţiunea de căutare drept „o improvizaţie dictată de considerente politice obscure”.

    În ciuda victoriei sale parţiale de miercuri, este puţin probabil ca Kuzmichev să-şi poată muta iahtul „La Petite Ourse”, deoarece rămâne vizat de îngheţarea activelor Uniunii Europene. Miliardarul, care este unul dintre fondatorii firmei de investiţii Alfa Group, a pierdut un argument separat la începutul acestui an în care încerca să răstoarne decizia guvernului francez de a dezvălui locaţia casei sale din Paris.

    Judecătorii au decis miercuri că cel de-al doilea argument privind „La Petite Ourse II”, care a fost de asemenea imobilizat în martie, la Cannes, ar fi trebuit să fie depus la o altă instanţă, neluându-se nicio decizie în acest sens.

    Iahturile deţinute de oameni de afaceri sancţionaţi au fost imobilizate în porturi sau şantiere navale din întreaga Europă ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia.

  • Ucraina pune la îndoială angajamentele Franţei. De ce ajutorul militar al francezilor este insignifiant

    Dacă Franţa vrea să conducă Europa către o nouă eră a autonomiei militare, de ce contribuţia sa la efortul de război din Ucraina este atât de mică?

    Aceasta este întrebarea incomodă pusă de unii dintre cei mai importanţi gânditori strategici din „Hexagon”. Analiştii îl presează pe preşedintele Emmanuel Macron să ia o decizie urgentă cu privire la mai multe aspecte ce ţin de Kiev.

    Analiza recent efectuată pe teren în Polonia şi Ucraina arată că ponderea Franţei în livrările străine de arme este mai mică de 2%, mult în urma Statelor Unite care au cumulat 49%, dar şi în urma Poloniei (22%) şi Germaniei (9%).

    „M-am îngrijorat de fiabilitatea statisticilor care au arătat că Franţa era jos pe lista ţărilor contributive. Din păcate, cifrele mi-au dezvăluit temerile. Franţa este foarte jos pe listă: abia pe poziţia a noua”, a declarat François Heisbourg, care este probabil cel mai influent analist al apărării din Franţa.

    oficialii apărării spun că adevărata măsură a ajutorului militar este calitatea, nu cantitatea. Unele ţări furnizează mase de echipamente învechite. Franţa a oferit 18 unităţi de artilerie autopropulsate Caesar, fiind apreciate de-a lungul liniei frontului ucrainean.

    „Obiectivul Franţei de autonomie strategică pentru Europa se concentrează în primul rând pe construirea industriilor noastre de apărare prin achiziţii comune. Dar dacă doriţi achiziţii comune, trebuie să demonstraţi altor ţări că aveţi aceeaşi viziune despre securitatea noastră comună. Pentru a face obiectivul nostru de cooperare europeană viabil, trebuie să arătăm ţărilor din estul Europei că un parteneriat cu Franţa şi cumpărarea ideii de autonomie strategică nu reprezintă un risc strategic”, a declarat un oficial francez.

  • Firmele franceze de electricitate oferă bonusuri clienţilor care-şi reduc consumul

    Doi furnizori importanţi de electricitate vor oferi bonusuri în această iarnă gospodăriilor care-şi reduc consumul în faţa preţurilor în creştere dramatică, relatează The Local.

    TotalEnergies a anunţat că bonusuri de 30, până la 120 de euro vor fi plătite clienţilor care fac economii, grupul rival Engie declarând la rândul său că va lansa un program similar de la mijlocul lunii octombrie.

     

  • Avertisment din Franţa. Cazurile noi de COVID cresc constant

    În săptămâna 5 – 11 septembrie au fost confirmate 186 de cazuri de COVID-19 la 100.000 de persoane în Franţa, în creştere cu 12% faţă de săptămâna precedentă, notează Reuters.

    La începutul acestei săptămâni, Emer Cooke, directoarea Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), a declarat într-un interviu pentru Reuters că europenii ar trebui să facă oricare vaccin de rapel disponibil împotriva COVID-19, având în vedere estimările privind o creştere în toamnă a infecţiilor.

    Noile infecţii au crescut constant de 10 zile, iar media pe 7 zile a cazurilor noi zilnice a atins joi un maxim de aproape cinci săptămâni, de 24.042.