Tag: forta de munca

  • Sunt salarii mici în România? “Este un dezastru, cei de la Bucureşti au distrus şcolile profesionale şi noţiunea de muncă, în special la ţară, în agricultură”

    După mai bine de 10 ani de lucru în IT, un cuplu, prieteni de familie, el, ea şi copilul au decis să părăsească Bucureştiul pentru a se muta într-un oraş, în declin, la 150 de km de Bucureşti, ca să se implice de la faţa locului în afacerea familiei, agrobusiness cu câteva milioane de euro pe an şi mii de hectare de lucrat, semănat, recoltat, depozitat, urmărit producţia şi tractoarele, etc. Au trecut de la programare la grâu, porumb, floarea soarelui, etc.

    – Sunt salarii mici în România? Nu este de lucru? Noi căutăm un inginer agronom, îi dăm 5.000 de euro net pe lună, cu Toyota Hilux (pick-up) maşină de serviciu, laptop, telefon mobil. Îi cerem să nu fure şi să nu bea. Şi nu găsim.(Salariul mediu pe economie este de 2.300 de lei net, adică aproape 500 de euro. În IT, salariul mediu este de 5.700 de lei net, adică aproape 1.300 de euro)

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Miliardarul care cere săptămâna de muncă de trei zile: Oamenii vor fi mai sănătoşi şi mai productivi

    Carlos Slim, miliardarul mexican plasat pe locul trei în topul miliardarilor lumii, crede că oamenii ar trebui să lucreze numai trei zile pe săptămână.

    Aflat la o conferinţă de afaceri în Paraguay, Slim s-a pronunţat pentru o modificare radicală a programului de muncă. În locul unei retrageri sau pesionări la 50 sau 60 de ani, oamenii ar trebui să aibă de lucru până la 70, poate 75 de ani, dar programul de lucru ar trebui redus la trei zile pe săptămână; ziua de muncă ar trebui să aibă, crede Slim, 11 ore.

    “Trei zile de muncă înseamnă mai multă relaxare şi o creştere a calităţii vieţii. Patru zile de repaos vor genera noi oportunităţi în materie de distracţie şi petrecere a timpului liber”, spune Slim.

    Miliardarul, care are 74 de ani, crede că o astfel de schimbare înseamnă şi o forţă de muncă mai sănătoasă şi mai productivă, dar şi câştiguri mai mari pentru persoanele în vârstă.

    Slim practică o astfel de schemă de lucru, la Telmex, compania sa de telecomunicaţii.

  • Sectorul IT, industria automotive şi retailul, domeniile cele mai afectate de criza forţei de muncă din România. Investitorii avertizează că problema se agravează

    “Cererea de forţă de muncă urmează, de fapt, evoluţia industriilor care au înflorit în România. Vorbim, în afară de zona de IT, de zona de centre de servicii (shared center services sau BPO), de industria automotive, care e foarte dezvoltată la noi în ţară şi există o permanentă căutare a candidaţilor şi vorbim inclusiv de zona de retail. Să nu uităm că vedem peste tot deschizându-se lanţuri de retail şi acestea, din punctul meu de vedere, vor căuta întotdeauna candidaţi”, a explicat Sorina Donisa.

    Piaţa forţei de muncă nu oferă suficienţi candidaţi cu pregătire în domeniul IT, deşi cererea din partea companiilor este ridicată nu doar în România, ci la nivel european şi chiar global.

    “Se caută foarte mult aceste competenţe tehnice, tot ce înseamnă aceste competenţe software, digital. Piaţa nu oferă încă suficienţi astfel de candidaţi. De aceea, vedem în zona de IT şi o creştere a salariilor destul de rapidă, tocmai pentru că cererea de candidaţi este mult mai mare decât oferta de pe piaţă”, spune Sorina Donisa.

    În ceea ce priveşte exportul de forţă de muncă în Occident, directorul APT subliniază că “peste trei milioane de români lucrează în străinătate. Dacă acum zece ani vedeam că pleacă în străinătate forţă de muncă din categoria care nu avea nişte calificări înalte, în ultimii ani de zile vedem o plecare accentuată a specialiştilor”.

    Companiile pregătite să instruiască candidaţii reprezintă una dintre soluţiile pe care acestea le-au găsit pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă.

    “Ne confruntăm cu această criză a forţei de muncă. Este foarte greu să găseşti candidaţi în piaţă. Surpinzător că în acelaşi timp există încă persoane care îşi caută un loc de muncă şi există încă persoane care spun că este greu să îşi găsească un loc de muncă. Cred că avem şi o diferenţă între ceea ce caută piaţa sau companiile pe piaţă şi ceea ce oferă piaţa forţei de muncă din punctul de vedere al pregătirii, dar în momentul de faţă suntem într-un moment în care multe companii sunt pregătite şi sunt dispuse să investească în pregătirea candidaţilor de pe piaţă, chiar dacă nu au toate competenţele necesare. Important este atitudinea şi să îşi dorească să înveţe”, precizează Donisa.

    KeysFin, compania care oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, atenţiona într-un studiu că una dintre marile provocări ale semestrului al doilea şi în general a următorilor ani o constituie criza de pe piaţa forţei de muncă, deficit care, potrivit investitorilor, tinde să se adâncească.

    “Într-adevăr, consumul intern estimăm că va creşte în continuare, pe fondul avansului puterii de cumpărare a populaţiei. Probleme ar putea să apară în ceea ce priveşte forţa de muncă. Se găsesc din ce în ce mai greu angajaţi pregătiţi şi la costuri corespunzătoare”, afirmă Mihai Mîndruţiu, director financiar Vitacom Electronics SRL.

    “Vedem, la tot pasul, tot mai multe reclame în care mari jucători din economie anunţă că sunt în căutare de personal, de la hipermarketuri la unităţi de producţie. Alături de inflamarea consumului şi inflaţie, criza forţei de muncă tinde să devină un semn de întrebare semnificativ în economie”, spun analiştii de la KeysFin.

     

  • De ce va trebui să muncim până la 85 de ani?

    Multe companii încă ţin de un proces cu două etape privitor la pensionare: angajaţii trebuie să renunţe la locurile de muncă bine plătite la vârsta de 60 de ani, putând mai apoi lucra pentru plăţi mai mici încă cinci până la 10 ani. Aproximativ 23% din japonezii cu vârste de 65 de ani sau peste lucrau în 2016, cel mai ridicat nivel din rândul ţărilor G7 şi peste nivelul de 19% înregistrat în SUA, potrivit OCDE.

    Totuşi, mulţi dintre angajaţii mai în vârstă ocupă poziţii apropiate de salariul minim.

    „Realitatea este că firmele nu vor face niciun pas în acest sens dacă cineva nu le presează şi le spune că este o decizie bună pentru businessul lor“, arată Nobushiro Maeda, analist la Nippon Life Insurance. 

  • De ce va trebui să muncim până la 85 de ani?

    Multe companii încă ţin de un proces cu două etape privitor la pensionare: angajaţii trebuie să renunţe la locurile de muncă bine plătite la vârsta de 60 de ani, putând mai apoi lucra pentru plăţi mai mici încă cinci până la 10 ani. Aproximativ 23% din japonezii cu vârste de 65 de ani sau peste lucrau în 2016, cel mai ridicat nivel din rândul ţărilor G7 şi peste nivelul de 19% înregistrat în SUA, potrivit OCDE.

    Totuşi, mulţi dintre angajaţii mai în vârstă ocupă poziţii apropiate de salariul minim.

    „Realitatea este că firmele nu vor face niciun pas în acest sens dacă cineva nu le presează şi le spune că este o decizie bună pentru businessul lor“, arată Nobushiro Maeda, analist la Nippon Life Insurance. 

  • Ce este Pilonul II de pensii şi cum vor fi afectaţi românii de desfiinţarea acestuia

    UPDATE: Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii, a declarat, joi, Ionuţ Mişa, după vaidarea sa în funcţia de ministru al Finanţelor. “Pilonul II de pensii se va desfiinţa, iar banii se vor întoarce la cei care au cotizat, aceştia având posibilitatea de a opta pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III de pensii. Vor opta între stat şi privat”, a declarat Ionuţ Mişa.

    UPDATE 2: Liderul PSD Liviu Dragnea a fost întrebat, joi, înainte de a intra în sala de plen reunit unde urmează a se da votul de învestitură pentru Cabinetul Tudose, despre desfiinţarea pilonului II de pensii, anunţată de ministrul propus pentru Finanţe, Ionuţ Mişa, el răspunzând: „O prostie!”.

    Liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, au fost întrebaţi, joi, dacă există tensiuni în interiorul coaliţiei, în legătură cu măsurile incluse în noul program de guvernare.

    “Ne-am certat pe cravate, da”, a răspuns Dragnea, ironic, evitând să facă alte declaraţii.

    Întrebat dacă a fost informat în legătură cu modificările din programul de guvernare, Tăriceanu a evitat să răspundă.

    În prezent aproape două persoane active care au un loc de muncă susţin fondurile necesare plăţii unei pensii, dar în următorii ani se va ajunge în situaţia în care o persoană activă va trebui să susţină peste doi pensionari. Astfel, statul nu va mai putea oferi o pensie care să fie suficientă pentru un trai decent. Pentru a evita intrarea în colaps, o parte din contribuţia de asigurări sociale a fiecărei persoane a fost cedată de către stat fondurilor de pensii private şi a luat forma pensiilor private obligatorii (pilonul II).

    O altă modalitate prin care orice tânăr poate economisi pentru bătrâneţe este pensia privată facultativă (pilonul III), la care contribuie în mod direct, prin alocarea unei sume lunare, care să nu depăşească 15% din salariul brut. La finalul lunii septembrie 2016, peste 6,7 milioane de persoane erau înscrise pentru pensia privată obligatorie, în timp ce pentru cea facultativă optaseră puţin peste 400.000, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    La pensia privată obligatorie (Pilonul II), românii încep să contribuie automat atunci când se angajează prima oară. Spre deosebire de banii aferenţi pensiei de la stat, strânşi din contribuţile de asigurări sociale ale forţei de muncă angajate şi redistribuiţi către actualii pensionari, banii pentru pensia privată obligatorie sunt strânşi pe termen lung, într-un cont propriu administrat privat, ajungând la destinatarul lor atunci când acesta împlineşte vârsta pensionării.

    Toţi tinerii, atunci când sunt angajaţi, îşi pot alege fondul de pensii. Dacă aceştia nu îşi manifestă o opţiune anume, vor fi repartizaţi aleatoriu la unul dintre cele şapte fonduri existente. Nu toate fondurile de pensii sunt la fel, deoarece au randamente diferite. Fondurile de pensii private obligatorii, cu active în gestiune de peste 24,6 miliarde de lei, investesc pe bursele locală şi externe circa 20% din active. Cei care nu ştiu la cine au fost repartizaţi pot afla această informaţie depunând o cerere la ASF. Potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, românii au economisit 24,4 miliarde de lei. Din cei 6,7 milioane de români, majoritatea sunt bărbaţi peste 35 de ani, conform datelor ASF.

    Pentru pensia privată obligatorie (Pilon II), o persoană nu plăteşte nimic în plus, ci o parte din contribuţiile sociale este distribuită către fondul de pensii ales şi administrată privat.

    Contribuţia de asigurări sociale (CAS) pentru sistemul public, plătită lunar de angajator, reprezintă 10,5% din salariul brut (neimpozitat). Din această sumă, în prezent, către fondurile de pensii private obligatorii se redirecţionează 5,1%, în timp ce o sumă mai mare (5,4%) rămâne în continuare la stat.

    Banii strânşi în contul de la Pilonul II vor fi disponibili odată cu vârsta pensionării şi vor include toate sumele virate în acel cont de la momentul angajării până la pensionare, plus veniturile provenite din investiţiile fondurilor acumulate pe care administratorul le face pe parcursul anilor.

    Pentru un plus de siguranţă la pensionare, doritorii pot opta şi pentru o pensie privată facultativă (Pilonul III), contribuind cu până la 15% din venitul brut. O persoană poate folosi banii din contul de pensie facultativă dacă are cel puţin 60 de ani şi a plătit cel puţin 90 de contribuţii lunare.

    Pentru Pilonul III au optat peste 400.000 de români. Cei mai mulţi participanţi la acest tip de pensie sunt persoane de peste 45 de ani, respectiv 203.169 de oameni. Doar 170 de tineri cu vârste mai mici de 19 ani au participat la Pilonul III, puţin peste 4.500 de persoane cu vârstele între 20 şi 24 de ani şi peste 25.000 dintre cei cu vârsta între 25 şi 29 de ani.
    Este important ca atunci când tinerii se decid să contribuie la un fond de pensie să se uite la randamentul acestuia. Un rol esenţial în acumularea unei sume cât mai mari îl are randamentul fondului de pensie. Dacă acesta performează slab, administratorul nu pierde prea mult, deoarece îşi încasează comisionul, dar clientul va fi afectat deoarece la pensionare va avea o pensie mai mică.

    Totuşi aceasta trebuie considerată o investiţie pe termen lung. Un studiu realizat de site-ul Expertul Banilor arată că 56% din profitul obţinut de un participant care a contribuit cu 100 de lei timp de 30 de ani la un fond de pensie este realizat în ultimii 10 ani de contribuţie. Mai mult, în al 30-lea an, câştigul obţinut este egal cu câştigurile cumulate din primii şapte ani. Randamentul mediul al fondului a fost considerat la 2% pe an. Aşadar, dacă nu-ţi convine fondul la care ai fost repartizat, te poţi transfera la cel dorit.

    Cât ar trebui să pună deoparte la această pensie facultativă un proaspăt angajat pentru a avea un trai mai liniştit după pensionare? Corina Cucoli, directorul general al Certinvest Pensii, este de părere că cu 60 de lei pe lună, cât costă două bilete la film, tinerii pot economisi o sumă bună pentru pensie dacă încep de acum sau de la primul lor job.

  • Entersoft lansează o soluţie de gestiune a depozitelor, Entersoft WMS, ca parte a unui plan de investiţii de 5 milioane de euro

    Soluţia Entersoft WMS este dedicată companiilor mari şi foarte mari care doresc optimizarea activităţilor de depozit, printr-o mai bună organizare şi monitorizare a proceselor. Aplicaţia răspunde cerinţelor complexe ale companiilor din domeniile Distribuţie, Producţie şi Retail, iar printr-o dezvoltare viitoare va oferi şi funcţionalităţi specifice afacerilor din Transport şi Logistică, un sector de activitate care va înregistra creşteri semnificative în următorii ani.

    Avantajele-cheie pe care le aduce Entersoft WMS constau în automatizarea proceselor şi fluxurilor de lucru la nivelul depozitelor. Soluţia permite: organizarea şi monitorizarea spaţiului ocupat de marfă, inclusiv la nivel de raft; automatizarea proceselor de recepţie, depozitare şi preluarea coletelor (picking); organizarea livrărilor de produse, pe întreg circuitul logistic: de la furnizori până la clienţi; derularea operaţiunilor de inventar general/periodic, şi prin intermediul cititoarelor de coduri de bare; optimizarea operaţiunilor de încărcare a mărfurilor şi de transportare a acestora.

    Entersoft WMS se integrează native cu Entersoft ERP, dar este compatibil şi cu alte soluţii de gestiune a resurselor. Entersoft pune astfel accent pe dezvoltarea clienţilor săi la nivelul competitivităţii şi eficienţei, oferindu-le libertatea alegerii celor mai potrivite tehnologii pentru a înregistra beneficii maxime.

    Entersoft a derulat deja mai multe proiecte-pilot alături de companii din diverse domenii de activitate la nivel internaţional pentru a valida performaţele soluţiei WMS. Printre primii beneficiari se află: Shop & Trade  (comerţ cu produse vestimentare), Karamolegkos (industria alimentară), Thalassinos (ambalaje), Viakar (piese de schimb pentru industria auto), Amvyx (GMCG). Numeroase alte proiecte urmează să înceapă în cadrul unor companii de distribuţie, din industria agricolă, construcţii navale etc. Lansarea Entersoft WMS va contribui la menţinerea ritmului intens de creştere anunţat anul trecut. În 2016, veniturile Grupului Entersoft au revenit la o creştere cu două cifre procentuale, ajungând la 10,67 milioane de euro, în timp ce profitul înainte de plata taxelor s-a ridicat la 0,98 milioane de euro. 

  • Care este starea mediului de business din România şi ce ar trebui să facă antreprenorii înainte de a porni o afacere

    „Când vine vorba de influenţele fiscale şi problemele legate de resursa umană, de cele mai multe ori, companiile mici şi medii resimt mult mai profund efectele, însă tot ele pot dovedi şi o capacitate mai mare de adaptare şi flexibilitate. Numărul angajaţilor care trec de la multinaţionale spre companii locale este în creştere tocmai datorită oportunităţilor mult mai bune de a avansa ierarhic şi orientarea mult mai eficientă spre nevoile angajatului“, consideră Mirabela Miron, preşedinte AVISSO, grup de firme specializate în servicii de consultanţă dedicate companiilor mici şi mijlocii pentru optimizarea costurilor şi dezvoltarea afacerilor.

    În opinia experţilor AVISSO, organizaţiile de tip IMM sunt obligate să acorde o atenţie deosebită managementului financiar, cel care poate face adeseori diferenţa între profit şi faliment. Un cashflow cu probleme duce la crize, iar atenţia este distrasă de la activitatea de bază. În acest context, soluţia la îndemână pentru afacerile care nu îşi permit propriul departament de contabilitate constă în externalizarea acestor activităţi, obţinând astfel o plasă de protecţie într-un ecosistem fiscal lipsit de predictibilitate, cu multe schimbări care se produc în legislaţie uneori, de la o lună la alta.

    Indiferent de dimensiunile acesteia, o companie ar mai trebui să ţintă cont de procedurile scrise şi bine implementate, de ierarhia bine stabilită, fişe ale postului riguros întocmite, evaluări serioase şi periodice ale personalului, precum şi de încurajarea feedback-ului din partea angajaţilor.

    Un absolvent de facultate este bine să parcurgă o perioadă de cel puţin 3-5 ani în domeniul său de activitate, timp în care să-şi însuşească necesarul minim de cunoştinţe în zona financiară şi economică. În egală măsură, un antreprenor care investeşte în servicii de consultanţă este mult mai responsabil cu proiectul său şi alege sursa de finanţare cea mai potrivită.

    În cazul accesării de fonduri nerambursabile, în absenţa unei consilieri de specialitate, companiile se pot expune riscului de a nu înţelege pe deplin dificultatea implementării unor astfel de proiecte. Nerespectarea indicatorilor asumaţi prin cererea de finanţare şi a planului de afaceri în termen de 3-5 ani de la finalizarea implementării, atrag automat rambursarea totală sau parţială a sumei primite. „Deşi ghidul de finanţare precizează o cotă de finanţare nerambursabilă de 70% şi o contribuţie a beneficiarului de doar 30%, de cele mai multe ori, costurile colaterale, care pot fi dobânzi la credite bancare contractate pentru derularea activităţilor din proiect până la obţinerea finanţării nerambursabile sau alte comisioane adiacente, pot scădea procentul real de finanţare nerambursabilă cu până la 50%“, spune preşedintele AVISSO.

    Totul trebuie să înceapă de la planul de afaceri bine pus la punct. Acesta indică antreprenorului în ce moment al dezvoltării afacerii sale se află, îl ajută să monitorizeze progresul acesteia şi în egală măsură are scopul de a atrage surse de capital pentru investiţii sau de a obţine credite bancare.

    „Un posibil finanţator este întotdeauna interesat de momentul când va putea să facă exit şi de rata de sustenabilitate a investiţiei sale. De aceea, se va uita cu atenţie la rezumatul executiv al planului, la management, marketing şi la aspectele financiare ale business-ului. Ca partener de afaceri, acesta este interesat de potenţialul de creştere şi de oportunităţile pe care le oferă firma, se va uita atent la suma care trebuie investită, expunerea economică pe care o implică, cine conduce firma şi dacă există resursele necesare.

    De cealaltă parte, instituţiile bancare sunt mai degrabă interesate de situaţia de garanţii, documente contabile, structura firmei, stabilitatea şi posibilele probleme legale. O bancă va analiza întotdeauna viitorul firmei, noile produse, ameninţările şi oportunităţile, dar şi proiecţiile financiare”, explică Mirabela Miron.

    În prezent, doar 44.000 din cele 450.000 de firme existente în România sunt eligibile pentru a primi finanţare din partea băncilor şi că instituţiile bancare sunt interesate să vadă în proiecţiile financiare capacitatea unui business de a economisi.

    „Economisirea face dovada unor sume disponibile după ce-ţi achiţi toate cheltuielile curente. Adeseori, acea sumă reprezintă valoarea ratei lunare pe care banca va considera că firma ta şi-o poate permite“, încheie Mirabela Miron.


     

  • Care este starea mediului de business din România şi ce ar trebui să facă antreprenorii înainte de a porni o afacere

    „Când vine vorba de influenţele fiscale şi problemele legate de resursa umană, de cele mai multe ori, companiile mici şi medii resimt mult mai profund efectele, însă tot ele pot dovedi şi o capacitate mai mare de adaptare şi flexibilitate. Numărul angajaţilor care trec de la multinaţionale spre companii locale este în creştere tocmai datorită oportunităţilor mult mai bune de a avansa ierarhic şi orientarea mult mai eficientă spre nevoile angajatului“, consideră Mirabela Miron, preşedinte AVISSO, grup de firme specializate în servicii de consultanţă dedicate companiilor mici şi mijlocii pentru optimizarea costurilor şi dezvoltarea afacerilor.

    În opinia experţilor AVISSO, organizaţiile de tip IMM sunt obligate să acorde o atenţie deosebită managementului financiar, cel care poate face adeseori diferenţa între profit şi faliment. Un cashflow cu probleme duce la crize, iar atenţia este distrasă de la activitatea de bază. În acest context, soluţia la îndemână pentru afacerile care nu îşi permit propriul departament de contabilitate constă în externalizarea acestor activităţi, obţinând astfel o plasă de protecţie într-un ecosistem fiscal lipsit de predictibilitate, cu multe schimbări care se produc în legislaţie uneori, de la o lună la alta.

    Indiferent de dimensiunile acesteia, o companie ar mai trebui să ţintă cont de procedurile scrise şi bine implementate, de ierarhia bine stabilită, fişe ale postului riguros întocmite, evaluări serioase şi periodice ale personalului, precum şi de încurajarea feedback-ului din partea angajaţilor.

    Un absolvent de facultate este bine să parcurgă o perioadă de cel puţin 3-5 ani în domeniul său de activitate, timp în care să-şi însuşească necesarul minim de cunoştinţe în zona financiară şi economică. În egală măsură, un antreprenor care investeşte în servicii de consultanţă este mult mai responsabil cu proiectul său şi alege sursa de finanţare cea mai potrivită.

    În cazul accesării de fonduri nerambursabile, în absenţa unei consilieri de specialitate, companiile se pot expune riscului de a nu înţelege pe deplin dificultatea implementării unor astfel de proiecte. Nerespectarea indicatorilor asumaţi prin cererea de finanţare şi a planului de afaceri în termen de 3-5 ani de la finalizarea implementării, atrag automat rambursarea totală sau parţială a sumei primite. „Deşi ghidul de finanţare precizează o cotă de finanţare nerambursabilă de 70% şi o contribuţie a beneficiarului de doar 30%, de cele mai multe ori, costurile colaterale, care pot fi dobânzi la credite bancare contractate pentru derularea activităţilor din proiect până la obţinerea finanţării nerambursabile sau alte comisioane adiacente, pot scădea procentul real de finanţare nerambursabilă cu până la 50%“, spune preşedintele AVISSO.

    Totul trebuie să înceapă de la planul de afaceri bine pus la punct. Acesta indică antreprenorului în ce moment al dezvoltării afacerii sale se află, îl ajută să monitorizeze progresul acesteia şi în egală măsură are scopul de a atrage surse de capital pentru investiţii sau de a obţine credite bancare.

    „Un posibil finanţator este întotdeauna interesat de momentul când va putea să facă exit şi de rata de sustenabilitate a investiţiei sale. De aceea, se va uita cu atenţie la rezumatul executiv al planului, la management, marketing şi la aspectele financiare ale business-ului. Ca partener de afaceri, acesta este interesat de potenţialul de creştere şi de oportunităţile pe care le oferă firma, se va uita atent la suma care trebuie investită, expunerea economică pe care o implică, cine conduce firma şi dacă există resursele necesare.

    De cealaltă parte, instituţiile bancare sunt mai degrabă interesate de situaţia de garanţii, documente contabile, structura firmei, stabilitatea şi posibilele probleme legale. O bancă va analiza întotdeauna viitorul firmei, noile produse, ameninţările şi oportunităţile, dar şi proiecţiile financiare”, explică Mirabela Miron.

    În prezent, doar 44.000 din cele 450.000 de firme existente în România sunt eligibile pentru a primi finanţare din partea băncilor şi că instituţiile bancare sunt interesate să vadă în proiecţiile financiare capacitatea unui business de a economisi.

    „Economisirea face dovada unor sume disponibile după ce-ţi achiţi toate cheltuielile curente. Adeseori, acea sumă reprezintă valoarea ratei lunare pe care banca va considera că firma ta şi-o poate permite“, încheie Mirabela Miron.


     

  • Şomajul ca semn de sănătate

    Randstad, una dintre cele mai mari companii de recrutare din lume, este prezentă în 39 de ţări. Anul trecut, a generat venituri de 20,6 miliarde dolari, plasându-se pe locul al doilea la nivel global. Chris Heutink s-a alăturat companiei Randstad în 1991, pe poziţia de consultant, şi a ocupat începând cu 2004 diverse funcţii de management: managing director al filialei din Polonia, director de operaţiuni al grupului şi membru al boardului de administraţie, din 2014. În prezent, el coordonează operaţiunile grupului din Olanda, Austria, Italia, Elveţia şi Europa de Est.

    ”E prima mea vizită aici şi pot spune că sunt deja foarte impresionat. Sigur, nu am văzut mai nimic din ceea ce înseamnă România cu adevărat, dar m-au impresionat oamenii cu care am interacţionat până acum“, spune Chris Heutink. ”Am trăit o perioadă şi în Polonia, în 2004, şi pot spune că e o imagine asemănătoare cu cea de atunci din Varşovia. Când te uiţi la oraş (Bucureşti – n. red.), vezi o combinaţie între nou şi vechi, e un oraş vibrant. Acelaşi sentiment pe care l-am avut în Polonia.“

    Randstad a intrat pe piaţa locală anul trecut, după preluarea firmei Obiettivo Lavoro, cu activităţi şi pe plan local, într-o tranzacţie la nivel internaţional. ”Noi suntem o companie mare, fiind prezenţi în 39 de ţări, aşa că trebuie să analizăm modul în care ne dezvoltăm în acele ţări. În anumite state din Europa şi America ne-am confruntat cu o serie de obstacole, de aceea am decis să ne concentrăm mai întâi pe acele state, asigurându-ne că sunt profitabile, pentru ca ulterior să ne uităm şi la alte ţări“, spune Chris Heutink. ”Asta nu are nimic de-a face cu potenţialul unei regiuni. Oamenii mereu întreabă de ce ne îndreptăm într-o anumită zonă şi nu în alta. Avem multe lucruri de gestionat şi încercăm să le rezolvăm pe rând. Am cumpărat compania Obiettivo Lavoro din Italia, care era prezentă şi pe pieţele din România şi Peru, iar apoi am analizat dacă e oportun să păstrăm businessul din ambele ţări. Eu am decis să rămânem în România şi să renunţăm la afacerea din America de Sud.“

    Este prea devreme pentru a estima cât de bine vor merge afacerile Randstad în România, explică Heutink, care se arată însă optimist pentru perioada următoare. ”Ca om de afaceri, nu eşti niciodată mulţumit, dar suntem încă la început şi încercăm să punem lucrurile la punct. De-asta am şi început să investim, iar asta se reflectă în finanţe; dar pot spune că anul acesta suntem deja pe drumul cel bun. Suntem încă o prezenţă redusă pe piaţa din România, aşa că avem o lume întreagă de câştigat“, subliniază Heutink.

    Cei mai mari zece furnizori de servicii privind forţa de muncă au încheiat anul trecut cu afaceri cumulate de aproape 1,4 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de anul anterior, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la companii şi de la Ministerul de Finanţe. Grupul elveţian Adecco a rămas şi anul trecut lider de piaţă, înregistrând o cifră de afaceri de 363 de milioane de lei, mai mare cu 16% faţă de anul 2015. De asemenea, compania a avut şi cea mai mare profitabilitate din acest domeniu, marcând un profit net de 4,8 milioane de lei anul trecut, în uşoară creştere faţă de anul 2015.

    Potrivit ZF, din rândul companiilor din top 10, creşteri semnificative ale afacerilor le-au mai avut compania românească Temps HR, care a ajuns la afaceri de 51 de milioane de lei în 2016 (+46% faţă de anul 2015), timişorenii de la IHM Total Consult, care au raportat anul trecut afaceri de 87 de milioane de lei (+43% faţă de 2015), compania Smartree (afaceri de 55 milioane de lei în 2016, +28% faţă de 2015) şi italienii de la Gi Group (cu afaceri de 122 milioane de lei anul trecut, +24% faţă de 2015).