BusinessMagazin

Tag: FMI

  • O delegaţie a FMI, în vizită la Bucureşti în perioada 27 ianuarie – 10 februarie

    Membrii delegaţiei conduse de Andrea Schaechter vor discuta cu autorităţile române evoluţiile economice recente şi priorităţile pentru reforme economice.

    Discuţiile referitoare la programul de sprijin convenit cu FMI şi UE vor fi comune cu reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale.

    “Delegaţia va avea întâlniri şi cu reprezentanţii sectorului privat, ai sindicatelor, asociaţiilor de afaceri, partidelor politce şi ai organizaţiilor societăţii civile, iar vizita se va încheia cu o conferinţă de presă”, a spus Tolosa.

    România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.

    Premierul Victor Ponta a declarat luni că România nu mai are nevoie de un acord tip preventiv cu FMI, dar încheierea unui acord flexibil, de tipul celui pe care îl are Polonia, nu strică şi nu costă, el adăugând că negocierile în acest sens vor avea loc după încheierea “cu bine” a acordului existent.

    O misiune tehnică a creditorilor internaţionali a fost prezentă în România între 2-10 decembrie, însă exclusiv pentru discuţii privind bugetul pe 2015. În timpul vizitei, echipele FMI şi Comisiei Europene împreună cu autorităţile au ajuns la o înţelegere generală cu privire la bugetul anului 2015, în concordanţă cu ţintele din program, susţinut de un acord stand-by cu FMI şi de asistenţa CE pentru balanţa de plăţi.

    FMI şi Comisia Europeană anticipează că România va înregistra în acest an o creştere economică de 2,5%.

  • FMI a înrăutăţit prognoza de creştere a economiei globale pentru acest an. Cum va evolua economia României

    Aceasta reprezintă cea mai drastică scădere a prognozei privind creşterea economică globală din ultimii trei ani. În ianuarie 2012, Fondul a redus proiecţia pentru avansul economiei globale de la 4% la 3,3%, relatează Bloomberg.

    De asemenea, FMI a înrăutăţit prognoza de creştere a economiei mondiale şi pentru anul viitor, anticipând o urcare cu 3,7%, comparativ cu 4%, cât a prognozat în luna octombrie.

    “Pe de o parte, economiile majore beneficiază de pe urma declinului preţului petrolului. De cealaltă parte, în mai multe părţi ale lumii, perspectivele economice slabe pe termen lung afectează cererea”, a declarat Olivier Blanchard, economistul şef al FMI.

    Cea mai mare economie europeană, cea a Germaniei, va avansa cu 1,5% în acest an, faţă de creşterea de 1,7% estimată în octombrie, în timp ce produsul intern brut al Franţei va urca cu 0,9% faţă de 1% anterior.

    Pentru Italia, FMI a redus prognoza de la 0,9% în octombrie la 0,4%, iar pentru Spania a urcat estimarea de la 1,7% la 2%.

    Fondul apreciază că, în Europa, investiţiile slabe vor cântări mai greu asupra economiei decât beneficiile datorate preţurilor scăzute ale petrolului şi adoptării de noi măsuri de stimulare a Economiei de către Banca Centrală Europeană. FMI a redus prognoza de creştere a economiei din zona euro la 1,2% de la 1,3% în octombrie.

    Economiile emergente din Europa, unde este inclusă şi România, vor înregistra o creştere de 2,9% în acest an şi de 3,1% anul viitor. Prin comparaţie, în luna octombrie FMI prognoza o urcare de 2,8% pentru 2015 şi 2,9% în 2016.

    China, a doua economie la nivel mondial, va avansa cu 6,8% în 2015, în scădere cu 0,3% faţă de estimarea anterioară.

    În schimb, SUA va înregistra o creştere economică de 3,6% în acest an, în urcare faţă de proiecţia din octombrie, de 3,1%. Fondul apreciază că preţul scăzut al petrolului şi politica monetară încă relaxată vor avea un impact pozitiv asupra economiei, în pofida majorării treptate a dobânzii cheie şi a reducerii exporturilor din cauza aprecierii dolarului.

    FMI a reiterat estimarea privind creşterea producţiei de petrol la nivel global în acest an cu până la 0,7%, apreciind că urcarea preţurilor petrolului şi a producţiei reprezintă un “nou tip de risc” mondial.

    În luna octombrie a anului trecut, FMI a estimat că economia României va creşte cu 2,5% în acest an, în timp Comisia Europeană anticipează un avans economic de 2,4% pentru 2015.

  • Ponta: În toamnă decidem dacă mai facem un nou acord cu FMI şi în ce formă îl facem

    “Acum trebuie să facem o analiză a reformelor structurale, în special aplicarea managementului privat, acea Ordonanţa 109/2011. Deci…starea actuală şi dorinţa pe care o avem de a încheia cu bine acest acord în aşa fel încât în toamnă să putem să decidem dacă mai facem un nou acord şi în ce formă facem acel acord”, a spus Ponta, întrebat ce se va discuta cu FMI săptămâna viitoare, când Fondul va veni în ţară.

    Ponta a spus că FMI va veni săptămâna viitoare pe 27 ianuarie în România, unde va avea o misiune “ceva mai lungă”.

    “Ce era, în ceea ce mă priveşte – partea de adoptare a bugetului în condiţiile discutate cu partenerii noştri internaţionali – s-a făcut. Însă (discutăm, n.r.) despre stadiul reformelor structurale, în special legat de managementul privat”, a mai spus Ponta.

  • Reforma FMI nu va fi ratificată de Congresul SUA în acest an

    Legea finanţelor pe care Congresul trebuie să o voteze în zilele următoare şi care reprezintă ultima şansă pentru susţinătorii FMI, nu conţine articolele care ar fi ratificat reforma. Textul a fost dezvăluit marţi seara de comisiile parlamentare specializate.

    Christine Lagarde, directoarea FMI, a cerut Congresului în octombrie să adopte reforma, susţinută de administraţia Barack Obama dar faţă de care republicanii sunt ostili. Aceştia vor controla cele două camere ale Congresului începând din ianuarie.

    FMI, contactat de AFP, nu a comentat informaţiile.

    Din 2012, Executivul american încearcă să convingă republicanii din Congres să aprobe textul, care consolidează importanţa ţărilor emergente în cadrul FMI şi dublează resursele sale permanente.

    În lipsa unei acţiuni a Congresului, Fondul a promis să prezinte în 2015 un “plan B” ale cărui contururi rămân însă vagi şi care ar putea necesita noi tratative între cele 188 de ţări membre.

  • Ponta: Vineri putem aproba bugetul. Nu va exista nicio taxă sau impozit suplimentar în 2015 – LIVE TEXT

    Declaraţiile premierului:

    • Am ajuns la un acord de principiu pentru bugetul pe 2015. Pe baza acestui acord putem finaliza proiectul de buget, astfel încât vineri dimineaţă să aprobăm bugetul şi să îl trimitem către Parlament.

    • Nu va exista nicio taxă sau impozit suplimentar în 2015. Toate măsurile deja în vigoare sunt incluse în buget.

    • În 2015 vom plăti şi ultimele titluri executorii pe 2016, către profesori şi alte categorii de angajaţi ai statului.

    • Datele principale se referă la un deficit de 1,83% din PIB. Vom avea un buget de 238 de miliarde de lei, din care 225 sunt venituri şi 13 miliarde este deficitul.

    • Estimarea de creştere economică este de 2,5% din PIB, egală cu cea din 2014.

    • Am reuşit scăderea TVA la pachetele all-inclusive din turism, de la 24 la 9%.

    •  

     

  • Experţii FMI şi cei ai Comisiei Europene, la Guvern pentru a discuta cu Victor Ponta

    Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au cerut Guvernului să reducă deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea română a considerat-o inacceptabilă, luând astfel în calcul întreruperea discuţiilor dacă nu este agreat un deficit de 1,4%.

    Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

    Diferenţa de viziune dintre FMI şi CE, pe de-o parte, şi Guvernul român a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, în intervenţii televizate, care a precizat că această solicitare nu va fi acceptată sub nicio formă şi că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanţări la proiectele europene de investiţii.

    Luni, surse din Guvern au transmis că FMI şi CE ar fi renunţat la cererea de reducere a deficitului la 0,9% şi că negocierile s-ar purta la acest moment pentru un deficit chiar mai mare de 1,4%.

    Vineri seara, premierul Victor Ponta a declarat că nu crede, la acest moment, că acordul României cu FMI va fi “rupt”, explicând că este o perioadă de negocieri care pot fi dure, dar arată că un deficit de 0,9% este inacceptabil şi că esenţială este discuţia cu Comisia Europeană, deoarece “acolo sunt marile probleme”.

    El a precizat că România are un acord cu FMI care va expira anul viitor şi despre care nu crede că va fi reînnoit, deoarece “nu e cazul”, dar a arătat că, din ce în ce mai mult, rolul esenţial în discuţiile unui stat membru îl are Comisia Europeană, pentru Tratatul Fiscal.

    “Discuţiile sunt legate de modul în care putem să respectăm 1,4, acel deficit bugetar prognozat pentru 2015, dar noi mai dorim două lucruri, amândouă altfel importante: în primul rând, ca promisiunea făcută României, ca ţara de graniţă cu Ucraina, de a avea dreptul de a-şi mări cheltuielile de apărare cu 0,3% din PIB să fie respectată. Deocamdată, comisia spune: “Da, ştim că la NATO aţi vorbit aşa, dar noi nu suntem de acord”. Al doilea lucru mai important chiar decât cel legat de cheltuielile de apărare este un fond special – noi am cerut 0,5% din PIB – care să fie folosit doar în exclusivitate pentru cofinanţarea proiectelor europene (…) Cred că nu se va rupe niciun acord cu FMI, dar mai spun încă un lucru, dincolo de acordul cu FMI: esenţial este relaţia noastră, cum este a oricărei ţări membre, cu Comisia Europeană, acolo sunt marile probleme. Să ştiţi că Franţa n-are niciun acord cu FMI dar are o dispută cu Comisia legată de deficit, care e de vreo trei ori cât al României, 4,7 cred că este, Italia sare peste 3, noi suntem elevii modeli ai Europei. Ei, n-aş vrea să fim totuşi elevii model acceptând totuşi nişte condiţii care ne împiedică să ne dezvoltăm într-un ritm accelerat”, a spus Ponta.

    Înaintea începerii discuţiilor, surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că Guvernul va negocia cu experţii FMI şi CE un deficit pentru anul viitor de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată şi co-finanţare, dar şi la acest nivel sunt necesare măsuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli.

    Potrivit acestora, Finanţele trebuie să acopere în principal găuri bugetare care vin din măsurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an şi care au dus şi la suspendarea acordului cu FMI şi CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală, printre care majorări de pensii şi salarii peste indexarea cu rata inflaţiei.

    Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.

    Experţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene se află la Bucureşti strict pentru discuţii privind bugetul pe anul viitor.

  • Neînţelegeri la negocierile cu FMI: Fondul şi CE cer Guvernului un deficit de 0,9% în loc de 1,4%. Este posibilă ÎNTRERUPEREA discuţiilor

    Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

    O nouă rundă de negocieri este programată să înceapă la ora 15.00.

    Diferenţa de viziune dintre FMI şi CE, pe de-o parte, şi Guvernul român a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, în intervenţii televizate, care a precizat că această solicitare nu va fi acceptată sub nicio formă şi că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanţări la proiectele europene de investiţii.

    Surse oficiale au declarat, săptămâna trecută, agenţiei MEDIAFAX că Guvernul va negocia cu experţii FMI şi CE un deficit pentru anul viitor de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată şi co-finanţare, dar şi la acest nivel sunt necesare măsuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli.

    Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.

     Experţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene se află la Bucureşti strict pentru discuţii privind bugetul pe anul viitor.

  • Departamentul pentru Energie: Preţul gazelor româneşti pentru populaţie nu creşte până la 1 iulie

    “Până la 1 iulie 2015 preţurile gazelor naturale produse în România şi plătite de populaţie nu vor creşte. În ceea ce priveşte preţurile gazelor naturale plătite de populaţie, Guvernul va elabora cu ajutorul ANRE un nou grafic de liberalizare pentru perioada 1 iulie 2015-1 iulie 2021, care va ţine cont de trendul descrescător al evoluţiei preţurilor din regiune ale hidrocarburilor, precum şi de perioada mai lungă de aliniere agreată cu instituţiile financiare internaţionale”, se arată într-un comunicat transmis de Departamentul pentru Energie.

    Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a avut marţi, la Bucureşti, o întâlnire cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), ai Comisiei Europene (CE) şi ai Băncii Mondiale.

    Discuţiile au vizat continuarea implementării regulilor de guvernanţă corporativă în societăţile de stat din domeniul energetic, nevoia de restructurare şi de continuare a eficientizării în unele companii de stat din energie şi liberalizarea pieţei gazelor naturale.

    Liberalizarea pieţei gazelor pentru consumatorii noncasnici se va produce la termenul agreat anterior cu oficialii CE, respectiv 1 ianuarie 2015.

    În comunicat se precizează că, referitor la situaţia CET-urilor, Comisia Europeană este de acord ca regimul acestora să rămână neschimbat faţă de situaţia din prezent, adică pentru gazele naturale consumate cu scopul producerii de energie termică se va aplica acelaşi tarif ca şi pentru consumatorii casnici.

    Departamentul pentru Energie precizează că niciodată nu a existat riscul ca facturile populaţiei pentru energie termică şi gaze naturale să crească de la 1 ianuarie 2015.

    “Valorile preţurilor de referinţă pentru anul 2015 pentru energia termică produsă de CET-uri au fost deja stabilite prin ordinul preşedintelui ANRE din 29 octombrie 2014, publicat în Monitorul Oficial. Conform normelor legale în vigoare, aceste valori de referinţă sunt calculate în funcţie de evoluţiile preţurilor combustibililor din a doua jumătate a anului 2013, prima jumătate a lui 2014 şi sunt corelate cu un coeficient de variaţie în funcţie de inflaţie”, se mai spune în comunicat.

    Ministrul pentru Energie Răzvan Nicolescu şi deputatul PSD Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Servicii şi Industrie din Camera Deputaţilor, au avut miercuri, în plenul Camerei, un schimb de replici pe tema preţului gazelor naturale şi al energiei termice.

    Nicolescu i-a spus lui Iancu că nu s-a pus niciodată problema creşterii preţului energiei termice în 2015, la care Iancu i-a replicat spus că este o “intervenţie mincinoasă care sfidează Parlamentul”.

  • Experţii FMI şi CE, la Guvern pentru o primă discuţie cu Ponta despre bugetul pe anul viitor

    Guvernul va negocia cu experţii FMI şi CE un deficit pentru 2015 de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată şi co-finanţare, dar şi la acest nivel sunt necesare măsuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli.

    Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.

    Potrivit mai multor surse, simulările realizate în acest moment la Ministerul Finanţelor Publice vizează reducerea cheltuielilor prin tăieri de la aproape toate ministerele, fiind greu de crezut că experţii FMI şi CE ar accepta o proiecţie de majorare a veniturilor dincolo de ajustarea liniară cu estimarea de creştere economică nominală.

    Atât Consiliul Fiscal, cât şi experţi din Ministerul Finanţelor estimează că este nevoie de o ajustare de cel puţin 15 milliarde lei, iar dacă se elimină cheltuielile de apărare şi co-finanţare este vorba de o gaură de acoperit de minim 10 miliarde lei.

    Premierul Victor Ponta a solicitat Ministerului Finanţelor să facă simulări în special pe reducerea cheltuielilor, pentru a putea respecta promisiunea din campania electorală că taxele şi impozitele nu vor fi majorate în 2015.

    Anterior campaniei elctorale, Finanţele analizau o serie de măsuri privind majorarea unor impozite care să ajute la echilibrarea bugetului de anul viitor pe partea de venituri.

    În urmă cu două săptămâni, MEDIAFAX a publicat un document care conţine mai multe propuneri de măsuri fiscale, elaborat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) – ministrul delegat pentru Buget, în care se precizează că una dintre acestea ar fi creşterea impozitelor locale pe terenuri şi imobile cu 25%, o majorare similară urmând să fie aplicată din 2016.

    De asemenea, documentul menţiona posibilitatea introducerii impozitului progresiv pe venit, începând cu 2016 (trei cote progresive, de 15%, 25% şi 35%).

    Finanţele trebuie să acopere în principal găuri bugetare care vin din măsurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an şi care au dus şi la suspendarea acordului cu FMI şi CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală, printre care majorări de pensii şi salarii peste indexarea cu rata inflaţiei.

    Până în prezent Finanţele au anunţat doar că accizele exprimate exclusiv în lei şi îngheţate pentru 2015 la nivelul din acest an, la un curs 4,73 lei/euro, vor fi indexate în următorii ani cu rata anuală a inflaţiei calculată la finele lunii septembrie. Cu toate acestea, surse din Ministerul Finanţelor au declarat pentru MEDIAFAX că o decizie finală privind indexarea accizelor cu rata inflaţiei şi pentru 2015 va fi adoptată abia după discuţiile cu FMI şi CE.

    Indicaţii despre intenţiile Guvernului în negocierile cu FMI a dat chiar ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, care a declarat că Executivul vrea să ceară derogare pentru cheltuieli suplimentare cu apărarea de circa 0,3% din PIB şi o parte din cofinanţările necesare în 2015, estimate la peste 10 miliarde de lei.

    Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că săptămâna trecută Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a avut o întâlnire pe această temă cu comisarul european pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici.

    Întrucât execuţia bugetară din acest an a fost ţinută foarte strâns, în principal pe partea de investiţii publice, Finanţele au înregistrat la octombrie surplus bugetar, astfel că Guvernul va mai aproba o a treia rectificare bugetară pentru plata unor beneficii salariale câştigate în justiţie şi a unor obligaţii ale ANRP.

    Potrivit ministrului pentru Buget, vor fi alocate circa 4 miliarde de lei, din care 2,3 miliarde de lei pentru plata de titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, tranşa aferentă anului 2015, 457 milioane de lei pentru plata despăgubirilor stabilite în sarcina Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor prin titluri executorii, 523,7 milioane de lei pentru achitarea arieratelor unor unităţi afalte sub administrarea primăriilor.

    Această rectificare nu ajută însă construcţia bugetară pentru anul 2015, întrucât ţintele convenite cu FMI şi Comisia Europeană vizează deficitul calculat potrivit ESA, ori drepturile salariale au fost deja introduse în deficitul ESA la momentul în care au fost câştigate şi au devenit o obligaţie certă pentru stat.

    Mai mult, mutarea cheltuielilor de investiţii pentru 2015 creşte deficitul pe ESA şi va pune presiuni suplimentare pentru ajustări structurale, pentru ca România să atingă angajamentul din MTO (Medium Term Objective) stabilit prin Pactul Fiscal.

    “Cheltuielile pentru 2015 sunt aproape la blană. Sunt angajamente, sunt co-finanţări care nu mai pot fi amânate. Ministerul Fondurilor UE a calculat un necesar de co-finanţare de 15 miliarde lei pentru a-şi atinge ţintele. Altfel, sunt bani pierduţi de la UE. Pe toată legislaţia în vigoare, deficitul de anul viitor trece de 2,8% din PIB, cât a calculate CE”, au mai spus pentru MEDIAFAX surse din MFP.

    Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a afirmat că propriile calcule, care indică pentru 2015 un deficit bugrtar mult peste 2,8% din PIB, diferă de prognoza Comisiei Europene şi estimările autorităţilor întrucât acestea au avut în vedere doar ce a fost publicat în Monitorul Oficial până în luna octombrie, iar de la acel moment Guvernul a mai aprobat o serie de acte normative cu impact fiscal.

    Potrivit primelor estimări realizate de Ministerul Fondurilor Europene, cheltuielile pentru co-finanţare ar trebui să se tripleze anul viitor, de la 4,5-5 miliarde lei anul acesta la 15 miliarde lei pentru a putea îndeplini ţintele de absorbţie a fondurilor europeneşi, mai ales, pentru a nu fi pierdute definitiv sume importante alocate în exerciţiul financiar 2007-2014.

    Sursele citate au precizat însă pentru MEDAFAX că sunt puţine variante de echilibrare a bugetului din 2015, chiar dacă se va negocia un deficit bugetar mai mare decât cel convenit deja cu instituţiile internaţionale.

    Cea mai simplă măsură cu impact imediat ar fi limitarea reducerii CAS de la 5 puncte procentuale, cât s-a aplicat la 1 octombrie, la doar 2,5 puncte procentuale anul viitor, aşa cum au propus iniţial experţii FMI şi CE.

    În materia accizelor, deşi banca centrală nu vede un impact din calendarul de armonizare în 2015, Finanţele au analizat impactul bugetar şi asupra pieţei prin majorarea accizelor la bere şi vin, printre cele mai mici din UE. O majorare a accizelor la produsele alcoolice ar avea un impact incert la nivelul veniturilor bugetare, întrucât evaziunea din aceast piaţă este foarte înaltă tocmai din cauza gradului ridicat de accizare.

    Proiectul bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice după data de 10 decembrie, când se va încheia misiune comună FMI şi CE, care va veni marţi, 2 decembrie, la Bucureşti strict pentru discuţii pe această problematică.

     

  • Lupta pentru viitorul PSD: faza pe ideologie şi faza pe FMI

    A câştigat, în schimb, linia impusă de Victor Ponta şi Liviu Dragnea, vizând rămânerea la guvernare a partidului, organizarea unui congres în martie 2015 pentru “lansarea unui nou proiect politic” şi excluderea unor rebeli ca Mircea Geoană şi Marian Vanghelie (plus Dan Şova, probabil ca să se lase o impresie de echidistanţă, având în vedere că Şova nu e cunoscut drept contestatar al lui Ponta sau Dragnea). La aceasta s-a adăugat demisia lui Sebastian Ghiţă, care a avut brusc iluminarea că preşedintele de onoare Ion Iliescu ar fi “comunist” şi că ar frâna, deci, drumul glorios al PSD spre electoratul de centru sau dreapta. Cei patru nu au fost penalizaţi însă pentru rezultatele scoase în alegeri, ci pentru contestarea lui Ponta şi, după unele surse, pentru intenţia de a menţine PSD la guvernare printr-o formulă de alianţă cu PNL.

    La nivel de guvern, premierul Ponta a promis o restructurare imediată, dar fără a indica vreun nume de ministru remaniabil sau de minister desfiinţat şi fără a detalia eventualele pretenţii ale (încă) partenerilor de coaliţie de la UNPR, PC sau PLR de a ocupa posturi în schema cabinetului. Senatorul Mircea Geoană, singurul care a vorbit mai concret pe această temă, propusese impunerea unor criterii de performanţă şi integritate pentru miniştri, reducerea numărului de ministere şi agenţii aferente, precum şi înfiinţarea unui minister pentru românii din diaspora. Dacă la aceasta s-ar adăuga şi un program de guvernare actualizat, ar urma ca noul executiv să-şi asume răspunderea sau să ceară parlamentarilor un vot de încredere în următoarele săptămâni.

    Pentru moment însă, prioritatea rămâne negocierea bugetului cu FMI şi CE. Ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, a dezminţit zvonurile că redevenţele pentru resursele naturale ar urma să fie înlocuite sau reduse prin ordonanţă de urgenţă, explicând că sistemul actual de redevenţe va fi prelungit cu încă un an, fără nicio schimbare, urmând ca de la 1 ianuarie 2016 să fie introdus un mod nou de taxare, pe baza unor propuneri discutate cu FMI şi cu specialişti străini şi care urmează să fie lansate în dezbatere publică şi parlamentară pe parcursul anului 2015.

    În acelaşi timp, Petrescu a anunţat că accizele pentru 2015 vor fi îngheţate la nivelul din prezent, urmând ca din 2016 să fie indexate cu inflaţia. Ministrul bugetului, Darius Vâlcov, a confirmat şi el că nu vor fi creşteri de taxe şi că guvernul ia în calcul chiar o scădere a TVA. Premierul Victor Ponta a anunţat, la rândul său, că Guvernul nu intenţionează să majoreze în 2015 nicio taxă sau impozit, insistând şi că accizele vor rămâne neschimbate.

    Discuţiile despre buget se vor încheia după vizita din această săptămână a delegaţiei FMI-CE, urmând ca la 10 decembrie proiectul legii bugetului să fie trimis în dezbatere parlamentară. Deocamdată, execuţia bugetară s-a încheiat la 31 octombrie cu excedent pentru a doua lună consecutiv, care a urcat de la 0,06% din PIB în septembrie la 0,29% din PIB, în condiţiile creşterii veniturilor şi ale reducerii cheltuielilor pentru investiţii faţă de primele zece luni din 2013. Potrivit Consiliului Fiscal, guvernul va avea însă de acoperit un gol la buget de circa 2% din PIB pentru 2015, provenit din scăderea CAS şi alte măsuri adoptate recent, la care se adaugă reducerea necesară de deficit bugetar pentru încadrarea în ţinta asumată de 1,4%% din PIB.