BusinessMagazin

Tag: film

  • Cronică: Star Wars: The Last Jedi – Două puncte de vedere – VIDEO

    Florin Caşotă, redactor Business Magazin

    După ce J.J. Abrams a readus la viaţă universul Star Wars, anul acesta a venit rândul unui alt regizor tânăr să ducă povestea mai departe. Rian Johnson se află la cârma lui „The Last Jedi“ şi face o treabă foarte bună, chiar mai bună decât Abrams, aş zice.

    Pe lângă faptul că aduce un omagiu seriei originale, prin introducerea de creaturi noi şi menţinerea aceluiaşi spirit, Johnson reuşeşte să-şi imprime stilul asupra filmului. The Last Jedi se simte diferit de celelalte filme din univers, lucru bun deoarece era nevoie de o gură de aer în povestea ce dăinuieşte din anii ‘70. Dacă Abrams a reluat seria în 2015 călcând pe urmele lui George Lucas, Johnson a făcut nişte alegeri riscante care au stârnit nemulţumirea unor fani, însă mă bucur că a făcut-o, deoarece este nevoie de o reîmprospătare a universului.

    La nivel narativ, The Last Jedi stă bine şi scenariştii reuşesc să ţină spectatorii în suspans de la început până la final, mai ales în porţiunea despre aventura rebelilor. Partea cu Rey şi cu Luke avansează într-un ritm mai lent, dar poate era necesar pentru a crea un sentiment satisfăcător atunci când Rey ajunge în punctul culminant. Totuşi filmul nu este perfect şi problema mea cu povestea este bucata în care vedem aventura în care sunt implicaţi Finn şi noul personaj introdus, Rose. Partea lor se simte mai mult ca un scurtmetraj decât ca o parte din film. Sigur, povestea lor are un scop şi ajută la închegarea filmului, însă nu accelerează acţiunea şi se simte mai mult ca o pauză atunci când Johnson trece de la Rey sau de la rebeli la povestea celor doi. De asemenea, mi-aş fi dorit ca filmul să dezvolte ceva mai mult povestea lui Snoke.

    Rose, alături de DJ, sunt noile personaje introduse de Johnson în universul Star Wars şi pot să zic că aduc o aromă nouă universului, însă fără a aduce prea multă profunzime.

    Scenele de acţiune sunt foarte bine regizate şi sunt unele dintre cele mai bune din filmele Star Wars de până acum. Efectele speciale sunt foarte bune şi nu conştientizezi niciodată că ai de-a face cu o creatură sau un moment create pe calculator. Totuşi, pe partea de acţiune, mi-aş fi dorit să văd mai multe lupte în care este utilizată sabia laser. Nici în Force Awakens, nici aici, nu mi-a fost satisfăcută setea de lupte cu săbiile laser.

    Daisy Ridley dovedeşte din nou că a fost alegerea perfectă pentru rolul Rey şi este absolut fantastică în film. Din punctul meu de vedere, acelaşi lucru poate fi spus şi despre Adam Driver pentru rolul Kylo Ren. În precedentul film, vedem un Kylo Ren imatur, furios, nerăbdător şi care vrea să devină ca idolul său, Darth Vader. În acest film, conflictul interior continuă, iar Driver arată asta foarte simplu prin jocul actoricesc. Mark Hamill revine, în sfârşit, în rolul lui Luke Skywalker şi face o treabă foarte bună. În The Last Jedi vedem un Luke Skywalker diferit faţă de ceea ce ştiam din trilogia originală şi faţă de ceea ce fanii înrăiţi ar fi aşteptat. Alegerea lui Rian Johnson în dezvoltarea personajului emblematic este una interesantă, neaşteptată, care-i oferă mai multă profunzime personajului Luke Skywalker. De asemenea, Carrie Fisher, în rolul Leiei, este foarte bună, iar regizorul şi producătorii au ales un mod foarte bun de a-i aduce un omagiu.

    Aşadar, filmul este distractiv, are suspans, nu este plictisitor şi m-a făcut să vreau să văd cât mai repede posibil continuarea şi finalul seriei.
    P.S. BB8 este în continuare la fel de distractiv, iar de data aceasta devine şi extrem de inventiv şi util pentru eroii pe care-i vedem pe ecran.

    Bogdan Angheluţă, redactor Business Magazin

    Atunci când vezi seria Star Wars de (prea) multe ori, aşa cum am făcut-o eu, ai mereu în minte aventurile din trilogia originală. Nu spun că e bine, dar e o justificare a faptului că voi compara întotdeauna noile personaje cu Han Solo, Luke Skywalker sau Darth Vader.

    Cred că până acum cei care voiau să vadă Star Wars au ajuns la cinematograf, aşa că paragrafele următoare conţin destul de multe dezvăluiri legate de povestea şi deznodământul filmului. În primul rând, Luke Skywalker apare în The Last Jedi ca un personaj înfrânt; apare ca un luptător care nu mai are pentru ce să lupte. Iar asta, din punctul meu de vedere, reprezintă un punct de plecare greşit. Conceptul de speranţă e cel pe care s-a construit întreg universul Star Wars – nu e întâmplător faptul că filmul original, cel din 1977, a fost redenumit Episodul IV – O nouă speranţă atunci când George Lucas a înţeles potenţialul francizei. Înţeleg ce a vrut să transmită regizorul, dar nu cred că introducerea personajului a fost cea corectă.

    În al doilea rând, Rian Johnson – cel care a semnat The Last Jedi şi care va regiza şi noua trilogie Star Wars – a ales să scape de personajul negativ, Snoke, într-un mod absolut bizar. Prezentat ca noul împărat, avându-l ca ucenic pe Kylo Ren (aşa cum împăratul îl avea ucenic pe Darth Vader), Snoke nu prinde decât cinci-zece minute în film, după care e ucis în timpul unei scene care nu mi-a transmis nimic. Revin, inevitabil, la comparaţia cu trilogia originală: amintiţi-vă de finalul episodului VI, când Luke Skywalker îşi determină tatăl să se întoarcă pe calea Jedi şi să-i curme viaţa împăratului. Cele două scene nu au aproape nimic în comun.

    Mă opresc din critici pentru a face o scurtă remarcă: nu am o problemă cu modul în care Disney a ales să readucă pe marile ecrane universul Star Wars. Din contră, sunt de părere că Episodul VII: The Force Awakens a fost unul dintre cele mai reuşite filme ale francizei; alegerile lui Rian Johnson nu mi s-au părut însă dintre cele mai reuşite.

    Revenind la The Last Jedi, un alt personaj care a primit un sfârşit mult sub meritele sale e chiar Luke Skywalker. După o încercare de luptă cu sabia laser, aflăm că Luke îşi proiectase de fapt personajul pe o planetă distantă, iar asta i-a consumat toată puterea. Prin urmare, eroul care a dărâmat imperiul moare din cauza epuizării.

    Un alt segment a cărui utilitate nu am reuşit să o descopăr este cel de pe Canto Bight, acolo unde Finn şi Rose nu fac altceva decât să producă pagube. Rian Johnson a încercat să aducă un omagiu celebrei scene din cantina de pe Mos Eisley, dar poate că un simplu flashback ar fi fost ceva mai potrivit. Nu mai zic că ar fi salvat şi vreo 20 de minute din film.

    Din păcate, aş putea să continuui cu multe alte probleme ale filmului, dar nu aş vrea să las impresia că The Last Jedi e echivalentul unui Transformers. Episodul VIII are numeroase părţi bune, aşa cum ar fi luptele sau majoritatea scenelor de acţiune.

    Închei cu speranţa că J.J. Abrams se va apropia mai mult de stilul original al lui Lucas, dar şi cu cea că Rian Johnson îşi va tempera puţin dorinţa de experimente – măcar în ceea ce priveşte noua trilogie.

  • Povestea banditului român “Whisky Man”, cel mai temut spărgător de bănci din Europa, ecranizată într-un film ce va intra în cinematografele din România săptămâna viitoare

    Ambrus Attila, poreclit ‘Whisky Man’, este un fost spărgător de bănci devenit celebru după zeci de jafuri comise în Ungaria. Attila s-a născut într-o localitate din apropierea municipiului Miercurea Ciuc şi din 1988 trăieşte în Ungaria. Autorităţile maghiare au reuşit să-l prindă după şase ani de căutări, timp în care devenise deja un personaj celebru.

    El a fost unul dintre cei mai căutaţi hoţi de bănci din Europa; prima spargere a dat-o în 1993, iar şase ani mai târziu, în 1999, a fost arestat şi ulterior condamnat la 17 ani de închisoare. A ispăşit din pedeapsă 10 ani, fiind eliberat anticipat pentru bună purtare.

    Porecla de “Whisky bandit” i se trage de la o legendă, şi anume că obişnuia să bea un whisky dublu înainte de fiecare jaf. În jurul lui s-au construit şi alte poveşti, precum aceea că trimitea sticle de vin poliţiştilor care se ocupau de cazul său.

    În cadrul unor interviuri, Attila a declarat că a început să jefuiască bănci din cauza datoriilor. “A fost o alegere conştientă. Nu-mi pare rău de nimic, mi-am ispăşit pedeapsa, am tras multe consecinţe şi multe învăţături din toate astea, dar nu recomand nimănui să mă ia ca exemplu”, a mai spus bărbatul.

    Ambrus Atiila a devenit cunoscut în lumea întreagă după ce un american a scris o carte despre el. Drepturile de ecranizare au fost cumpărate de actorul Johnny Depp şi A Viszkis (Banditul Whisky) debutează în cinematografele din România din 26 ianuarie 2018.

    Fostul spărgător de bănci are acum o nouă ocupaţie: olăritul. Attila Ambrus a deprins arta tradiţională după gratii şi îşi vinde produsele la un târg de meşteşugari din Sfântu Gheorghe, informează Gandul.info

  • Cronică de film: “Viitorul e aproape, aşa că ar fi bine să te împrieteneşti cu el” – VIDEO

    Am ajuns la Marjorie Prime după ce am citit că a fost desemnat cel mai bun film al anului de către experţii din domeniul economiei comportamentale. Este vorba de o ramură a economiei care a intrat în vizorul majorităţii după ce premiul Nobel pentru economie i-a fost înmânat economistului american Richard Thaler, profesor al Universităţii Chicago, pentru aplicarea mecanismelor psihologice în economie.

    Marjorie Prime este un film SF care explorează relaţia lui Marjorie, o femeie de 85 de ani, cu o întruchipare a soţului ei decedat, Walter. Soţul reapare în viaţa ei sub forma de hologramă şi aceasta funcţionează datorită inteligenţei artificiale şi amintirilor lui Marjorie care-l fac pe Walter să pară real. „Este iubirea pe care ţi-o aminteşti la fel ca şi cea reală? Ce ne aducem aminte şi ce omitem din trecutul relaţiei?” sunt câteva dintre întrebările pe care filmul le propune spectatorilor. În rolurile principale joacă Lois Smith (Marjorie) şi Jon Hamm (Walter), în vreme ce filmul este regizat de Michael Almereyda şi se bazează pe o piesă de teatru scrisă de Jordan Harrison.

    E poate cea mai bună abordare a modului în care tehnologia ne schimbă viaţa de la Her, filmul semnat de Spike Jonze. Şi chiar dacă vorbim de o producţie la o scară mult mai mică, cu un sentiment mult mai sumbru, perspectiva oferită asupra unor teme precum îmbătrânirea, pierderea celor dragi sau chiar moartea este una excepţională.

    Jon Hamm, pe care îl cunoaşteţi cel mai probabil din Mad Men, aduce pe ecran cea mai bună versiune a sa. Recunosc, e un actor despre care am crezut că nu va putea să iasă din umbra lui Don Draper (personajul principal din Mad Men), dar care mi-a dovedit deja în mai multe rânduri că poate duce la capăt, cu succes, o varietate de roluri.

    Trebuie să remarc şi modul în care Sean Williams a filmat cadre lungi, fluide, marcate parcă de o paletă de culori care să inspire două lucruri: rutină şi siguranţă. În mare parte, acţiunea se desfăşoară în casa de pe plajă, dar prezenţa constantă a oceanului şi a cerului oferă un sentiment de libertate.

    Marjorie Prime e genul de film care impresionează prin poveste, interpretare şi tehnica celor aflaţi în spatele monitoarelor. Este o poveste pe care o veţi ţine minte şi care conţine elemente pe care le-am putea, în viitorul apropiat, întâlni în realitate.

    E bine că Hollywood mai produce şi astfel de filme, care cer şi contribuţia spectatorului şi refuză oferirea pe tavă a unei concluzii doar de dragul de a avea un final coerent.

    Notă: 8/10

  • Un român va juca rolul principal în “Creed 2”, continuarea seriei Rocky

    Florian Muntean va juca rolul fiului lui Ivan Drago, care a fost interpretat de actorul Dolph Lundgren în lungmetrajul “Rocky IV”.

    Drago este cel care l-a ucis, într-un meci de box, pe Apollo Creed, tatăl lui Adonis Johnson (Michael B. Jordan), personajul principal din filmul “Creed”, lansat în 2015. De altfel, Dolph Lundgren îşi va relua rolul în noul film, programat pentru lansare pe 21 noiembrie anul acesta.

    “Creed 2” va urmări în continuare viaţa lui Adonis Johnson, atât în ring, cât şi în afara lui, problemele cu familia şi eforturile de a deveni un campion.

    Sylvester Stallone, care îşi va relua rolul Rocky Balboa în acest film, a confirmat distribuţia noii producţii pe plaforma Instagram şi l-a felicitat pe Munteanu.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • “The Shape of Water”, “Big Little Lies” – marii câştigători la Critics’ Choice Awards 2018

    La gala organizată de Broadcast Film Critics Association şi Broadcast Television Journalists Association, “The Shape of Water”, de Guillermo del Toro, a fost lungmetrajul care a primit cele mai multe trofee, patru, pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor, cea mai bună coloană sonoră (Alexandre Desplat) şi cea mai bună scenografie.

    În categoriile dedicate filmelor au mai primit premii din partea criticilor de la Hollywood Gary Oldman (cel mai bun rol principal masculin, “Darkest Hour”), Allison Janney (cel mai bun rol secundar feminin “I, Tonya”), Frances McDormand şi Sam Rockwell (cel mai bun rol principal feminin, respectiv cel mai bun rol secundar masculin, “Three Billboards Outside Ebbing, Missouri”), James Ivory (cel mai bun scenariu adaptat, “Call Me by Your Name”), Jordan Peele (cel mai bun scenariu original, “Get Out”) şi “Three Billboards Outside Ebbing, Missouri” (cea mai bună distribuţie).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis a promulgat Legea de aprobare a OUG 67/2017 privind cinematografia

    „Prin prelungirea termenului de rambursare de la 10 la 20 de ani se preconizează o mai bună colectare a sumelor nerambursate, prin continuarea exploatării filmului de către producător, data fiind capacitatea financiară şi administrativă a producătorilor de film de a-şi exploata propriile producţii în condiţiile cele mai bune. De asemenea, această modificare vine în sprijinul îndreptării situaţiilor create de lipsa corelării reglementărilor din domeniul cinematografiei cu legislaţia fiscală, cu privire la TVA, coroborată cu măsurile de ajutor de stat la nivel national şi comunitar”, se arată în expunerea de motive a actului normativ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cate Blanchett este preşedintele juriului Festivalului de la Cannes 2018

    “Un preşedinte dedicat” este ceea ce au promis organizatorii festivalului când au ales-o pe Cate Blanchett, actriţă recompensată cu două premii Oscar, dar şi o figură a mişcării împotriva hărţuirii sexuale.

    Cate Blanchett este a 12-a femeie aleasă preşedinte al juriului de pe Croazetă, la patru ani după regizoarea neozeelandeză Jane Campion. În vârstă de 48 de ani, ea îi succede regizorului spaniol Pedro Almodovar, preşedinte al juriului în 2017, când premiul Palme d’Or i-a fost decernat suedezului Ruben Ostlund, pentru filmul “Pătratul/ The Square”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Filmul care a SCANDALIZAT Biserica ortodoxă. Fanaticii ortodocşi ameninţă că vor da foc sălilor de cinema

    Filmul “Mathilda” a fost realizat de Alexei Outchitel şi spune povestea de dragoste dintre ultimul Ţar, Nicolae al II-lea, şi o balerină, Mathilda.

    Nicolae al II-lea a fost executat împreună cu întreaga sa familie (soţie şi cinci copii) la data de 17 iulie 1918, din ordinul expres al lui Lenin. Peste timp, după căderea regimului comunist, când locul îngropării sale a fost descoperit, Nicolae al II-lea a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă.

    Filmul “Mathilda” a fost vehement contestat de fanaticii ortodocşi, care au ameninţat chiar că vor da foc sălilor de cinema în care va fi difuzat.

    În cele din urmă, joi, autorităţile din Rusia au aprobat difuzarea filmului.

  • Americanii cheltuiesc mai mulţi bani pe bilete la loto decât dau cumulat pe bilete la filme, jocuri video, muzică şi cărţi

    Câştigurile uriaşe la cele două mari extrageri (Powerball şi Mega Millions) de peste 350 de milioane de dolari atrag foarte mulţi oameni deşi şansele de câştig sunt increbil de mici.

    Americanii au 1 şansă din 292 de milioane să căştige marea extragere de la Mega Millions şi 1 din 259 milioane să câştige Powerball, potrivit AWDnews.com

    Potrivit CNN, în 2016, americanii au cheltuit peste 80 de miliarde de dolari pe bilete la loterie, adică mai mult decât au cheltuit pe filme, jocuri video, muzică, sport şi cărţi împreună.

    În medie, un american cheltuieşte în jur de 325 de dolari pe loterie într-un an, iar în unele state această sumă poate creşte până la 634 de dolari (Massachusetts), iar cel mai puţin cheltuiesc cei din Nord Dakota (34 de dolari).

    Ce se întâmplă cu banii?

    În jur de 63% din bani sunt oferiţi drept premiu, iar restul fondurilor merg către autorităţi. CNN relatează că din aceşti bani pe care autorităţile le primesc, 16,7 miliarde s-au dus pe educaţie, 2,5 miliarde în fonduri diverse, 1,3 miliarde pe programe sociale, alte 1,7 miliarde de dolari către alte programe şi doar 20 de milioane de dolari către un program pentru tratarea problemelor oamenilor cu jocurile de noroc.

  • S-a trezit cu 4 milioane de dolari în cont. Ce a urmat seamănă cu un scenariu de film

    În urmă cu 4 ani, Christine a descoperit că în contul său Westpac se găsesc nu mai puţin de 4,6 milioane de dolari. Problema era că aceste fonduri erau transferate sub formă de overdraft, dintr-o evidentă greşeală a băncii; tânăra a ignorat acest lucru şi a început să cheltuie banii pe genţi, haine sau călătorii.

    Când a fost arestată pe aeroportul din Sidney, i s-a adus la cunoştinţă faptul că trebuie să returneze 3,3 milioane de dolari.

    Judecătorii i-au setat o cauţiune de 1.000 de dolari, cu condiţia ca ea să se prezinte de două ori pe zi la o secţie de poliţie de lângă Sidney. Avocatul său a explicat forţelor de ordine că banii au fost cheltuiţi pe articole vestimentare şi că acuzaţia de fraudă este una exagerată: “Ei i-au virat banii în cont”, a explicat avocatul. “Ea trebuie fără doar şi poate să returneze, dar faptul că i-a cheltuit nu reprezintă o infracţiune.”

    Procesul Christinei Jiaxin Lee a început pe data de 21 iunie la Sidney.