BusinessMagazin

Tag: europa

  • Ţara din Europa care vrea să-şi scape cetăţenii de credite după ce dobânzile au explodat şi i-au lăsat pe mulţi prea săraci pentru a avea o casă

    Guvernul polonez relansează planurile de ajutorare a debitorilor care se luptă să ramburseze cele mai costisitoare credite ipotecare din Uniunea Europeană, scrie Bloomberg.

     Krzysztof Paszyk, ministrul dezvoltării şi tehnologiei, a declarat pentru  Money.pl că planul său prevede subvenţionarea a până la 175.000 de credite ipotecare în următorii 5 ani. Costurile ridicate ale împrumuturilor sunt principala problemă care împiedică achiziţia de locuinţe în Polonia, a spus el.

    Guvernul, care se află în funcţie de şase luni, a oscilat în ceea ce priveşte ajutorul pentru credite, afirmând încă din luna mai că stimulentele ipotecare suplimentare ar putea suprastimula piaţa imobiliară. Anul trecut, preţurile locuinţelor din Polonia au crescut în cel mai rapid ritm din UE, ajutate de subvenţiile la credite oferite de guvernul precedent.

    Cea mai recentă întoarcere la această politică vine în contextul în care banca centrală a Poloniei a declarat că nu va reduce ratele prea curând. În această ţară se înregistrează cele mai scumpe credite ipotecare noi din UE, cu o dobândă de 7,72% pe an în aprilie, dublu faţă de nivelul înregistrat în zona euro, potrivit datelor Băncii Centrale Europene.

    Reducerile repetate ale ratelor în Ungaria, împreună cu o plafonare a ratelor creditelor pentru locuinţe, au contribuit la scăderea costurilor ipotecare din această ţară sub cele din Polonia.

    Piaţa imobiliară din Polonia a dat semne de răcire în ultimele săptămâni, pe măsură ce tot mai multe proprietăţi rezidenţiale sunt scoase la vânzare în urma creşterilor abrupte de preţuri de anul trecut. Între timp, ratele din ce în ce mai ridicate – în raport cu inflaţia – au redus numărul de noi vânzări de credite ipotecare în luna mai la cel mai mic nivel din august, potrivit biroului de informaţii de credit din Polonia.

     

     

     

  • Confederaţia Patronală Concordia a participat, la Budapesta, la reuniunea BusinessEurope. Radu Burnete, director executiv al Concordia: Dacă nu facem din nou UE o destinaţie atractivă pentru afaceri, peste 5 ani va fi prea târziu să mai recuperăm în competiţia globală

    Confederaţia Patronală Concordia a participat, la Budapesta, la reuniunea confederaţiilor membre BusinessEurope, unde s-au discutat priorităţile mediului de afaceri pentru viitoarea Preşedinţie ungară a Consiliul Uniunii Europene.

    „Mesajul companiilor europene este simplu. Nu fac faţă competiţiei globale cu China şi America pentru că, în Europa, energia este mai scumpă, nivelul de reglementare, mai mare, piaţa este mai fragmentată şi politica industrială europeană are obiective mari, generale şi resurse puţine. Avem nevoie de mai multă Europa, nu mai puţină, dar de mai multă Europa altfel decât până acum. Dacă nu schimbăm radical direcţia şi nu facem din nou Uniunea Europeană o destinaţie atractivă pentru a dezvolta afaceri, peste 5 ani va fi prea târziu să mai recuperăm în competiţia globală”, a a declarat Directorul Executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, Radu Burnete.

    În cadrul întâlnirii, oficialii BusinessEurope s-au intâlnit cu Tamás Sulyok, Preşedintele Ungariei, şi cu Màrton Nagy, Ministrul pentru economie naţională al Ungariei şi Enrico Letta, autorul unui raport despre Piaţa Unică Europeană.

    Potrivit BusinessEurope, într-o lume marcată de tensiuni geopolitice în creştere, Europa trebuie să relanseze politicile UE pentru a adresa decalajul său tot mai mare de competitivitate, dacă doreşte să rămână o ancoră a păcii, prosperităţii, securităţii şi stabilităţii şi să continue să sprijine Ucraina, implicând activ actorii economici europeni în reconstrucţia sa.

    În opinia patronatelor, este imperativ ca instituţiile UE să convină asupra unei agende strategice în perioada 2024-2029, care să pună în aplicare noul Acord European privind Competitivitatea, după cum a solicitat Consiliul European în aprilie 2024.  

    „Acum este timpul sa activăm noul pact al competitivităţii europene, care va asigura premisele pentru ca Uniunea Europeană sa rămână alegerea companiilor de succes, capabile să creeze locuri de muncă de calitate, ca parte a tranziţiei către economia sustenabilă şi digitală. Aceasta va necesita o relansare a politicilor UE, cu următoarele priorităţi, pentru a doua jumătate a anului 2024: reducerea exceselor de reglementare în cadrul unei pieţe unice bine integrate, o autonomie strategică deschisă a UE şi o strategie industrială ambiţioasă care să completeze Pactul Verde (Green Deal), inclusiv o soluţie structurală pentru diferenţa de cost al energiei dintre UE şi principalii noştri concurenţi. Piaţa unică este un atu esenţial pentru industria europeană, atunci când concurăm la nivel mondial. Liderii UE ar trebui să profite de impulsul creat de raportul Letta pentru a reporni piaţa noastră unică şi a îmbunătăţi productivitatea”, a spus Preşedintele BusinessEurope, Fredrik Persson.

    Confederaţia Patronală Concordia este partener social reprezentativ la nivel naţional, care aduce împreună firme cu peste 350.000 de angajaţi din 17 industrii esenţiale pentru economie, cu o pondere de mai mult de un sfert din PIB-ul României.

     

  • Cum s-a văzut la Bucureşti Tesla Cybertruck, camioneta lui Elon Musk, mai rapidă decât un Ferrari

    Inspirat din filmele SF şi jocurile video, Cyberbeast a luat lumea prin surprindere în 2019, atunci când a fost prezentat conceptul său. La cinci ani de atunci, compania condusă de Elon Musk l-a adus în România.
     
    Bucureştiul a intrat şi pe harta Cybertruck Odyssey, program prin care americanii au adus şi prezentat pick-upul Cybertruck în versiune Cyberbeast de 834 CP şi care poate accelera de la 0 la 100 km/h în 2,6 secunde, mai repede chiar şi decât un Ferrari. Camioneta produsă în uzina Tesla din Texas, Statele Unite nu poate fi înmatriculată în Europa din cauza designului care nu respectă normele de siguranţă din Europa pentru pietoni şi sistemului de direcţie electronic, fără coloană de direcţie, dar livrările sale au demarat în Statele Unite. Turul a debutat la Berlin şi include oraşe precum Stockholm, Düsseldorf, Malmö sau Monte Carlo.
    Camionetele sau pick-upurile sunt maşinile preferate ale americanilor – Ford F150 este cel mai bine vândut automobil din Statele Unite şi cel mai bine vândut automobil din toate timpurile. Dar şi Dodge Ram sau Chevrolet Silverado au un cuvânt greu de spus pe o piaţă nord-americană foarte competitivă.
     
    Tesla a vrut să intre în acest segment, aproape întocmai cum a vrut Apple să ia segmentul telefoanelor mobile prin surpindere în 2007 cu iPhone – o nouă formă, un concept cu totul nou şi elemente nemaivăzute până în acel moment – de la direcţia controlată electronic, fără o coloană de direcţie fizică, la caroseria din inox fără vopsea, la designul unghiular cu muchii drepte din cauza căruia maşina nici nu poate fi înmatriculată în Europa – pentru că cel puţin din cauza acestor două argumente – lipsa coloanei de direcţie şi protecţia pietonilor nici nu poate fi înmatriculată în Europa. Din acest motiv, maşina expusă în Europa ca parte a Cyber Odessey, nici nu poate fi condusă în România sau în vreo altă ţară europeană. 
     
    Miza?
    Elon Musk voia ca Cybertruck să fie un pickup cu performanţe de supercar, cu suspensie pneumatică şi ţinută de drum temnă de maşină sport, care în acelaşi timp să poată tracta cinci tone. 
     
    Comenzile pentru Cybertruck au fost înregistrate începând cu noiembrie 2019, cu un depozit de 100 de dolari, iar numărul comenzilor ajunsese la aproape 150.000 după o zi şi jumătate. La final de noiembrie 2023, deja erau peste 2 milioane de comenzi, iar analiştii se aşteptau ca 30-40% dintre acestea să fie într-un final vânzări reale. În ianuarie 2024 deja maşina era vândută pentru 2025 şi 2026, în ciuda discuţiilor legate de fiabilitate sau costuri. 
    Gama de motorizări includ versiuni cu trei motoare electrice şi tracţiune integrală, două motoare şi tracţiune integrală dar şi un singur motor şi tracţiune spate, livrând sisteme ded la 315 CP la 845 CP pentru Cyberbeast. 
    Cybertruck impresionează de la prima vedere. Deşi în imagini poate arăta drept un concept pueril, care aminteşte de cele mai de bază desene, în realitate nivelul de detaliu este altul.
     
    Panourile din oţel inoxidabil fac trimitere direct la DeLorean DMC-12, maşina celebră din Înapoi în Viitor. De ce această soluţie? Deoarece nu există vopsea care să se zgârie, iar panourile fiind drepte, sunt mai rapid şi mai ieftin de reparat. Roţile foarte mari de asemenea impresionează. Anvelopele au profil de off-road, iar cel mai probabil acestea reprezintă şi principala sursă de zgomot în habitaclu. 
    Cybertruck are 5,6 metri lungime şi 2 metri lăţime – este mare, chiar şi folosind standardele din SUA.
     
    În ciuda imaginii, Cybertruck a avut deja parte de patru campanii de rechemări – controlerul ştergătorului de parbriz, material fixat necorespunzător pe bancheta spate, un element al pedalei de acceleraţie fixat necorespunzător fiind printre cele mai recente motive. Pe de altă parte, campaniile de rechemare reprezintă o impunere a legii şi o respectare a clientului, atât de către autorităţi cât şi de constructor. Faptul că o marcă nu are campanii de rechemare nu înseamnă neapărat că nu are probleme, ci doar că nu le recunoaşte şi încearcă să transfere către client cheltuielile. 
     
    Maşina dispune atât de un frunk acţionat electric – portbagajul din faţă – care este unul destul de spaţios şi care vine în completarea benei. Pickupurile au această problemă mai din totdeauna – au spaţiu pentru marfă în spate, însă câteva bagaje pot fi depozitate fie în bena acoperită sau nu, fie în spate. La Cybertruck bena nu este însă una cu cu unghi de 90 de grade faţă de compartimentul pasagerilor, ci vine cumva pe diagonală şi este coperită cu un plafon retractabil electric. 
     
    La interior trei elemente impresionează – podeaua plată atât în faţă cât şi spate, acoperită cu un covoraş gros de cauciuc, volanul dreptunghiular de mici dimensiuni, care aminteşte într-o anumită măsură de cel din F1 şi tableta de pe mijlocul planşei de bord care include toate indicatoarele şi toate comenzile. Spre exemplu, în spatele volanului nu există manete pentru ştergătoare sau semnalizare. Comanda pentru semnalizare este amplasată pe volan
    Mai mult, şi pasagerii spate dispun de un display pe care se pot uita la Netflix, Youtube sau Hulu şi de pe care pot controla şi climatizarea spate. Atât în faţă cât şi în spate maşina nu dispune de guri de ventilaţie convenţionale, ci unele care sunt dublate de un design diferit. 
     
    Cu toate că atât Ford cu F150 Lightning cât şi Rivian cu R1T sunt concurenţi redutabili pentru Cybertruck, acesta din urmă vine acum cu cea mai spectaculoasă prezenţă din piaţa auto, iar cererea este atât de mare în SUA, încât pe platforme dedicate maşinilor rulate sunt publicate anunţuri cu preţuri aproape duble faţă de cel de listă, dar cu listă lungă de aşteptare. 
     
    Oficial, cei de la Tesla au menţionat că nu există plan concret de a aduce maşina în Europa, iar legislaţia europeană oricum ar impune modificări structurale. În viitor? Nimic nu este imposibil şi nu poate fi exclusă ideea unui Cybertruck care să poată fi vândut local. 
    Cu un sistem de vânzare complet diferit de oricare altă marcă – Tesla nu are importatori şi nu are dealeri, iar maşinile pot fi comandate online şi livrate într-un punct de livrare sau centru Tesla – constructorul condus de Elon Musk s-a impus radical pe piaţa maşinilor electrice. Chiar şi în România, doar Dacia cu Spring, cel mai ieftin electric a reuşit să bată Tesla.
     
    Poate fi un best-seller în România? Momentan există o piaţă solidă pentru pick-upuri din Statele Unite, fiind dealeri care aduc oficial inclusiv Ford F150 Raptor iar alţii importă versiunea modificată de cei de la Shelby. Sunt clienţi dispuşi să plătească peste 150.000 sau chiar peste 200.000 de euro pentru o camionetă cu performanţe de supercar. În acest context, Cybertruck în versiune Cyberbeast dispune de peste 800 CP şi poate accelera de la 0 la 100 km/h în 2,6 secunde, iar totul se poate realiza fără a consuma benzină sau motorină.

  • Retailerul de modă Shein din China, care face ravagii pe piaţa e-commerce din Europa, ar discuta o listare la Londra

    Retailerul de modă Shein din China, care a luat cu asalt piaţa de e-commerce din Europa cu produse ieftine, a depus în mod confidenţial la autoritatea britanică de reglementare a pieţelor financiare la începutul lunii iunie documentele pentru o potenţială listare la Londra, au declarat pentru Reuters două surse familiare cu acest demers. Aceasta ar putea fi una dintre cele mai mari listări din acest an, notează agenţia.

    Compania fondată în China a fost evaluată la 66 de miliarde de dolari într-o rundă de strângere de fonduri anul trecut.

    Autoritatea de reglementare a pieţelor financiare din Marea Britanie (FCA), nu a răspuns imediat solicitărilor de a oferi date.

  • Revolut, unul dintre cele mai mari startup-uri din Europa, caută să vândă acţiuni în valoare de 500 de milioane de dolari

    Revolut, unul dintre cele mai valoroase startup-uri din Europa, a angajat bancheri care să ajute firma să vândă acţiuni existente în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari, alăturându-se astfel unui şir de companii private care au căutat forme alternative de lichiditate pentru acţionarii săi, în condiţiile în care piaţa ofertelor publice iniţiale rămâne în criză, scrie Bloomberg.

    Revolut lucrează cu Morgan Stanley pentru vânzarea de acţiuni, care o va ajuta să elibereze numerar pentru angajaţi existenţi şi investitori, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune. Tranzacţia, care a fost raportată anterior de Financial Times, ar putea evalua Revolut la peste 40 de miliarde de dolari, în creştere faţă de evaluarea de 33 de miliarde de dolari pe care a obţinut-o ultima dată într-o rundă de strângere de fonduri din 2021.

    Revolut a declarat că veniturile sale pentru 2022 au urcat cu 45%, la 922,5 milioane de lire sterline (1,17 miliarde de dolari). Compania nou-înfiinţată nu a raportat încă rezultatele pentru anul trecut, dar prevăzuse anterior că veniturile pentru 2023 vor fi de aproximativ 2 miliarde de lire sterline.

    Vânzarea acţiunilor vine după ce unul dintre acţionarii Revolut – un fond de investiţii administrat de Schroders Plc – a semnalat că este de părere că firma ar trebui evaluată la aproximativ 25,7 miliarde de dolari.

    Revolut a declarat de mult timp că se pregăteşte pentru o potenţială ofertă publică iniţială, dar banca şi celelalte mari companii private similare au fost blocate de pieţele de capitaluri proprii inactive. Acest lucru a creat probleme pentru unii dintre primii investitori sau angajaţi care ar putea avea nevoie de lichidităţile rezultate în urma vânzării de acţiuni.

    Stripe Inc., o altă companie fintech foarte valoroasă, a strâns anul trecut aproximativ 6,5 miliarde de dolari ca parte a unei tranzacţii care i-a permis să organizeze o ofertă publică de cumpărare prin care angajaţii şi-au vândut o parte din acţiuni.

  • Maşinăria de făcut bani care a invadat toate coşurile de cumpărături din Europa, se pregăteşte să lanseze noi feature-uri pentru clienţi

    Shein a investit în infrastructura logistică şi a căutat noi surse de venit, în timp ce activitatea sa principală de fast fashion se maturizează înaintea unei listări planificate la Londra, raportează FT.

    Start-up-ul fondat în China, popular în rândul generaţiei Z şi evaluat la peste 60 de miliarde de dolari în ultima sa rundă de strângere de fonduri, a suferit o diversificare semnificativă din domeniul fast fashion, încercând să construiască o capacitate de depozitare extinsă pentru a reduce durata de livrare.

    Capacitatea Shein de a convinge investitorii că poate continua să se dezvolte dincolo de piaţa de fast fashion va determina evaluarea sa, în timp ce se pregăteşte pentru o listare la bursă. Analiştii au declarat că societatea trebuie să îşi adapteze modelul de afaceri pentru a face faţă rivalului chinez Temu şi Amazon.

    „Shein nu poate risca să fie doar un alt brand într-un sector digital aglomerat de consum, ci trebuie să continue să îşi rafineze modul de operare pentru a-şi spori relevanţa”, a declarat Martin Roll, strateg de afaceri din Singapore. „Piaţa globală actuală şi condiţiile IPO sunt foarte dificile, astfel încât compania trebuie să fie capabilă să opereze cât se poate de eficient şi inovator.”

    Shein, care a explodat pe scena modei în primii ani ai pandemiei, a aşteptat până în noiembrie pentru a iniţia în mod oficial planurile de listare în SUA din cauza problemelor de reglementare din China şi a unei pieţe globale anemice a IPO-urilor.

    În ultimele luni, compania s-a orientat către listarea în Marea Britanie, pe fondul tensiunilor dintre Beijing şi Washington. Rămâne neclar dacă Shein va obţine aprobarea Beijingului pentru a se lista la Londra.

    Compania a atins un profit record de peste 2 miliarde de dolari în 2023. Prin comparaţie, rivalii H&M şi Inditex, proprietarul Zara, au raportat profituri nete de 8,7 miliarde de coroane SKr (829 milioane de dolari) şi, respectiv, 5,4 miliarde de euro, în cei mai recenţi ani fiscali ai lor. Compania se aşteaptă ca creşterea să încetinească pe măsură ce devine un jucător consacrat pe piaţa fast fashion, potrivit unei prezentări a companiei de anul trecut.

    Shein a încercat să transforme clienţii în cumpărători loiali pentru a atinge obiectivele de venituri, se arată în prezentare. 

    Utilizarea aplicaţiei de către clienţi pare să se fi plafonat la nivel global, puţin peste 12% dintre respondenţi declarând că au folosit Shein în ultima lună, aceeaşi cantitate ca în cele două trimestre anterioare, a precizat GWI.

  • Care sancţiuni? În luna mai, importurile oficiale de gaze naturale din Rusia au depăşit în Europa livrările din SUA, deşi marile puteri din UE susţin pe hârtie că Rusia trebuie izolată

    În luna mai, pentru prima dată în aproape doi ani, importurile de gaze naturale din Rusia au depăşit în Europa livrările din SUA, în ciuda eforturilor regiunii de a se debarasa de combustibilii fosili ruşi de la invazia la scară largă a Ucrainei, scrie FT. 

    În timp ce factori punctuali au determinat această inversare, ea evidenţiază dificultatea de a reduce în continuare dependenţa Europei de gazul din Rusia, mai multe ţări est-europene depinzând încă de importurile de la vecinul lor.

    “Este surprinzător să vedem cum cota de piaţă a gazului rusesc şi a [gazului natural lichefiat] creşte în Europa după toate prin câte am trecut şi după toate eforturile depuse pentru a decupla şi a elimina riscurile legate de aprovizionarea cu energie”, a declarat Tom Marzec-Manser, şeful departamentului de analiză a gazelor din cadrul companiei de consultanţă ICIS.

    După invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022, Moscova şi-a redus livrările de gaze prin conducte către Europa, iar regiunea a intensificat importurile de GNL, care este transportat pe nave specializate, SUA fiind un furnizor important.

    SUA au depăşit Rusia ca furnizor de gaze pentru Europa în septembrie 2022 şi, din 2023, au reprezentat aproximativ o cincime din aprovizionarea regiunii.

    Dar luna trecută, gazele ruseşti prin conducte şi transporturile de GNL au reprezentat 15% din totalul livrărilor către UE, Marea Britanie, Elveţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina şi Macedonia de Nord, potrivit datelor ICIS.

    GNL din SUA a reprezentat 14% din aprovizionarea regiunii, cel mai scăzut nivel din august 2022, arată datele ICIS.

  • XTB: Sucul de portocale ar putea deveni în curând aproape un lux, după creşterea puternică a preturilor pe pietele internationale, după ce seceta, căldura, uraganele şi dăunătorii au afectat culturile

    Sucul de portocale, un produs de bază, ar putea deveni în curând aproape un lux, având în vedere creşterea preturilor la concentratele din citrice pe pietele internationale, în conditiile în care seceta, căldura excesivă, uraganele sau dăunătorii au afectat culturile din marile tări producătoare, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România

    ”Consecinţele unor evenimente climatice şi biologice sunt deja vizibile şi în zone care, privite din Europa, păreau „ferite” – posibil şi prin prisma distanţei geografice. Evenimentele de anul acesta ne arată că echilibrul preţurilor pentru produse agricole variate, inclusiv cele exotice, este mai fragil decât în trecut, iar schimbările tiparelor meteorologice pot genera perturbări ample şi de durată”.

    În acest context, Banca Centrală Europeană a mentionat riscul preţurilor la alimente în comunicatul deciziei de politică monetară din iunie, deşi probabil atenţia este mai degrabă îndreptată către produsele de bază.

    Anul 2024 a adus deja un vârf al preţurilor la cafea pentru ultimii trei ani, urmat de o corecţie moderată şi de o explozie a preţurilor la cacao, care s-au triplat până în aprilie, coborând de atunci cu doar 14%.

    În paralel,  sucul de portocale a pus pe jar iubitorii de citrice, înregistrând creşteri pronunţate în această primăvară. Contractele futures (la termen) pentru concentrate Orange Juice cu scadenţa în iulie, în prezent cele mai tranzacţionate, au atins un vârf de 4,95 dolari/livră pe 28 mai. Deşi cotaţiile au scăzut până la 4,25 dolari/livră la închiderea de miercuri,  ele rămân cu 8% mai sus faţă de acum o lună, cu un avans de 21,2% în 3 luni şi 105,3% în ultimul an, arată Claudiu Cazacu.

    Florida, care produce 90% din sucul de portocale din SUA, a fost afectată masiv de uragane, vreme rece şi dăunători, cu efecte tot mai vizibile. Pe lângă vremea din SUA, provocările din Brazilia (o boala bacteriană care usucă copacii, seceta şi căldura extremă), ţara care produce 70% din oferta globală de suc de portocale, şi-au pus amprenta pentru al treilea an consecutiv. 

    Potrivit IFU (International Fruit and Vegetable Juice Association), o asemenea situaţie nu s-a mai întâlnit vreodată, nici măcar în timpul marilor îngheţuri sau uragane din trecut.

    Exporturile Braziliei au mers în 2023, în primul rând, spre Europa, cu 55% şi apoi către SUA, o cotă de 31%. Producţia ar urma să scadă cu aproape un sfert, potrivit estimărilor, ceea ce ar conduce la cea mai redusă producţie de după 1988, potrivit asociaţiei producătorilor de citrice din Brazilia.

    Spania, cel mai mare producător european, ar urma să înregistreze o producţie în scădere cu 8% şi cu aproape 24% sub media ultimilor 5 ani.

    Preţul la nivel de distribuitori a avansat cu aproape 77% într-un an. În Europa, consumatorii resimt şi costurile de transport şi ambalare mai ridicate, subliniază consultantul de strategie din cadrul XTB România.

    Producătorii de băuturi răcoritoare iau în calcul modificarea conţinutului pentru a include, printre altele, mandarine. Alţii ar putea lua în considerare amestecul cu suc de mere sau de struguri, având în vedere costurile logistice asociate utilizării mandarinelor.


     

     

  • Astăzi se deschide în Bucuresti cea mai mare plajă artificială urbană dintr-o capitală europeană. Vezi unde se află noul loc de distracţie din ţara noastră

    Forty Management, dezvol­tator român de proiecte imobiliare cu destinaţie mixtă şi reconversie urbană verde, anunţă că inaugurează astăzi, 12 iunie, proiectul Lagoon Park Bucharest, prima plajă urbană artificială din Europa, în urma unei investiţii de 33 de milioane de euro.

    Complexul va fi situat pe Strada Coralilor nr. 18, în sectorul 1 al Capitalei, în apropiere de Petrom City.

    “Lagoon Park Bucharest este prima plajă urbană artificială dintr-o capitală europeană(…) Proiectul înseamnă transformarea unei foste platforme industriale abandonate, de 40.000 de metri pătraţi, într-o oază urbană verde, ce include o lagună turcoaz de 10.000 mp cu o adâncime medie de 2 metri, 11.000 mp de plaje cu nisip alb, 1.150 de şezlonguri, 2 restaurante, 280 de locuri de parcare publice şi nenumărate alte facilităţi“, explică Lucian Azoiţei, CEO al Forty Management.

    Compania a demarat în 2023 lucrările pentru Central District Lagoon City, un proiect care va cuprinde peste 400 de apartamente strict pentru închiriere, spaţii de biouri şi servicii şi un hotel, alături de laguna artificială amplasată în centrul complexului.

    Ideea din spatele proiectului îşi are originile în America, acolo unde Crystal Lagoons, o companie americană cu birouri în întreaga lume, a dezvoltat şi patentat o tehnologie care permite construirea şi întreţinerea unor lagune artificiale de dimensiuni nelimitate, la costuri reduse, oriunde în lume.

    “ Experienţa Forty în proiecte inovatoare şi sustenabile, pe lângă succesul în dezvoltările exclusiv verzi, a condus la acest parteneriat pe termen lung “, spune Jean Pierre Juanchich, Director Global Business al Crystal Lagoons.

    Portofoliul Forty Management include în acest moment opt proiecte mixed-use de tip Lagoon City şi 11 proiecte de tip Public Access Lagoon, ce vor fi dezvoltate în alte şase ţări – Ungaria, Cehia, Polonia, Italia, Franţa şi Spania, la care se adaugă trei hoteluri de lux cu un număr total de 702 de camere – Radisson Lagoon şi Central District Hotel – Crest Collection la Bucureşti, alături de hotelul Swisshotel Hotel din cadrul Lagoon City Budapesta.

     


     

     

  • Gazprom este lovit în plin de războiul din Ucraina: Un raport intern dezvăluie cifrele dure din spatele a mai bine de doi ani de război

    Este puţin probabil ca Gazprom să poată recupera în următorul deceniu vânzările de gaze pierdute ca urmare a războiului declanşat în Ucraina, potrivit unui raport comandat pentru liderii grupului energetic rus, raportează Financial Times.

    Exporturile companiei către Europa vor fi în medie de 50-75 de miliarde de metri cubi pe an până în 2035, reprezentând o treime din nivelurile raportate înainte de declanşarea războiului, a prezis cercetarea.

    Deşi Gazprom speră că un nou gazoduct către China poate ajuta la compensarea volumelor pierdute la exportul european, capacitatea acestuia va fi de doar 50 de miliarde de metri cubi pe an, preţurile Beijingului fiind mult mai mici decât în Europa, potrivit raportului în cauză.

    „Principalele consecinţe ale sancţiunilor pentru Gazprom şi industria energetică sunt contracţia volumelor de export, care vor fi readuse la nivelul din 2020 nu mai devreme de 2035”, au scris autorii documentului.

    Raportul de 151 de pagini, comandat de conducerea companiei şi redactat la sfârşitul anului trecut, se numără printre cele mai sincere recunoaşteri de până acum ale modului în care sancţiunile occidentale impuse ca răspuns la războiul din Rusia au afectat Gazprom şi, în general, sectorul energetic rusesc.

    „Situaţia Gazprom este foarte sumbră”, a declarat Elina Ribakova, cercetător senior nerezident la Peterson Institute for International Economics, cu sediul la Washington, după ce a citit cercetarea. „Compania se află într-o fundătură, conducerea ei fiind conştientă de acest lucru”.

    Gazprom comandă în mod regulat cercetări externe pentru a obţine tratament preferenţial şi finanţare suplimentară din partea Kremlinului, potrivit lui Sergei Vakulenko, membru senior la Carnegie Russia Eurasia Center din Berlin şi fost director de strategie la Gazprom Neft, divizia petrolieră a companiei.

    Potrivit raportului, cota Gazprom din exporturile de energie ale Rusiei va scădea pe măsură ce gazele livrate prin conducte, care au fost afectate în mod deosebit de consecinţele invaziei, vor fi înlocuite de gazele naturale lichefiate, mai puţin vulnerabile. Acesta adaugă că societatea va avea dificultăţi în a reveni la creştere fără un sprijin semnificativ din partea statului în găsirea de noi pieţe pentru gazele sale.

    De asemenea, raportul evidenţiază modul în care sancţiunile au tăiat accesul industriei energetice ruseşti la tehnologii cruciale, cum ar fi turbinele care ajută la deplasarea gazului prin conducte, precum şi la piesele de schimb şi expertiza necesare pentru a le repara.