“Uniunea Europeană va continua să se extindă sau va dispărea treptat”, a spus Dacic, comentând remarcile făcute de către preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a spus că UE nu se va extinde până în 2019.
Şeful diplomaţiei de la Belgrad a precizat că Serbia se află într-o poziţie dificilă în privinţa relaţiilor cu Rusia şi cu SUA, din cauza situaţiei internaţionale actuale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Un studiu realizat la nivel global de McKinsey Institute cu titlul înspăimântător “Mai săraci decât părinţii lor: Veniturile scad sau sunt staţionare în economiile avansate”, aruncă puţină lumină asupra mecanismelor care generează acest fenomen, relatează Fortume. Conform studiului, veniturile în stagnare sau chiar regres nu sunt caracteristice doar pieţei SUA, ci în ţări din întreaga lume; adică în ţările dezvoltate din întreaga lume.
Studiul arată cum 70% dintre gospodăriile din 25 de ţări din întreaga lume au constatat un declin al câştugurilor pe parcursul ultimului deceniu. Aceste date vin sunt completate de informaţia că în deceniul anterior celui în care au intervenit scăderi ale câştigurilor, doar 2% dintre gospodării au constatat acest fenomen. Astfel, conform autorilor studiului, în perioada 1993-2005, mai puţin de 1 milion de persoane din cele 25 de ţări dezvoltate au constatat o reducere a câştigurilor, această cifră pur şi simplu a explodat în perioada care a urmat, ajungând la circa 580 de milioane de oameni în perioada 2005 – 2014.
Concret, o parte importantă a oamenilor din întreaga lume se aşteptau ca situaţia lor financiară să se îmbunătăţească şi să poată transmite generaţiilor viitoare o avere mai mare decât primiseră ei. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, au intervenit frustrările. Nu e nicio surpriză, în acest context, că votanţi bogaţi din lumea întreagă se lasă seduşi de promisiunile politicienilor cu orientări radicale.
Indiferent care ar fi soluţiile politicienilor din diverse ţări de-a lungul lumii, studiul realizat de McKinsey arată, negru pe alb, că există o problemă de anvergură la nivel mondial: alegătorii sunt supăraţii, iar extremiştii câştigă teren. Vă sună cunoscut?
Un fenomeni extrem de rar s-a înregistrat în urma trecerii uraganului Irma. Pur şi simplu apa oceanului a dispărut, acolo unde valarulie băteau ţărmul rămânând numai nisipul. Fenomenul a fost remarcat de localnici care au filmat ce a mai rămas din coasta Atlanticului, după trecerea celei mai mari furtuni care până acum a făcut zeci de victime şi pe care preşedintele SUA a calificat-o ca fiind „un mare dezastru”
Negocierile pentru achiziţia Bancpost şi Piraeus Bank au intrat în linie dreaptă, în joc fiind două bănci care cumulat au cota de piaţă de 4,6% şi câteva milioane de clienţi. Ofertele financiare s-au depus pentru amândouă băncile, conform unor surse de pe piaţa bancară. Pentru Bancpost, numărul 9 din România cu o cotă de piaţă de 2,96% şi active de 11,6 miliarde lei (2,5 miliarde de euro) la finalul lui 2016, se luptă Banca Transilvania, fondul de investiţii american Varde şi fondul de investiţii J.C. Flowers.
Negocierile pentru achiziţia Bancpost şi Piraeus Bank au intrat în linie dreaptă, în joc fiind două bănci care cumulat au cota de piaţă de 4,6% şi câteva milioane de clienţi. Ofertele financiare s-au depus pentru amândouă băncile, conform unor surse de pe piaţa bancară. Pentru Bancpost, numărul 9 din România cu o cotă de piaţă de 2,96% şi active de 11,6 miliarde lei (2,5 miliarde de euro) la finalul lui 2016, se luptă Banca Transilvania, fondul de investiţii american Varde şi fondul de investiţii J.C. Flowers.
„Am avertizat autorităţile de ani de zile că sistemul de sănătate din România se îndreaptă către o criză fără precedent. Am vorbit de efectele negative ale taxei clawback asupra pacienţilor şi industriei şi am luptat împotriva lipsei de transparenţă a statului român în ceea ce priveşte cheltuielile cu medicamentele”, a adăugat acesta.
Companiile membre ale APMGR au cerut încă din 2015 un audit independent la CNAS, inclusiv transparentizarea modului de calcul al taxei clawback, dar aceste solicitări au fost ignorate. Producătorii de medicamente au fost obligaţi să plătească sume pe care nu le pot verifica şi au existat multe cazuri în care companiile au contestat aceste cifre în justiţie şi au şi câştigat. În plus, deşi APMGR a demonstrat clar că taxa clawback a ajuns la un nivel nesustenabil pentru producătorii de medicamente generice şi medicamentele ieftine sunt cele mai afectate de această taxa şi dispar de pe piaţă, demersurile lor au fost ignorate de autorităţi, conform reprezentanţilor APMGR.
În cazul unei decizii finale a justiţiei în cazul fraudei de la CNAS, producătorii de medicamente generice vor acţiona în justiţie CNAS şi pe cei vinovaţi pentru a-şi recupera prejudiciul. „Nu putem acceptA şi nu putem fi de acord cu furtul, am deveni pur şi simplu părtaşi la aceste fapte. Din păcate, companiile mai pot recupera prejudiciul, pacienţii care au dispărut, nu,” a adăugat Mihai.
APMGR susţine că este nevoie că şi instituţiile statului român, Guvernul, Ministerul Sănătăţii, să acţioneze de urgenţă, altfel vor lăsa impresia că sunt complicii celor care au fraudat românii, mai spun reprezentanţii. Prin urmare, APMGR solicită Guvernului să dispună de:
• Un audit independent la CNAS pentru a se verifică folosirea banului public, inclusiv prin verificarea şi transparentizarea datelor folosite în calculul taxei clawback;
• Suspendarea imediată a plăţii taxei clawback pentru medicamentele generice, pentru a se asigura că medicamentele esenţiale pentru milioane de pacienţi, rămân pe piaţă, iar locurile de muncă din industria locală sunt păstrate. APMGR reaminteşte că medicamentele generice sunt în general medicamente cu preţ redus, medicamente folosite în special de bolnavii cronici, de cei în vârstă, şi se adresează unor arii terapeutice de baza precum: boli cardiovasculare şi digestive, cancer, boli ale sistemului nervos central şi ale aparatului respirator.
Coform CEGEDIM, 60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei. Multe din acestea sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice. O taxa pe vânzări de 30%, care se adaugă unei politici a celui mai mic preţ dintr-un coş de 12 ţări de referinţă, care se adaugă obligaţiei medicamentului generic de a fi la maximum 65% din preţul medicamentului inovativ al cărui generic este, combinată cu fraude în instituţii fundamentale ale sistemului de sănătate, nu poate să ducă decât la catastrofă pentru pacienţi şi faliment pentru industrie.
Retailerii internaţionali, printre care Profi şi Mega Image, tatonează o preluare a lanţului de magazine Unicarm, potrivit surselor din piaţă.
Unicarm este unul dintre cele mai puternice businessuri antreprenoriale din retailul românesc, cu afaceri de 650 mil. lei anul trecut.
Afacerea construită de Vasile Lucuţ are un model de business care include activităţi de retail şi producţie. Unicarm are circa 100 de magazine, concentrate în special în centrul, nordul şi vestul ţării.
„Poveşti, după cum ştiţi, au fost multe“, spune Vasile Lucuţ, proprietarul Unicarm, cu privire la o eventuală vânzare.
Grupul deţine în România fabrici de mezeluri, lapte şi pâine, precum şi o reţea de magazine. În totalul businessului reţeaua proprie de magazine contribuie cu circa 30-40%, în rest diferenţa provine din vânzările realizate de companie în magazinele altor retaileri străini sau români, conform datelor oferite anterior de Vasile Lucuţ.
Profi şi Mega Image sunt doi dintre rechinii din comerţul local, fiecare dintre cele două reţele preluând anterior afaceri antreprenoriale de dimensiuni mici şi medii.
Retailerii internaţionali, printre care Profi şi Mega Image, tatonează o preluare a lanţului de magazine Unicarm, potrivit surselor din piaţă.
Unicarm este unul dintre cele mai puternice businessuri antreprenoriale din retailul românesc, cu afaceri de 650 mil. lei anul trecut.
Afacerea construită de Vasile Lucuţ are un model de business care include activităţi de retail şi producţie. Unicarm are circa 100 de magazine, concentrate în special în centrul, nordul şi vestul ţării.
„Poveşti, după cum ştiţi, au fost multe“, spune Vasile Lucuţ, proprietarul Unicarm, cu privire la o eventuală vânzare.
Grupul deţine în România fabrici de mezeluri, lapte şi pâine, precum şi o reţea de magazine. În totalul businessului reţeaua proprie de magazine contribuie cu circa 30-40%, în rest diferenţa provine din vânzările realizate de companie în magazinele altor retaileri străini sau români, conform datelor oferite anterior de Vasile Lucuţ.
Profi şi Mega Image sunt doi dintre rechinii din comerţul local, fiecare dintre cele două reţele preluând anterior afaceri antreprenoriale de dimensiuni mici şi medii.
Dacă ţi-a fost greu să înveţi una sau două limbi străine, gândeşte-te prin ce dificultăţi trec cetăţenii din Papua Noua Guinee, care deşi este o ţară mică, este locul unde se vorbesc cele mai multe limbi de pe glob. Nu mai puţin de 839 de limbi se vorbesc aici, de aproape 3 ori mai multe limbi decât există pe întregul continent european.
Pentru ca o limbă să fie considerată ca fiind vorbită, “vie”, trebuie ca să existe cel puţin un vorbitor care să o considere limba maternă. Următoarea ţară în clasamentul ţărilor cu cele mai multe limbi vorbite se află Indonezia (707), urmată de Nigeria (526) şi India (454). Aşadar, în acest moment, este considerat că pe glob există în jur de 6000 de limbi vorbite.
Limba maternă este considerată ca fiind un element cheie al identităţii naţionale. Potrivit unei cercetări a Pew Research, majoritatea respondeţilor, cu excepţia celor din Ungaria, Grecia şi Japonia, au declarat că locul de naştere nu contează în stabilirea identităţii naţionale, considerând mult mai important limba maternă.
Chiar dacă în Papua Noua Guinee se vorbesc cele mai multe limbi, tot limba engleză este considerată ca fiind cea mai puternică.
În ciuda repetatelor semnale de alarmă pe care PRIMER le-a tras la numeroase nivele, autorităţile de resort par să nu înţeleagă rolul strategic pentru sistemul sanitar şi economie al fabricilor de medicamente din ţară, obligându-le pe acestea la plata simultană de impozit pe cifra de afaceri şi pe profit. În lipsa unui cadru fiscal corect şi predictibil, vom putea asista pe lângă problemele pe care le au pacienţii în a-şi procura medicamentele esenţiale şi la închiderea sau relocarea din ţară a unor secţii de manufacturiere sau a unor fabrici întregi.