BusinessMagazin

Tag: depozite

  • Cât câştigă un angajat la Lidl. Compania a anunţat noi măriri de salarii

    Potrivit noii grile de salarizare anunţate de companie, salariul unui vânzător şi al unui lucrător în depozitele Lidl România poate ajunge până la 2.999 de lei brut, cu tichete de masă incluse. 

    Totodată, de la 1 octombrie, fiecare angajat al Lidl România cu normă întreagă câştigă peste 2199 de lei brut, sumă ce include valoarea bonurilor de masă. În plus, Lidl are un sistem de salarizare în trepte, astfel că în primii trei ani de activitate în companie salariul creşte automat în fiecare an.  Acelaşi sistem progresiv îl are retailer-ul şi în ceea ce priveşte zilele de concediu. Un angajat beneficiază în primul an de 21 de zile libere, de 23 în al doilea şi de 25 în al treilea.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Lidl, compania  este singurul retailer care oferă angajaţilor săi 2 zile libere de Crăciun şi 2 zile libere de Paşte, dar şi cadouri pentru copii şi tichete cadou pentru diferite ocazii.

    Pe lângă beneficiile salariale, angajaţii Lidl România au beneficii extra-salariale precum: asigurare medicală privată gratuită, acces la  clinici şi spitale din ţară şi, în consecinţă, la o gamă largă de servicii, cu diferite pachete medicale gratuite. Mai mult, şi membrii familiei acestora pot beneficia de oferte de servicii medicale.

    Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 27 de ţări europene şi având peste 100 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a aproximativ 10.000 de magazine. Cu  mai mult de 170.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial.

     

  • Un român vrea să depună 1.000 de lei. Care este banca la care va avea cei mai mulţi bani după trei luni

    Românii aveau la finalul lunii iulie a acestui an 48,5 mld. lei (aproape 11 mld. euro) în conturi curente şi de economii, cu 35% peste nivelul din luna iulie a anului trecut, potrivit datelor BNR. Acest lucru înseamnă că în ultimul an sumele plasate în conturi curente şi de economii s-au majorat cu 12 mld. lei.

    Creşterea lichidităţilor din conturile curente şi de economii vine concomitent cu stagnarea banilor plasaţi în depozitele la termen, ceea ce înseamnă că românii îşi mută banii din depozite în conturi curente şi de economii, un produs mult mai flexibil care a ajuns să ofere în prezent randamente mai bune.

    Un român vrea să depună 1.000 de lei. Care este banca la care va avea cei mai mulţi bani după trei luni. Topul băncilor care oferă cele mai bune dobânzi

  • Un român vrea să depună 1.000 de lei. Care este banca la care va avea cei mai mulţi bani după trei luni

    Românii aveau la finalul lunii iulie a acestui an 48,5 mld. lei (aproape 11 mld. euro) în conturi curente şi de economii, cu 35% peste nivelul din luna iulie a anului trecut, potrivit datelor BNR. Acest lucru înseamnă că în ultimul an sumele plasate în conturi curente şi de economii s-au majorat cu 12 mld. lei.

    Creşterea lichidităţilor din conturile curente şi de economii vine concomitent cu stagnarea banilor plasaţi în depozitele la termen, ceea ce înseamnă că românii îşi mută banii din depozite în conturi curente şi de economii, un produs mult mai flexibil care a ajuns să ofere în prezent randamente mai bune.

    Un român vrea să depună 1.000 de lei. Care este banca la care va avea cei mai mulţi bani după trei luni. Topul băncilor care oferă cele mai bune dobânzi

  • Libra Internet Bank şi-a dublat profitul în primul semestru, la 25 milioane de lei

    Libra Internet Bank a raportat în primul semestru un profit net de 25 milioane lei, în creştere cu 111% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar activele au crescut cu 41%, la 2,86 miliarde lei.

    În acelaşi timp, soldul depozitelor a ajuns la 2,54 miliarde de lei net, majorându-se cu 43%, iar soldul creditelor a crescut cu 46%, până la 1,72 miliarde lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un român vrea să depună la bancă 5.000 de lei. Câţi bani va avea după un an

    Dobânda medie oferită de bănci cli­enţilor la depozitele noi în lei a coborât în luna iunie la 1,07% şi a atins un nou minim istoric după cel din luna mai, când câştigul mediu anual al deponenţilor a fost marginal mai mare, de 1,09%. Pentru de­po­zitele deschise în moneda euro, băncile le-au oferit clienţilor o dobândă medie de 0,41%.

    Unii analiştii economici sunt de părere că do­bânzile s-ar putea menţine la minimele ac­tuale până la sfârşitul anului, în timp ce alţii an­ticipează continuarea tendinţei de scădere. Însă, dobânzile ar urma să rămână în teritoriul pozitiv.

    Un român vrea să depună la bancă 5.000 de lei. Vedeţi AICI câţi bani va avea după un an

     

  • Depozitele care depăşesc 100.000 euro au tratament preferenţial în caz de insolvenţă a băncii

    Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare garantează integral depozitele de până în 100.000 euro, clienţii urmând să îşi primească banii înapoi în cazul în care o bancă este declarată insolventă, iar sumele care depăşesc acest nivel beneficiază de tratament preferenţial, a explicat miercuri FGD

    Astfel, pentru sumele din depozit care depăşesc 100.000 euro, deponenţii beneficiază de un tratament preferenţial, creanţele acestora având un rang superior. Astfel, în cazul unui depozit de 150.000 de euro, diferenţa de 50.000 euro peste plafonul de acoperire poate intra sub incidenţa recapitalizării interne numai în condiţiile în care toate celelalte creanţe nu au fost suficiente pentru a absorbi pierderile şi a asigura capitalizarea adecvată a instituţiei de credit. Dacă în ultimă instanţă se ajunge, totuşi, la conversia sumei neacoperite de 50.000 euro, titularul depozitului respectiv primeşte în schimb titluri de capital (de exemplu, acţiuni) la banca în cauză.c

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un român are un depozit de 1.000 de lei la bancă. Marea surpriză pe care o va avea peste un an

    Câştigul real obţinut  de un deponent pentru un depozit de 1.000 de lei pe 12 luni este pozitiv la cinci bănci şi negativ la 18 bănci, rezultă din analiza efectuată de finzoom.ro asupra a 23 de bănci din sistemul bancar românesc. Finzoom.ro a analizat dobânda anuală efectivă (DAE) pentru depozite şi conturi de economii la 23 dintre băncile care activează în România. DAE include, pe lângă dobânda anuală, şi impozitul de 16% reţinut pentru dobândă, dar şi unele dintre comisioanele percepute de banci.

    Un alt paradox scos la iveală de autorii analizei este că nu bancile care au cele mai mari dobânzi nominale au şi cea mai bună DAE, adică cel mai mare câştig real pentru deponent.

    Află aici ce se întâmplă într-un an cu un depozit de 1.000 de lei de la o bancă şi care este marea surpriză pe care o vor avea deponenţii

  • Drumul armelor din depozitele est-europene în mâinile teroriştilor

    O armă de decor cumpărată pe internet dintr-un magazin dubios din Slovenia poate fi uşor modificată pentru a trage cu muniţie de război. Balcanii sunt un adevărat bazar de armament, iar statele est-europene, inclusiv România, vând oricui tot ce se poate vinde din surplusul de arme militare. Acestea sunt concluziile unei anchete jurnalistice care a încercat să găsească drumul morţii pe care ajung armele la terorişti. Investigaţia s-a împotmolit în secretele unor operaţiuni poliţieneşti europene.

    Anul trecut islamiştii au omorât 150 de persoane şi au rănit 400 în Europa de Vest. Cu arme furate de la armată s-a tras în atacurile din Copenhaga. Pentru măcelul din redacţia Charlie Hebdo, de la Bataclan şi de pe străzile din Paris au fost folosite puşti de asalt Kalaşnikov, care pot fi procurate din Balcani. În luarea de ostatici din magazinul evreiesc din districtul parizian Porte de Vincennes, ucigaşul a tras cu o puşcă automată fabricată în fosta Cehoslovacie. Cercetările i-au adus pe jurnalişti – ancheta a fost făcută prin proiectul European Investigative Collaboration – la comercianţi de arme şi la un presupus informator al poliţiei franceze care i-ar fi furnizat lui Amedy Coulibaly, ucigaşul din districtul Porte de Vincennes, o parte din arsenal.

    Ancheta arată, de asemenea, cât de uşor ar fi pentru terorişti să-şi procure arme din Germania şi cum cei mai periculoşi extremişti de dreapta din Germania au făcut exact acest lucru. Rezultatele investigaţiei au fost publicate de revista Der Spiegel.

    Despre rolul jucat de birocraţia europeană în acest comerţ al morţii patru cuvinte, poate o scăpare de exprimare, sunt edificatoare. Pe 18 noiembrie 2015, Comisia Europeană a anunţat o propunere pentru înăsprirea controlul armelor de foc în UE. Anunţul privea Directiva Armelor de Foc, care stabileşte cine în Europa are voie să cumpere şi să vândă arme letale, ce este permis şi ce nu. Bruxelles-ul a vrut să trimită un semnal puternic, dar din nefericire acesta a venit după măcelurile din Paris. Legile privind armele şi muniţiile din statele UE vor deveni mai stricte, iar controalele mai severe. Preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, a ataşat anunţului câteva cuvinte care probabil au spus mai mult decât a vrut. „Crima organizată care are acces şi face comerţ cu arme de foc de nivel militar în Europa nu va mai fi tolerată“, se arată în comunicatul original emis în limba franceză. „Nu va mai fi?“ Să fie aceasta recunoaşterea fără ascunzişuri că UE a tolerat până acum astfel de lucruri? Să fie recunoaşterea eşecului Europei?În comunicatele traduse în engleză şi germană cuvintele „nu va mai fi“ lipsesc.

    În 1991, UE a încercat să reglementeze pentru prima dată o piaţă înfloritoare a armelor. Rezultatul a fost Directiva Armelor de Foc, care are practic un singur scop, de a garanta un comerţ liber, pe cât de mult este posibil, pe piaţa europeană. Directiva exclude voit armele de alarmă, care nu erau considerate arme de foc. A fost nevoie de 17 ani pentru ca UE să realizeze că cel mai mare pericol pe care-l creează armele nu este acela că reglementarea în exces poate afecta comerţul liber, ci că armele pot fi folosite pentru a ucide sau răni oameni.

    Prin urmare, directiva a fost modificată în mai 2008: „Comisia va emite îndrumări privind standardele şi tehnicile de dezactivare pentru a se asigura că armele de foc dezactivate nu mai pot fi folosite pentru a trage cu muniţie letală“. Sună bine, dar directivei îi lipsesc două elemente critice, care ar fi putut salva vieţi. Primul este data până la care statele membre ale UE sunt obligate să implementeze standardele. Al doilea, nu sunt cuprinse armele de alarmă: pistoalele de start, rachetele de semnalizare şi armele cu gloanţe oarbe, arme care au partea din spate complet funcţională. Astfel de arme sunt folosite în filme, la focuri de salut şi în tot felul de spectacole. UE nu le consideră arme de foc pentru că nu trag gloanţe. De asemenea, ele nu intră în categoria armelor dezactivate pentru că încă produc o explozie sonoră.

    Directiva din 2008 conţinea o absurditate enormă. Anunţa reglementări stricte pentru arme cu care, pentru că au fost dezactivate, nu se mai putea trage – arme de decor. UE nu a dat nicio atenţie modului în care armele de foc pot fi transformate în arme de alarmă. Puştile încă puteau trage, dar numai gloanţe oarbe. Şi tocmai de această categorie de arme s-au arătat mai interesaţi teroriştii, dar şi alţi criminali. Coulibaly avea un întreg arsenal de arme militare modificate iniţial pentru a trage doar gloanţe oarbe.

    Remodificarea lor pentru a trage cu muniţie letală a fost uşoară. În septembrie 2013, Slovacia a trimis un semnal de alarmă, în engleză, pentru a fi înţeles de toată lumea. Slovacia avea reglementări foarte slabe în ceea ce priveşte modificarea armelor letale în arme de alarmă. Două piedici de metal pe ţeavă erau considerate suficiente. Autorităţile slovace au publicat şi un poster în care avertizau că armele de alarmă slovace sunt „reactivate din ce în ce mai des“. Tot ce trebuie făcut, explică posterul, este o modificare simplă: înlăturarea celor două piedici. Armele modificate pentru a trage gloanţe oarbe erau uşor de procurat de la magazinele de specialitate. Cumpărătorul trebuia să aibă cel puţin 18 ani şi un act de identitate valid.

     

  • În culisele unui magazin online

    Dacă în urmă cu câţiva ani puteai cumpăra online doar cărţi sau CD-uri, acum oferta este foarte diversificată: de la produse IT&C, articole de îmbrăcăminte şi până la peşti vii, după cum povesteşte Paul Copil, chief operations officer la retailerul de modă Fashion Days, liderul pieţei de online fashion din România. Fashion Days este prezentă atât pe piaţa locală, cât şi în Bulgaria şi Ungaria, şi serveşte peste milioane de clienţi cărora le pune la dispoziţie zilnic circa 500.000 de produse de la peste 1.000 branduri internaţionale. Anul trecut, în aprilie, Fashion Days a fost cumpărată de eMag, la rândul său lider al pieţei de comerţ online.

    Retailerul de modă are trei depozite la ieşirea din Capitală, unde am fost invitat să văd ce se întâmplă „după clic“, cum se învârt rotiţele care pun maşinăria în mişcare. Din depozitele din Bucureşti pleacă produse în toată ţara, dar şi în Bulgaria sau Ungaria. În magazinul online sunt prezente peste 1.000 de branduri, printre care Calvin Klein, Puma, Just Cavalli sau Guess, de unde clienţii pot alege, dar diversitatea produselor nu este singurul punct de atracţie al unui magazin online de modă, ci şi serviciul trebuie să fie unul foarte bun. În prezent, Fashion Days livrează în România, Bulgaria şi Ungaria într-un interval de 24-48 ore de ore, în funcţie de când este comanda plasată de client, când vine curierul pentru a ridica produsele şi drumul parcurs până la destinaţie, iar infrastructura rutieră deficitară din România contribuie la timpul de livrare. „Ştii când pleci, mai greu când ajungi. Lucrăm la sistem şi în curând vom putea oferi 24 de ore timp de livrare în mod constant“, spune Paul Copil, responsabil pentru tot ceea ce se întâmplă după ce se cumpără un produs.

    Odată cu reducerea timpului de livrare au crescut şi afacerile Fashion Days. „În 2011 timpul lung de livrare făcea ca unii dintre clienţi să renunţe la comandă, astfel marfa rămânea şi se producea un stoc. Făceam campanii ulterior unde vindeam retururile şi produsele rămase.“ În aceea perioadă lucrau în depozit 100 de oameni. În 2012 numărul acestora a crescut la aproape 200, lucrau în trei schimburi „şi cu toate astea tot existau întârzieri“.

    Pentru a remedia această problemă compania s-a concentrat pe trei proiecte. Primul a fost stabilizarea serviciilor de curierat. Au renunţat la a lucra cu mai mulţi curieri, din mai multe ţări (când livrau în Polonia, Slovacia sau Cehia), şi au trecut la un parteneriat cu un singur curier, DPD, singurul care acoperea regiunea unde operam: „Ne‑a ajutat foarte mult în expansiune şi în a stabiliza relaţiile cu clienţii noştri. În plus, e mult mai uşor de administrat un singur sistem“, spune Copil.

    Al doilea punct a fost dezvoltarea unui VMS (Warehouse Management System) modificat pentru nevoile companiei, care poate să suporte traficul mare de date. Iar un ultim punct, implementat în 2013, a fost introducerea unei linii de automatizare şi de procesare a comenzilor. „De la 200 de oameni, care lucrau în trei schimburi, am ajuns la 70 de oameni în două schimburi care fac acelaşi lucru. Nu am renunţat la oameni, ci am deschis depozite de retail. Mai mult, am implementat un departament specializat pe retururi. Care devine un business în sine prin volumul tranzitat“, povesteşte Copil. Sistemul automatizat a mărit fluxul de comenzi posibile de la 200 la 1.500 pe oră, iar gradul de eroare a scăzut de la 7-8% la 0.001%, susţine Paul Copil. „Logistica din online este o vietate aparte. În general, foarte multe companii sunt ancorate într-un sistem clasic, fără să se uite la tehnologii noi. Noi am făcut asta şi ne-a folosit. Operaţiunile au reuşit să susţină creşterea businessului“.

    Care este viaţa unui produs?

     

  • Hobby de CEO: Cătălin Olteanu, FM România: „Se vede când nu există etică în sport sau afaceri şi, în timp, lipsa ei se plăteşte”

    Cătălin Olteanu este director general al FM România, companie de logistică cu afaceri anuale de 24 de milioane de euro şi clienţi din farma, sănătate, produse de larg consum şi retail. Anul trecut, FM a extins depozitul de la Petreşti, Argeş, cu 10.000 mp, iar pentru 2016 şi-a propus să mai cumpere trailere, să mărească unul din depozite. Compania are două platforme proprii în Petreşti, judeţul Dâmboviţa, şi în Dudeştii Noi în judeţul Timiş, cinci huburi de distribuţie (Dudeştii Noi, Cluj, Petreşti, Chiajna şi Bacău), 450 de angajaţi şi 55.000 mp² de depozite pe teritoriul României.

    Ce hobby aveti şi cât timp dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Îmi place să schiez, să mă dau cu bicicleta şi să înot; pe toate le fac de mic, am crescut într-un oraş de munte, iar pe munte erau vreo trei lacuri… Deci iarna schiam şi vara înotam.
    În fiecare an încerc să îmi fac timp de mers la schi, în concediu şi în weekenduri prelungite, iar de bicicletă şi înot îmi fac timp la final de săptămână.

    Ce corespondenţe există între sport şi afaceri?

    În cazul meu sportul ajută la deconectare. După o săptămână de şedinţe multiple, nervi nervoşi, negocieri, cifre şi altele, când înot sunt doar eu cu mine. Nu aud pe nimeni, pot să mă gândesc la ce vreau eu. Iar dacă merg cu bicicleta, ascult muzică şi îmi fac damblaua.
    La schi de obicei merg cu amicii, deci… deconectare şi petrecere.
    În plus, pentru fiecare dintre aceste mici plăceri există câte o comunitate de pasionaţi, cu care interacţionez, şi care uneori ajută şi în carieră.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    În primul rând e benefic pentru fiecare om să aibă un hobby, ceva al lui, care să îl deconecteze. Dacă hobby-ul îl duce într-un mediu în care îi găseşte şi pe partenerii de afaceri e şi mai bine, pentru că e mult mai uşor să legi o relaţie într-un mediu informal, în care toţi încearcă să se simtă bine.

    Care sunt regulile din sport folositoare în afaceri?

    În general sporturile de echipă sunt cele care dau regulile folositoare în afaceri – munca în echipă, etica în business, spiritul de competiţie.
    Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în sport şi în afaceri?

    Etica! Atunci când nu există se vede, şi, în timp, lipsa ei se plăteşte.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Nu cred să fie ceva ce să nu încerc, dar sunt unele chestii cu care nu m-am prea înţeles, de exemplu motociclism…

    De-a lungul carierei sale, Cătălin Olteanu-Heel a parcurs mai multe domenii: a pornit ca inginer proiectant în industria de armament, a trecut apoi în zona managementului de programe, ajungând manager de marketing. Următorul pas a fost în cadrul Solectron România, o firmă pe care o consideră mai degrabă şcoală decât un loc de muncă. Drumul său în acea firmă a plecat de la customer support engineer, a trecut apoi prin diverse funcţii până la cea de manager de operaţiuni a activităţilor de la Timişoara. În 2006 a decis să intre în firma FM Logistic, la recomandarea unui amic; a început ca manager de transport, a urcat alte câteva trepte – cea de manager regional pentru operaţiunile de la Timişoara, iar de la începutul lui 2010 este director general.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Fun!
    CARTE: „The goal”, de Elyahu Goldratt
    PERSONALITATE: Winston Churchill
    SPORTIV: Herman Maier