Tag: datorie

Miniştrii de Finanţe ai ţărilor din zona euro se întâlnesc luni după-amiază pentru a discura despre plata datoriei Greciei şi apartenenţa statului la uniunea monetară.

“Din ce am auzit despre discuţiile tehnice care au avut loc în weekend sunt foarte sceptic. Dar vom primi un raport astăzi şi vom vedea”, a afirmat Schaeuble, citat de BBC News.

Mai mulţi oficiali greci s-au întâlnit în weekend cu reprezentanţi ai creditorilor internaţionali, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, pentru a stabili termenii tehnici ai propunerii pe care guvernul grec o înaintează luni miniştrilor de finanţe din zona euro.

Schaeuble a precizat că Germania nu doreşte ca Grecia să părăsească zona euro, dar pentru ca această situaţie să fie evitată guvernul de la Atena trebuie să îndeplinească “un minim de cerinţe”.

“Problema este că nimeni nu mai vrea să dea bani Greciei fără garanţii”, a declarat ministrul german.

Datoria Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de euro. În 2010, Grecia a primit un pachet de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro din partea UE, BCE şi FMI, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată a ţării.

Pe de altă parte, ministrul francez de Finanţe s-a arătat mai optimist decât omologul său german în ceea ce priveşte rezultatul întâlnirii de luni, subliniind disponibilitatea Franţei de a negocia condiţiile în care Grecia va returna datoria, transmite MarketWatch.

“Grecii trebuie să spună că vor da înapoi plătitorilor de taxe din Europa datoria pe care o au. Dar nu cred că acest lucru trebuie să se facă exact în aceleaşi condiţii. Maturitatea obligaţiunilor, dobânzile, toate acestea pot fi discutate”, a declarat Sapin.

Ministrul francez a luat în calcul şi o eventuală decizie a guvernului elen de a părăsi zona euro, însă a afirmat că o astfel de mutare presupune “pericole imense” pentru Grecia.

Duminică, premierul grec Alexis Tsipras a declarat că negocierile care vor avea loc luni vor fi “dificile”, dar că este încrezător în obţinerea unui rezultat pozitiv. Tsipras doreşte încheierea unui acord punte pe şase luni cu creditorii săi, pentru ca ulterior guvernul să semneze “un nou contract” cu zona euro.

Principalul indice al bursei de la Atena, ASE, a scăzut luni cu 3,8%, în condiţiile în care a încheiat săptămâna precedentă cu un avans de 11%.

Randamentele obligaţiunilor pe trei ani ale Greciei au urcat luni cu 1,19 puncte procentuale, la 17,04%, înaintea întrunirii miniştrilor Finanţelor din zona euro.

O eventuală ieşire din zona euro a Greciei ar fi “cea mai scumpă soluţie atât pentru Grecia, cât şi pentru zona euro”, a declarat Klaus Regling, şeful Mecanismului European de Stabilitate, care a precizat că liderii europeni încearcă să evite această situaţie, potrivit The Wall Street Journal.

Guvernul de la Atena vrea să renegocieze cu creditorii săi termenii pachetului de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro primit în 2010. În acest sens, premierul grec Alexis Tsipras a declarat că guvernul său caută un acord pe şase luni, care să ducă apoi la un “nou contract” cu zona euro.

Datoria Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de euro şi reprezintă 175% din PIB.

Miniştrii de finanţe din zona euro se întâlnesc luni pentru a lua o decizie în legătură cu situaţia din Grecia, după ce miercuri o reuniune extraordinară a Eurogrupului s-a încheiat fără un acord între Grecia şi partenerii săi din zona euro.

Mai mulţi oficiali greci s-au întâlnit în acest weekend cu reprezentanţi ai creditorilor internaţionali, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, pentru a discuta termenii tehnici ai propunerii pe care guvernul grec o va înainta luni miniştrilor de finanţe din zona euro, relatează Bloomberg.

Ministrul grec de Finanţe, Yanis Varoufakis, a declarat că părţile au ajuns deja la mai multe puncte comune în urma consultărilor din acest sfârşit de săptămână.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al guvernului, Gabriel Sakellaridis, a reiterat faptul că Grecia nu este dispusă să continue programul de ajutor financiar încheiat în 2010 cu creditorii săi internaţionali şi că guvernul lui Tsipras “este determinat să îşi respecte promisiunea faţă de poporul grec” de a pune capăt politicilor de austeritate.

“Negocierile de luni vor fi dificile. Totuşi, sunt încrezător”, a declarat Tsipras pentru publicaţia germană Stern.

BCE a decis joi să suplimenteze fondurile puse la dispoziţie băncilor elene prin facilitatea de finanţare de urgenţă (ELA) cu 5 miliarde de euro, la 65 de miliarde de euro.

Principalul dezavantaj al creditele acordate prin ELA este nivelul mai mare al dobânzii, de 1,55% pe an, faţă de rata de 0,05% pe an pe care BCE o cere băncilor centrale din zona euro pentru împrumuturile obişnuite.

Săptămâna trecută, BCE a hotărât să nu mai permită băncilor din Grecia folosirea obligaţiunilor guvernamentale ca garanţii pentru noi credite accesate de la BCE, punând presiune pe banca centrală a Greciei şi pe guvernul condus de Alexis Tsipras pentru renegocierea datoriei publice.

Miniştrii Finanţelor din zona euro se întâlnesc luni pentru a lua o decizie în legătură cu situaţia din Grecia, după ce miercuri o reuniune extraordinară a Eurogrup s-a încheiat fără un acord între Grecia şi partenerii săi din zona euro.

Ulterior, premierul grec Alexis Tsipras a convenit cu preşedintele Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, ca oficiali greci să aibă vineri întrevederi cu reprezentanţi ai creditorilor internaţionali pentru a discuta termenii tehnici ai propunerii pe care guvernul grec o va înainta luni, transmite Reuters.

“Întâlnirea de luni va fi dificilă, este o şedinţă care va fi decisivă. Trebuie să ajungem la un acord. Tsipras trebuie să-şi respecte promisiunile şi, în acelaşi timp, noi, europenii, sunt pregătiţi să vedem ce spaţiu de manevră avem la dispoziţie“, a afirmat Moscovici.

Guvernul de la Atena vrea să renegocieze cu creditorii săi, Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, termenii pachetului de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro primit în 2010. În acest sens, Tsipras a declarat că guvernul său caută un acord pe şase luni, care să ducă apoi la un “nou contract” cu zona euro.

BCE a decis joi să suplimenteze fondurile puse la dispoziţie băncilor elene prin facilitatea de finanţare de urgenţă (ELA) cu 5 miliarde de euro, la 65 de miliarde de euro.

Principalul dezavantaj al creditele acordate prin ELA este nivelul mai mare al dobânzii, de 1,55% pe an, faţă de rata de 0,05% pe an pe care BCE o cere băncilor centrale din zona euro pentru împrumuturile obişnuite.

BCE a decis săptămâna trecută să nu mai permită băncilor din Grecia folosirea obligaţiunilor guvernamentale ca garanţii pentru noi credite accesate de la BCE, punând presiune pe banca centrală a Greciei şi pe guvernul condus de Alexis Tsipras pentru renegocierea datoriei publice.

Datoria Greciei se ridică la aproximativ 315 miliarde de euro şi reprezintă 175% din PIB.

Datoria publică a Greciei este plasată în categoria “junk”, astfel că BCE a oferit ţării un avantaj prin renunţarea la cerinţa ca obligaţiunile guvernamentale să fie evaluate ca recomandate pentru investiţii pentru a putea obţine finanţare ieftină din partea instituţiei europene, relatează MarketWatch.

Una dintre condiţiile puse de BCE pentru a acorda acest sprijin Grecia a fost ca guvernul de la Atena să respecte programul de bailout convenit cu creditorii internaţionali.

“Decizia Consiliului Guvernatorilor se bazează pe faptul că nu se poate presupune în acest moment că revizuirea programului va fi îndeplinită cu succes”, se arată într-un comunicat al BCE.

În aceste condiţii, banca centrală a Greciei va trebui să furnizeze băncilor lichidităţile de care acestea au nevoie, prin accesarea facilităţii de finanţare de urgenţă. Prin acest program, împrumuturile sunt mai scumpe şi sunt oferite de banca centrală a Greciei, nu direct de către BCE.

Acţiunea BCE este percepută de către analişti drept un semnal al faptului că, asemenea Germaniei, BCE nu este dispusă să accepte înlocuirea actualelor obligaţiuni cu unele corelate cu evoluţia economiei elene.

De asemenea, mai multe surse au declarat că BCE nu este deschisă la propunere Greciei de a emite obligaţiuni suplimentare pentru a strânge fondurile necesare pentru a asigura lichidităţile necesare guvernului de la Atena.

Măsura decisă de BCE, care se va aplica începând cu data de 11 februarie, va duce la creşterea costurilor de finanţare ale Greciei, potrivit Bloomberg. Randamentele obligaţiunilor pe zece ani ale Greciei au crescut joi cu 70 de puncte de bază (0,7 puncte procentuale), la 10,38% la ora 10:01 (ora României).

Miercuri, Yanis Varoufakis, ministrul grec de finanţe s-a întâlnit cu preşedintele BCE, Mario Draghi. În urma discuţiilor purtate cu Draghi, ministrul de finanţe al Greciei a declarat că BCE este dispusă “să facă orice este nevoie” pentru a susţine statele membre ale zonei euro.

Varoufakis şi premierul Alexis Tsipras se află, începând de duminică, într-un turneu european, în cadrul căruia sunt programate mai multe întâlniri cu reprezentanţi ai guvernelor naţionale, pentru a explica poziţia noii puteri de stânga din Grecia şi pentru a căuta susţinători în vederea unei renegocieri a datoriei publice, care în prezent se ridică la circa 315 miliarde euro.

La începutul săptămânii, Varoufakis a propus oficialilor europeni şi FMI înlocuirea obligaţiunilor guvernamentale deţinute în prezent de creditorii internaţionali, fie cu unele al căror randament variază în funcţie de evoluţia economică a ţării, fie cu aşa-numitele titluri “perpetue”, care nu au o dată de maturitate şi al căror preţ fluctuează odată cu modificarea dobânzilor pe termen lung.

Varoufakis a propus introducerea a două noi tipuri de obligaţiuni, şi anume cele al căror randament variază în funcţie de evoluţia economică şi cele numite “perpetue”, care nu au o dată de maturitate şi al căror preţ fluctuează odată cu modificarea dobânzilor pe termen lung, potrivit Financial Times.

Ministrul grec de Finanţe vrea ca Grecia să încheie confruntarea cu creditorii săi, Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

“Ce le voi spune partenerilor noştri este că vom combina excedentul bugetar primar cu reformele. Voi spune «Ajutaţi-ne să ne reformăm ţara şi lăsaţi-ne spaţiul fiscal pentru a face asta, altfel vom continua să ne sufocăm şi vom deveni o Grecie deformată, nu reformată»”, a afirmat Varoufakis.

Ministrul de finanţe a declarat că guvernul va menţine un excedent bugetar primar curpins între 1 şi 1,5% din produsul intern brut, chiar dacă Syriza, partidul care conduce coaliţia de guvernare, nu-şi va respecta angajamentele luate în campania electorală privind dimensiunea cheltuielilor bugetare.

De altfel, Christian Noyer, membru al Consiliul Guvernatorilor BCE, a afirmat că Grecia ar putea reduce datoria publică prin creşterea economiei naţionale, subliniind că forţa de muncă a ţării este slab folosită şi că guvernul ar trebui să asigure o mai bună colectare a taxelor.

În acest sens, Varoufakis a afirmat că guvernul va lupta împotriva evaziunii fiscale şi că îi are în vizor pe grecii bogaţi care nu au plătit în mod corect taxele pe care trebuia să plătească în timpul celor şase ani de recesiune economică.

Ministrul grec de Finanţe a început duminică la Paris un turneu european, în cadrul căruia se va întâlni cu reprezentanţi ai mai multor guverne europene, pentru a explica poziţia noii puteri de stânga din Grecia şi pentru a căuta susţinători în vederea unei renegocieri a datoriei publice.