Tag: crestere economica

  • Comisia Europeană estimează o creştere economică de 4,4% a României în 2017

    „Creşterea reală a PIB este aşteptată să rămână solidă în viitorul apropiat, sprijinită de o relaxare financiară şi de creşterea salariilor. Şomajul a scăzut semnificativ în 2016 şi este aşteptat să rămână stabil la un nivel scăzut. Deficitul general guvernamental este prevăzut să se mărească din cauza tăierilor de taxe şi a creşterii cheltuielor publice”, potrivit raportului CE.

    PIB-ul real este aşteptat să crească cu 4,4% în 2017 şi cu 3,7% în 2018. Creşterea exporturilor este, de asemenea, prognozată să accelereze în condiţiile în care cererea externă se va consolida. Totuşi, în condiţiile creşterii importurilor generate de o cerere internă puternică, deficitul de cont curent este aşteptat să ajungă la 2,9% din PIB în 2017 şi la 3,1% din PIB în 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DECIZIA care a luat prin surprindere pe toată lumea luată de Dragnea/Grindeanu. Este pentru prima oară în ultimul deceniu când se întâmplă asta

    „Nu ai cum să ai acest nivel de cheltuieli pentru investiţii pentru că veniturile pe care se bazează ele sunt superoptimiste. Nu ai cum să realizezi o creştere economică de 5,2% în 2017, nu ai cum să atragi 22 de miliarde de lei bani nerambursabili, nu ai cum să strângi din taxe atât cât ai bugetat. Foarte probabil, la rectificările ce vin, sacrificate vor fi investiţiile, aşa cum se întâmplă mereu“, comentează economistul Dragoş Cabat.

    DECIZIA care a luat prin surprindere pe toată lumea luată de Dragnea/Grindeanu. Este pentru prima oară în ultimul deceniu când se întâmplă asta

  • România va avea cea mai mare creştere economică în 2017 din Europa şi este un exemplu ilustrativ pentru un an economic cu „susul în jos“

    În pofida celei mai mari creşteri economice prognozată din Uniunea Europeană pentru  2017, România este un exemplu ilustrativ pentru un an economic cu „susul în jos“, marcat de evenimente precum declanşarea Brexit sau întronarea magnatului american Donald Trump ca preşedinte al celei mai mari economii din lume, SUA.

    În raportul său despre cum va arăta lumea în 2017, The Economist menţionează pentru România o creştere economică de 3,4% şi un PIB per capita de 10.335 dolari (43.613 lei),  însă într-un comentariu al editorului economic al publicaţiei, John O’Sullivan, România este comparată cu ţări precum Egipt, Nigeria,  Pakistan, ale căror creşteri economice înregistrate anul trecut sunt „neaşteptate“.

    „Uitaţi-vă la creşteri economice care ne fac să ridicăm din sprânceană în ţări precum Pakistan, România, Nigeria (care se află în recesiune) şi poate Egipt, a cărei monedă este devalorizată. Acestea nu sunt ţări care au avut politici economice corecte în trecut, mai recent sau mai îndepărtat. Dar 2017 va fi un an cu «susul în jos»“, a punctat O’Sullivan.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Evoluţia cadrului fiscal, provocarea economică a oamenilor de afaceri în 2016 şi 2017

    Peste 60% din managerii incluşi în studiul KeysFin consideră că temperarea creşterii consumului este principala provocare pentru 2017, în timp ce 43% s-au referit la incertitudinile legate de evoluţia economică mondială, 37% au menţionat posibilele măsuri fiscale, iar 24% au indicat o potenţială creştere a inflaţiei. Investitorii au mai precizat, printre altele, evoluţia principalelor valute şi blocajul financiar persistent.

    „Temperarea consumului trebuie pusă în legătură directă cu stimulii fiscali. În 2016, cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, iar cea la alimente coborâse deja la 9% din 2015. Măsurile s-au regăsit în consum, care a accelerat puternic. Scăderea cu încă un punct procentual a cotei-standard de TVA de la 1 ianuarie 2017, creşterea salariului minim şi reducerile de taxe şi impozite promise de noul Guvern, însă, nu vor mai influenţa la fel de mult consumul”, spun analiştii de la KeysFin.

    Potrivit oamenilor de afaceri intervievaţi în sondaj, este greu de crezut că apetitul pentru consum al românilor va mai atinge nivelul record de anul trecut, mai ales că aşteptările inflaţioniste sunt semnificative.

    „Creşterea salariului minim de la 1 februarie va pune presiune pe companii şi nu este exclus ca debuşeul să fie regăsit într-o creştere generală a preţurilor. Presiunile inflaţioniste vor fi accentuate şi de posibila creştere a importurilor, pe fondul ofertei limitate de pe plan intern”, spun cei de la KeysFin. Potrivit analiştilor, rata inflaţiei în 2017 ar urma atingă nivelul de 2%-2,1%.

    Economia României va continua să crească şi în 2017, însă mai puţin decât a făcut-o anul trecut, pe fondul temperării consumului intern şi al riscurilor externe, relevă datele sondajui de opinie. Barometrul privind aşteptările economice arată un optimism moderat pentru 2017, condiţionat de provocările de ordin fiscal-bugetar şi de evoluţia economică mondială.

    După ce, în anul 2016, consumul a fost principalul motor al creşterii economice de peste 4,1%, evoluţia economică din 2017 este privită tot în registru pozitiv, însă rezervat, de majoritatea investitorilor.

    Chiar dacă măsurile de relaxare fiscală, de la reducerea TVA la 19% la eliminarea mai multor taxe şi impozite, alături de creşterea salariului minim pe economie de la 1 februarie 2017 ar trebui, teoretic, să stimuleze suplimentar consumul, cei mai mulţi oameni de afaceri sunt destul de circumspecţi privind continuarea ritmului accelerat de creştere economică, relevă datele sondajului.

    Per ansamblu, 53% din managerii chestionaţi de KeysFin estimează o creştere a PIB-ului între 4-4,1%, 28% din ei văd o evoluţie între 4,2% şi 5%, în timp ce 13% cred că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%, iar 6% din cei chestionaţi au evitat să răspundă, considerând că, în prezent, sunt prea multe necunoscute pentru a descifra evoluţia economiei din 2017.

    Temperarea creşterii economice a fost semnalată, de altfel, de ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică. În trimestrul al treilea, avansul economic s-a temperat la 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după ce, în trimestrul anterior, PIB-ul crescuse la nivel anual cu 6%.

    Potrivit sondajului realizat de KeysFin, cei mai mulţi investitori (76%) estimează că moneda naţională va rămâne predictibilă în 2017. Euro va fi cotat între 4,45 şi 4,55 lei, cu mici fluctuaţii în primăvară şi în toamnă. Peste 20% din manageri văd moneda naţională peste pragul de 4,6 lei/euro, în timp ce restul au evitat să comenteze.

     

  • PwC: Politica va influenţa economia şi va genera incertitudini în 2017

    Echipa de economişti de la PricewaterhouseCoopers (PwC) susţine că politica va influenţa economia şi va genera incertitudini în acest an, iar comerţul global va fi mai mic decât cel al creşterii economice globale, acestea fiind doar câteva dintre previziunile pentru anul 2017.

    Economiştii de la PwC susţin că „reapariţia naţionalismului economic în anumite părţi ale lumii înseamnă că regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului vor fi puse la încercare”. Relaţia comercială între Statele Unite şi China va fi pusă sub presiune, avertizează economiştii. Mai mult, în absenţa încheierii Parteneriatului Transpacific şi a Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) această tendinţă se va păstra pe termen mai lung.

    Politica monetară a Statelor Unite se va întoarce la normalitate, consideră cei de la PwC. „Rezerva Federală americană va continua să întărească politica monetară. Este chiar posibil ca ritmul majorării dobânzilor de către FED să fie mai rapid decât ritmul anticipat în prezent, în funcţie de gradul de implementare, de ritmul şi de amploarea planurilor fiscale ale noii administraţii prezidenţiale americane. Ca urmare a acestor majorări ale dobânzii, economiile care depind de dolar pentru a-şi asigura finanţarea vor fi puse sub presiune”, susţine PwC.

    Politica va influenţa economia şi va genera incertitudine, pe fondul alegerilor care ar putea fi organizate în zona euro, în Germania, Franţa, Olanda şi potenţial Italia şi Grecia, ţări care împreună însumează 70% din PIB-ul zonei euro, anticipează reprezentanţii PwC. Ei amintesc că în Spania este posibilă organizarea unui referendum pentru viitorul Cataloniei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PricewaterhouseCoopers: Politica va influenţa economia şi va genera incertitudini în 2017

    Echipa de economişti de la PricewaterhouseCoopers (PwC) susţine că politica va influenţa economia şi va genera incertitudini în acest an, iar comerţul global va fi mai mic decât cel al creşterii economice globale, acestea fiind doar câteva dintre previziunile pentru anul 2017.

    Economiştii de la PwC susţin că „reapariţia naţionalismului economic în anumite părţi ale lumii înseamnă că regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului vor fi puse la încercare”. Relaţia comercială între Statele Unite şi China va fi pusă sub presiune, avertizează economiştii. Mai mult, în absenţa încheierii Parteneriatului Transpacific şi a Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) această tendinţă se va păstra pe termen mai lung.

    Politica monetară a Statelor Unite se va întoarce la normalitate, consideră cei de la PwC. „Rezerva Federală americană va continua să întărească politica monetară. Este chiar posibil ca ritmul majorării dobânzilor de către FED să fie mai rapid decât ritmul anticipat în prezent, în funcţie de gradul de implementare, de ritmul şi de amploarea planurilor fiscale ale noii administraţii prezidenţiale americane. Ca urmare a acestor majorări ale dobânzii, economiile care depind de dolar pentru a-şi asigura finanţarea vor fi puse sub presiune”, susţine PwC.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Personalitatea anului: Consumatorul

    Motivaţie:

    Business Magazin a acordat titlul „personalitatea anului” consumatorului român, deoarece plusurile din consum au dus la o creştere economică peste aşteptările analiştilor. Astfel, consumatorul român este cel care a pus în mişcare roţile sistemului economic românesc în 2016.

    „Consumul creşte, economia duduie”, „Cât mai poate creşte consumul în România?” Sau „Este această creştere sustenabilă?” Sunt titluri pe care le-am văzut şi revăzut anul trecut. Pe măsură ce consumatorii s-au îndreptat tot mai des către casele de marcat, punând capitalul în mişcare, indicii economici au reacţionat pe măsură, ducând România în topul statelor cu cea mai bună creştere economică din Uniunea Europeană. Dar consumul s-a dovedit, în alte rânduri, insuficient pentru o creştere pe termen lung; care sunt factorii care au dus la acest fenomen, ce industrii au beneficiat şi cum se va manifesta consumul în 2017 sunt întrebările la care acest material încearcă să răspundă.

    Principalul motor ce a contribuit la această creştere este consumul privat. „Consumul a fost impulsionat de creşterea venitului mediu, reducerea ratei şomajului, scăderea preţurilor la anumite produse. De asemenea, începând cu 2016, şi reducerea cotei de TVA a avut un rol major în creşterea consumului. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, banii trimişi de românii care muncesc în străinătate au impulsionat, în primele trei luni ale anului 2016, vânzările cu amănuntul”, spune Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice în cadrul Deloitte România.

    Ţinând cont de previziunile pentru anul acesta, Bădin se aşteaptă ca şi consumul să crească în valori absolute. „Raportându-ne însă la creşterea din acest an, impulsionată şi de reducerea TVA-ului, ne aşteptăm ca această tendinţă ascendentă să fie mai limitată în 2017. În plus, consumul este influenţat în mare măsură de optimismul populaţiei, iar acesta ţine de contextul macroeconomic şi geopolitic care pot să impulsioneze sau nu creşterea.”

    Cu cea mai mare creştere economică din toate ţările Uniunii Europene, în România optimismul a revenit şi se reflectă deopotrivă în coşurile de cumpărături, dar şi în dispoziţia angajatorilor de a creşte numărul salariaţilor. Pentru 2016 şi 2017, prognoza UniCredit pentru creşterea economică din România este de circa 4% pentru România, şi, respectiv, circa 3,5%, fiind campioni în regiune, afirmă Dan Bucşă, lead CEE economist în cadrul UniCredit Bank.

    El spune că previziunea instituţiei financiare pe care o reprezintă este mai pesimistă decât cele ale guvernului şi ale BNR, care văd creşterea în jurul a 5%. „Noi vedem un impact mai mare al importurilor şi credem şi că în trimestrul II am avut un efect de bază din agricultură. În majoritatea ţărilor din regiune, creşterea de anul viitor va fi mai mică decât anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem că am ajuns la vârful ciclului economic, nu numai în România, ci în regiune, în general.” UniCredit vede posibilă o accelerare a creşterii pentru foarte puţine ţări – Ungaria şi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar România îşi măreşte decalajul faţă de alte ţări, suntem şi mai campioni decât în privinţa creşterii economice. Iar Dan Bucşă arată că potenţialul de creştere al României se plasează la 2-2,5%, ceea ce înseamnă că rata de creştere a consumului este dublă, salariile fiind motorul acestor plusuri. „Motivul pentru care consumul nu poate să ţină creşterea peste 5% este că deşi consumăm foarte mult, importăm tot excesul de consum. Suntem singurii care facem asta, polonezii erau ca noi, dar au început şi ei să producă mai mult”, adaugă Dan Bucşă.

    Consumul privat este cel care a împins economia înainte; dar această creştere s-a temperat spre finalul anului: dacă în luna mai vorbeam de un plus de 18% al consumului privat, în luna octombrie această rată scăzuse până la 8%. Potrivit INS, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a înregistrat o creştere cu 7,8% în primele 10 luni ale anului 2016 comparativ cu perioada similară din 2015. Aceasta s-a datorat, în principal, comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+26,2%), al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+17,2%), al comerţului cu ridicata nespecializat (+13,0%), al produselor alimentare, băuturilor şi al tutunului (+10,7%). Scăderi au înregistrat activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-4,3%) şi comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-1,2%).

    O consecinţă pozitivă este creşterea PIB, cu impact direct asupra creşterii economice. Pe fondul plusurilor din consum, în primul trimestru al anului trecut, PIB a crescut la 1,6% faţă de trimestrul anterior şi cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă în 2015, conform datelor publicate de INS. De asemenea, potrivit Eurostat, România a avut cel mai accelerat ritm de creştere a PIB din UE în lunile aprilie-iunie.

    Acest avans are însă şi efecte ce se pot dovedi riscante pe termen lung, aşa cum este creşterea accelerată a gradului de îndatorare. „La nivelul populaţiei, evoluţia consumului a determinat şi va angrena în continuare o creştere a gradului de îndatorare”, crede Dan Bădin. Dar venitul suplimentar al românilor este mai degrabă cheltuit decât economisit. În ultimii patru ani, potrivit statisticilor, în România existau mai multe credite decât economii. „Creditul de consum în România este deja la valori mai mari, comparativ cu ţările din jur, acest lucru realizându-se în condiţiile unei reduceri a ratei de economisire. Este posibil ca acesta să fie un indicator ce reflectă că o astfel de creştere a consumului va suferi corecţii, în viitor, fie prin, sperăm, maturizarea consumatorilor, care se vor îndrepta mai mult către economisire şi investiţii pe termen lung, fie prin corecţii negative, generate de piaţă.”

     

  • Personalitatea anului: Consumatorul

    Motivaţie:

    Business Magazin a acordat titlul „personalitatea anului” consumatorului român, deoarece plusurile din consum au dus la o creştere economică peste aşteptările analiştilor. Astfel, consumatorul român este cel care a pus în mişcare roţile sistemului economic românesc în 2016.

    „Consumul creşte, economia duduie”, „Cât mai poate creşte consumul în România?” Sau „Este această creştere sustenabilă?” Sunt titluri pe care le-am văzut şi revăzut anul trecut. Pe măsură ce consumatorii s-au îndreptat tot mai des către casele de marcat, punând capitalul în mişcare, indicii economici au reacţionat pe măsură, ducând România în topul statelor cu cea mai bună creştere economică din Uniunea Europeană. Dar consumul s-a dovedit, în alte rânduri, insuficient pentru o creştere pe termen lung; care sunt factorii care au dus la acest fenomen, ce industrii au beneficiat şi cum se va manifesta consumul în 2017 sunt întrebările la care acest material încearcă să răspundă.

    Principalul motor ce a contribuit la această creştere este consumul privat. „Consumul a fost impulsionat de creşterea venitului mediu, reducerea ratei şomajului, scăderea preţurilor la anumite produse. De asemenea, începând cu 2016, şi reducerea cotei de TVA a avut un rol major în creşterea consumului. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, banii trimişi de românii care muncesc în străinătate au impulsionat, în primele trei luni ale anului 2016, vânzările cu amănuntul”, spune Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice în cadrul Deloitte România.

    Ţinând cont de previziunile pentru anul acesta, Bădin se aşteaptă ca şi consumul să crească în valori absolute. „Raportându-ne însă la creşterea din acest an, impulsionată şi de reducerea TVA-ului, ne aşteptăm ca această tendinţă ascendentă să fie mai limitată în 2017. În plus, consumul este influenţat în mare măsură de optimismul populaţiei, iar acesta ţine de contextul macroeconomic şi geopolitic care pot să impulsioneze sau nu creşterea.”

    Cu cea mai mare creştere economică din toate ţările Uniunii Europene, în România optimismul a revenit şi se reflectă deopotrivă în coşurile de cumpărături, dar şi în dispoziţia angajatorilor de a creşte numărul salariaţilor. Pentru 2016 şi 2017, prognoza UniCredit pentru creşterea economică din România este de circa 4% pentru România, şi, respectiv, circa 3,5%, fiind campioni în regiune, afirmă Dan Bucşă, lead CEE economist în cadrul UniCredit Bank.

    El spune că previziunea instituţiei financiare pe care o reprezintă este mai pesimistă decât cele ale guvernului şi ale BNR, care văd creşterea în jurul a 5%. „Noi vedem un impact mai mare al importurilor şi credem şi că în trimestrul II am avut un efect de bază din agricultură. În majoritatea ţărilor din regiune, creşterea de anul viitor va fi mai mică decât anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem că am ajuns la vârful ciclului economic, nu numai în România, ci în regiune, în general.” UniCredit vede posibilă o accelerare a creşterii pentru foarte puţine ţări – Ungaria şi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar România îşi măreşte decalajul faţă de alte ţări, suntem şi mai campioni decât în privinţa creşterii economice. Iar Dan Bucşă arată că potenţialul de creştere al României se plasează la 2-2,5%, ceea ce înseamnă că rata de creştere a consumului este dublă, salariile fiind motorul acestor plusuri. „Motivul pentru care consumul nu poate să ţină creşterea peste 5% este că deşi consumăm foarte mult, importăm tot excesul de consum. Suntem singurii care facem asta, polonezii erau ca noi, dar au început şi ei să producă mai mult”, adaugă Dan Bucşă.

    Consumul privat este cel care a împins economia înainte; dar această creştere s-a temperat spre finalul anului: dacă în luna mai vorbeam de un plus de 18% al consumului privat, în luna octombrie această rată scăzuse până la 8%. Potrivit INS, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a înregistrat o creştere cu 7,8% în primele 10 luni ale anului 2016 comparativ cu perioada similară din 2015. Aceasta s-a datorat, în principal, comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+26,2%), al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+17,2%), al comerţului cu ridicata nespecializat (+13,0%), al produselor alimentare, băuturilor şi al tutunului (+10,7%). Scăderi au înregistrat activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-4,3%) şi comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-1,2%).

    O consecinţă pozitivă este creşterea PIB, cu impact direct asupra creşterii economice. Pe fondul plusurilor din consum, în primul trimestru al anului trecut, PIB a crescut la 1,6% faţă de trimestrul anterior şi cu 4,3% faţă de aceeaşi perioadă în 2015, conform datelor publicate de INS. De asemenea, potrivit Eurostat, România a avut cel mai accelerat ritm de creştere a PIB din UE în lunile aprilie-iunie.

    Acest avans are însă şi efecte ce se pot dovedi riscante pe termen lung, aşa cum este creşterea accelerată a gradului de îndatorare. „La nivelul populaţiei, evoluţia consumului a determinat şi va angrena în continuare o creştere a gradului de îndatorare”, crede Dan Bădin. Dar venitul suplimentar al românilor este mai degrabă cheltuit decât economisit. În ultimii patru ani, potrivit statisticilor, în România existau mai multe credite decât economii. „Creditul de consum în România este deja la valori mai mari, comparativ cu ţările din jur, acest lucru realizându-se în condiţiile unei reduceri a ratei de economisire. Este posibil ca acesta să fie un indicator ce reflectă că o astfel de creştere a consumului va suferi corecţii, în viitor, fie prin, sperăm, maturizarea consumatorilor, care se vor îndrepta mai mult către economisire şi investiţii pe termen lung, fie prin corecţii negative, generate de piaţă.”

     

  • Previziuni economice în 2017: De la scumpiri, la mărirea dobânzilor interbancare/ Avertismentul dat de Comisia Europeană

    În 2017, principalul motor al creşterii economice – consumul – va  decelera şi preţurile vor începe să urce, astfel că Guvernul va trebui să fie mai prudent în alocările bugetare, arată prognozele oficiale consultate de MEDIAFAX.

    Comisia Naţională de Prognoză estimează o creştere economică de 4,3% în 2017 – faţă de 4,8% în 2016 – la un Produs Intern Brut (PIB) de 807,4 miliarde de lei – faţă de 758,5 miliarde de lei în 2016 – şi o inflaţie medie anuală de +1,9%, faţă de -1,6% în 2016. Aşadar, anul viitor economia îşi va continua creşterea, însă într-un ritm mai puţin alert decât în 2016, în timp ce media preţurilor va trece de la minus la plus. Chiar şi aşa, PIB/locuitor va urca de la 38.487 de lei în 2016 la 41.199 de lei în 2017.

    La rândul său, Banca Mondială atrage atenţia, într-un raport recent, că saltul de 5,1% pe care îl estimează pentru 2016, după o creştere de 3,8% anul trecut, va fi urmat în 2017 de o încetinire a creşterii la 3,8%, pentru ca în 2018 avansul economiei româneşti să se reducă la 3,4%.

    România va avea un deficit bugetar de 3,2% în anul 2017 „din cauza majorărilor salariale din sectorul public şi a reducerii unor taxe”, se arată în Prognoza de toamnă emisă recent de Comisia Europeană. Deficitul bugetar al României estimat de Comisie pentru anul 2017 va fi astfel cu 0,2 puncte procentuale peste plafonul acceptat în Uniunea Europeană, dincolo de care Comisia Europeană declanşează procedura de deficit excesiv. „Deficitul guvernamental general este proiectat să se majoreze considerabil, din cauza tăierilor de taxe şi a creşterii salariilor din sectorul public”, atrage atenţia Comisia Europeană.

    Conform sursei citate, România va încheia anul 2016 cu un deficit bugetar de 2,8% din PIB, dar în 2017 va înregistra un decalaj între veniturile şi cheltuielile bugetare de 3,2% din PIB. „Veniturile bugetare vor avea de suferit ca urmare a reducerii cotei standard de TVA de la 20% în 2016 la 19% în 2017, precum şi a eliminării taxei pe construcţiile speciale şi a supraaccizei la carburanţi”, notează Comisia Europeană.

    Şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat că vârful de creştere economică înregistrat în 2016 de România va fi urmat în 2017 de o încetinire până la 3,8%, însă chiar şi aşa România va înregistra anul viitor cel mai ridicat ritm de creştere economică din Europa. Pentru 2018, FMI estimează că economia românească va înregistra o creştere de 3,3%.

    Eugen Sinca, analistul şef al BCR, a declarat pentru MEDIAFAX că inflaţia va creşte uşor „spre +1,7% în decembrie 2017” de la un nivel prognozat de -0,6% în decembrie 2016, dar „se va menţine în ţinta Băncii Naţionale a României”, şi astfel „nu vedem motive pentru o majorare a dobânzii de politică monetară”.

    „Un posibil pas din partea BNR în 2017 este o îngustare a coridorului dintre facilitatea de credit şi facilitatea de depozit, ceea ce ar putea duce la o creştere usoară a dobânzilor interbancare pe termen scurt spre dobânda-cheie. În prezent, dobânda ROBOR la 3 luni este de 0,8-0,9% în timp ce dobânda de politică monetară este de 1,75%, ceea ce scade valoarea de semnal în economie a acesteia. Nu excludem, astfel, un proces gradual prin care dobânzile din piaţa monetară să crească spre dobânda de politică monetară, după ce au fost atinse minime istorice în 2016”, a spus analistul.

     

  • România primeşte 500 milioane euro de la Banca Mondială pentru creştere economică şi reducerea sărăciei/ Creditul va fi rambursat în anul 2036

    Creditul de 500 de milioane de euro acordat României de Banca Mondială pentru eficientizarea finanţelor publice şi creşterea economică, în valoare de 500 milioane de euro, va fi rambursat într-o singură tranşă, în anul 2036.

    Împrumutul este acordat pe o perioadă de 20 ani, la o dobândă egală cu rata dobânzii EURIBOR la 6 luni plus o marjă fixă (marja indicativă actuală este de 1,5%).

    ”Aprobarea acestui împrumut este o dovadă a recunoaşterii de către Banca Mondială a stabilităţii cadrului macroeconomic înregistrate în prezent de România şi, totodată, a progreselor recente în implementarea reformelor structurale, a măsurilor de atenuare a sărăciei şi de prevenire a excluziunii sociale”, precizează Anca Dragu, ministrul Finanţelor Publice, într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro