Compania Top Factoring, recuperator de creanţe, înfiinţată de Cătălin Neagu, a fost vândută suedezilor de la Intrum Justitia AB la începutul acestui an, iar Cătălin Neagu a rămas ca manager al filialei din România. Compania are planuri mari pe plan local şi vrea să intre în top trei al primilor jucători din industrie din România. „Ne-am bugetat o creştere de 10-15% pentru 2017. De anul viitor creşterea va fi de minimum 30-35% anual”, spune Cătălin Neagu, care precizează că a început să facă angajări şi să creeze departamente noi în firmă. „Vrem să ajungem la 270-280 de angajaţi până la finalul anului, iar în 2018 vom sări pragul de 300 de angajaţi”, adaugă Neagu.
Firma are în acest moment în jur de 250 de angajaţi. Pentru a îndeplini acest ritm de creştere, noua companie este pregătită să cumpere cât mai multe portofolii de creanţe neîncasate, concentrându-se în special pe zona de corporate garantat şi negarantat. „Grupul nostru nu ne-a fixat limite de investiţii în ideea de a urca cât se poate de mult în piaţa în care acţionăm. Dacă noi simţim că un portofoliu ne poate aduce acel prag minim de profit dorit, atunci mergem până la capăt”, spune managerul Intrum Justitia.
După un an de la înfiinţare, în acţionariatul Top Factoring a intrat fondul de investiţii Reconstruction Capital II Limited (RC2) deţinut de omul de afaceri Ion Florescu, care a devenit la acel moment acţionarul majoritar al firmei înfiinţate de el. „La acea vreme eram conştienţi că numai cu susţinere financiară din partea unui partener puternic puteam rămâne în piaţă între principalii jucători”, expune Neagu motivul pentru care a ales să vândă aproape toate acţiunile companiei la doar un an şi jumătate de la înfiinţare. „Cei aproape 11 ani de zile în care R2C au fost în Top Factoring au fost ani în care compania a crescut de la an la an, ajungând între principalii patru cinci jucători din piaţă.”
În august-septembrie 2016, fondul de investiţii a hotărât să să înceapă demersurile pentru exit. Astfel s-au adunat la masă jucători strategici de pe piaţa europeană a serviciilor de credit management şi a serviciilor de cumpărare de portofolii. Cătălin Neagu spune că nu au fost luate în considerare companii competitoare precum Kruk sau EOS KS. În aprilie 2017, tranzacţia Top Factoring – Intrum Justitia s-a încheiat. Fondul de investiţii a vândut pachetul de 93% pe care îl deţinea în compania de management al creanţelor Top Factoring. Valoarea totală a tranzacţiei a fost de aproximativ 25 milioane de euro. Vânzarea Top Factoring este al doilea exit în mai puţin de un an al RC2, după vânzarea participaţiei de 24,5% la Albalact, liderul pieţei de lactate. Intrum Justitia este unul dintre jucătorii mari din Europa şi nu avea reprezentanţă în Bucureşti.
De asemenea, compania suedeză, la vremea tranzacţiei, era implicată în fuziunea cu Lindorf, companie norvegiană din domeniu. „Cele două companii au format cea mai mare companie din lume în zona serviciilor de credit management şi de cumpărare de portofolii neîncasate”, spune Cătălin Neagu. Intrum Justitia este listată la bursa NASDAQ din Stockholm, are aproximativ 4.200 de angajaţi în 21 de ţări şi o capitalizare de 24 miliarde de coroane suedeze, echivalentul a 11,6 miliarde de lei (2,6 mld. euro). Anul trecut Intrum Justitia a înregistrat venituri de 670 milioane de euro. Lindorf acţionează în 12 ţări din Europa, are aproape 4.400 de angaţi şi în 2016 a avut venituri de 647 de milioane de euro.
Potrivit datelor ZF, Top Factoring are în administrare un portofoliu de creanţe de aproximativ 77 milioane de euro. Grupul Top Factoring, format din Top Factoring SRL şi portofoliul de credite neperformante administrat de Glasro, a înregistrat în 2016 un profit net de 4,47 milioane euro. În primul trimestru al anului 2017, compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro, potrivit lui Neagu. „Din partea grupului avem tot sprijinul să putem să creştem cât se poate de mult. Top Factoring, până acum, a fost specializat în cumpărarea de creanţe retail (persoane fizice) negarantate. Acum «focusul» nostru este de a cumpăra în principal orice fel de portofoliu care iese la vânzare, indiferent de mărimea. Şi în mod special ne vom concentra pe zona corporate garantat şi negarantat”, spune Cătălin Neagu.
Piaţa creditelor neperformante din România este estimată de Deloitte la 1,5-2 miliarde de euro, iar Cătălin Neagu crede că piaţa este competitivă şi suficient de mare pentru toţi jucătorii importanţi. „Estimarea mea este că valoarea pieţei va sări de 2,2 miliarde de euro. Tendinţa de creştere se va menţine şi anul viitor.” În momentul de faţă, Kruk este lider pe piaţa din România, din punctul de vedere al valorii creanţelor aflate în colectare, urmată de EOS KS şi APS. „Din punctul de vedere al volumelor de creanţe lucrate, noi suntem locul trei, înaintea APS. Avem volume mai mari pentru că am lucrat foarte mult pe zona de telecom“, explică Neagu. Intrum Justita vrea să înfiinţeze în România anul acesta şi un IFN „în ideea cumpărarii de creanţe performante. Vom fi pregătiţi să cumpărăm orice fel de portofoliu pe care băncile sau companiile de telecom sau utilităţi le vor scoate la vânzare”.
Aflat la conducerea Intrum Justitia (numele se poate schimba în urma fuziunii – n.red.) din România, Cătălin Neagu are obiectiv atingerea primului loc în piaţă şi spune că trecerea de la antreprenor la manager nu o să-i influenţeze modul de lucru. „Sunt dedicat 100% muncii mele şi nu gândesc diferit faţă de perioada în care eram şi acţionar”, spune el. Cătălin Neagu a înfiinţat Top Factoring „pentru că am simţit că pot să fac mai mult”. Spune că în calitate de angajat EOS KS a învăţat ce înseamnă businessul în acest domeniu şi astfel „am reuşit într-un an şi jumătate să adun în portofoliul companiei cei mai mari clienţi din telecom, utilităţi şi banking”. Cum a izbutit asta? „Aveam experienţă în vânzări, cunoşteam foarte bine piaţa, condiţiile, oamenii de decizie din piaţă şi am reuşit să-i conving.”
El spune că mai vede o aventură antreprenorială în viitorul său, dar nu în acelaşi domeniu, ci în altul. Neagu le recomandă tinerilor „care simt că au o părticică antreprenorială” să aibă mai multă încredere în ei şi să fie curajoşi să încerce.