BusinessMagazin

Tag: covid

  • Harta tulburărilor neurologice Covid, de la accident vascular cerebral la cefalee

    Cercetătorii italieni au făcut „o hartă” a afecţiunilor neurologice suferite de pacienţii Covid, de la accident vascular cerebral la cefalee. Cea mai frecventă tulburare este alterarea combinată a simţului olfactiv şi gustativ, urmată de confuzia mentală, pierderea atenţiei şi a memoriei.

    Începând cu primii pacienţi din Wuhan şi până în prezent, medicii din întreaga lume au constatat complicaţii neurologice multiple şi adesea prelungite la cei afectaţi de Covid. Nu doar pierderea simţului mirosului şi a gustului, unul dintre semnalele de alarmă şi un simptom larg răspândit al infecţiei, ci şi probleme mai grave: de la encefalopatie la accident vascular cerebral.

    Studiul va fi prezentat la Congresul Mondial de Neurologie, din 3-7 octombrie, organizat de Federaţia Mondială de Neurologie în parteneriat cu Societatea Italiană de Neurologie, conform ANSA.

    Au fost implicaţi 2500 de pacienţi Covid, atât spitalizaţi, cât şi trataţi acasă.

    Studiul arată că cea mai frecventă tulburare neurologică este alterarea combinată a simţului olfactiv şi gustativ (la aproximativ 40% dintre pacienţi). Durata acestui simptom este mai mare de o lună în 50% din cazuri şi ajunge la peste 6 luni în 20% din cazuri.

    O a doua tulburare, frecventă (aproximativ 25% dintre pacienţi), este encefalopatia acută, adică o stare de confuzie mentală, pierderea atenţiei şi a memoriei, agitaţie şi chiar alterarea stării de conştienţă şi comă. Această afecţiune are cauze multiple, începând cu o oxigenare cerebrală deficitară, dar în unele cazuri este legată de o inflamaţie cerebrală (encefalită).

    Mulţi pacienţi neuro-COVID (aproximativ 20%) au suferit un accident vascular cerebral ischemic, fie concomitent, fie imediat după infecţia cu Covid, dar legătura cauză-efect între infecţia cu Covid şi accidentul vascular cerebral este încă dezbătută. Aproape toţi aceşti pacienţi au factori de risc vascular clasici, iar studiile sugerează că infecţia a fost un factor declanşator al trombozei arteriale cerebrale.

    Cefaleea asociată cu Covid este frecventă şi nu întotdeauna de scurtă durată. În aproximativ 50% din cazuri devine cronică şi durează mai mult de 2 săptămâni, în timp ce în aproape 20% din cazuri durează mai mult de 3 luni.

    Tulburările cognitive post-Covid fac parte din “sindromul long-Covid” şi au fost definite şi ca “ceaţă cognitivă”.

    Nu sunt rare (aproximativ 10% dintre pacienţi), dar amploarea tulburării este aproape întotdeauna modestă (nu atinge criteriile unei “demenţe”, ci doar ale unei tulburări cognitive uşoare) şi cu o importantă componentă emoţională, dar şi cognitivă. Durata medie este de aproximativ 3 luni şi se rezolvă spontan în 6 luni în aproape toate cazurile.

    Potrivit oamenilor de ştiinţă, principalele cauze ale tulburărilor neurologice sunt deficitul de oxigen cerebral, inflamaţia creierului sau tromboza arterelor şi venelor cerebrale, toate acestea fiind posibile consecinţe ale unei infecţii cu Covid.

    În cadrul Congresului, studiul Italian va fi comparat cu studii similare realizate de alte societăţi neurologice europene.

  • Doar 12 paturi libere la nivel naţional în ATI pentru bolnavii de COVID-19

    Doar 12 paturi ATI pentru bolnavii de COVID-19 sunt libere sâmbătă la nivel naţional, în timp ce în Capotală sunt disponibile 3 locuri.

    Potrivit aplicaţiei alerte.ms, la nivel naţional există 1.251 de paturi ATI destinate pacienţilor COVID-19. De asemenea, 1.195 de paturi ATI sunt ocupate la nivelul întregii ţări. În Bucureşti sunt avizate de DSP 265 de paturi de ATI.

    La nivel naţional sunt libere 12 paturi ATI pentru pacienţii bolnavi de COVID-19, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiţii medicale care sunt şi confirmate cu SARS-COV-2, iar în Bucureşti sunt 3 paturi libere la acest moment.

    Mai sunt disponibile două locuri în Constanţa, unul în Galaţi, două în Herghita şi patru în Sibiu.

    Autorităţile anunţă că se lucrează în continuare pentru operaţionalizarea şi asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI care vor fi disponibile în zilele următoare.

  • 79 de oraşe şi 414 comune au incidenţa Covid peste 3 la mie. 4 localităţi cu peste 10 la mie

    79 de oraşe şi 414 comune sunt pe lista localităţilor cu incidenţă mai mare de 3 la mie, potrivit datelor anunţate sâmbătă de CNCAV.

    Printe oraşe, cea mai mare incidenţă este în Slănic, judeţul Prahova, unde sunt 7,12 cazuri la mia de locuitori. Pe locurile următoare se găsesc Bragadiru, judeţul Ilfov, cu 6,91 la mie, Popeşti-Leordeni, tot din Ilfov, cu 6,27, Horezu, judeţul Vâlcea, cu 6,23, şi Voluntari, judeţul Ilfov, cu 6,09.

    Printre reşedinţele de judeţ, Timişoara are cea mai mae incidenţă (5,98), urmată de Satu Mare (5,27), Bistriţa (5.06), Cluj-Napoca (4,47), Alexandria (4,27), Baia Mare (4,23), Craiova (4,22), Botoşani (4,1), Bucureşti (4,1), Slatina (3,99), Zalău (3,71), Giurgiu (3,68), Suceava (3,51), Sibiu (3,41), Arad (3,19), Constanţa (3,16), Drobeta-Turnu Severin (3,11), Bacău (3,08) şi Reşiţa (3,07).

    În ceea ce priveşte comunele, sunt patru care au incidenţă peste 10 la mie: Cătina, judeţul Cluj, (13,29), Gârnic, judeţul Caraş-Severin, şi Zămbreasca, judeţul Teleorman, (ambele cu 10,95 la mie), şi Gura Vadului, judeţul Pahova, (10,2).

  • Criza Covid. Valul 4 face ravagii în Bucureşti: nu mai sunt locuri la morgă

    Valul 4 al pandemiei pare să fie tot mai agresiv, după cum arată cifrele şi situaţia din teren. Numărul de cazuri noi zilnice a depăşit 7.000, iar estimările făcute de specialişti arată că România va avea până la finalul lunii octombrie 15.000 de îmbolnăviri în fiecare zi.

    În ultimele 24 de ore, peste 100 de oameni au murit, la nivel naţional, de Covid-19.

    „Am avut foarte multe decese, iar morga este dimensionată pentru un număr mai mic de decese. A fost o situaţie extrem de neplăcută. Încercăm în acest moment să găsim soluţii pentru containere frigorifice pe care să le închiriem pentru o perioadă de timp, astfel încât să oferim totuşi posibilitatea managementului pentru aceste situaţii cât mai adecvat”, a declarat, pentru Reuters, Beatrice Mahler, managerul Institutul de Pneumoftziologie „Marius Nasta” din Capitală.

    Secţiile ATI sunt pline.

    Peste 1000 de pacienţi cu Covid-19 se află internaţi în stare gravă în secţiile de terapie intensivă, în România.

  • 12 din cele 19 spitale ale Primăriei Capitalei, folosite pentru tratarea cazurilor de COVID-19

    Potrivit primarului general, în cele 12 spitale în care se tratează cazurile de COVID-19 sunt în total 712 paturi pentru aceşti pacienţi. Dintre paturile existente, 40 sunt la Terapie Intensivă, iar până la sfârşitul săptămânii se vor adăuga încă 14 paturi de Terapie Intensivă şi 28 intermediare.

    Nicuşor Dan a anunţat că au fost primite de la IGSU 20 de maşini care vor beneficia de personal medical detaşat de la Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti pentru a face testele pe teren, acolo unde e necesar.

    „Să ne protejăm cât putem mai bine, ca să nu supraaglomerăm spitalele şi să trecem cu pierderi minime pentru valul patru al pandemiei”, a mai transmis primarul.

    Rata de infectare în Bucureşti este, joi, de 3,65 la mie, faţă de 3,3 la mie, cât a fost cu o zi în urmă.

  • 32 de paturi ATI-COVID libere în ţară. În Cluj sau Timişoara nu mai este niciun loc

    32 de paturi ATI-COVID sunt libere la această oră în ţară. În Cluj, Iaşi sau Timişoara nu mai este niciun pat liber. Bucureştiul are 5 paturi libere.

    Miercuri la nivel naţional există 1.163 de paturi de ATI destinate pacienţilor COVID-19. De asemenea, 1.037 de paturi ATI sunt ocupate la nivelul întregii ţări.

    În Bucureşti sunt avizate de DSP 246 de paturi de ATI pentru pacienţii de COVID-19.

    La nivel naţional sunt libere 32 paturi ATI pentru pacienţii bolnavi de COVID-19, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiţii medicale care sunt şi confirmate cu SARS-COV-2, iar în Bucureşti sunt 5 paturi libere la acest moment.

    Se lucrează pentru operaţionalizarea şi asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI care vor fi disponibile în zilele următoare.

    În procesul de operaţionalizare a unor noi paturi ATI se pune accent pe cele destinate persoanelor care prezintă anumite condiţii medicale şi care sunt şi confirmate cu SARS-COV-2 pentru că în aceste cazuri respectivii pacienţi prezintă afecţiuni grave ce pot constitui comorbidităţi şi sunt expuşi unui risc mult mai mare.

    Paturi ATI destinate pacienţilor COVID-19, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiţii medicale care sunt şi confirmate cu SARS-COV-2, neocupate sunt în:

    Bihor – 2
    Braşov -2
    Bucureşti – 5
    Constanţa- 2
    Hunedoara – 3
    Ialomiţa – 4
    Satu Mare – 1
    Sibiu – 4
    Tulcea – 1
    Vrancea – 8.

  • Rata de infectare în Bucureşti e în creştere. Ce valoare a depăşit

    Rata de infectare în Bucureşti a ajuns, luni, la 2,57 la mia de locuitori. Incidenţa cazurilor COVID-19 a trecut vineri de pragul de 2 la mia de locuitori.

    Subprefectul Capitalei, Antonela Ghiţă, a anunţat luni că rata de infectare a ajuns la 2,57.

    La incidenţa cuprinsă între 2 şi 3 la mia de locuitori, cinematografele, instituţiile de spectacole şi/sau concerte sunt permise cu participarea publicului până la 70% din capacitatea maximă a spaţiului şi cu purtarea măştii de protecţie.

    Spectacolele de tipul drive-in sunt permise numai dacă ocupanţii unui autovehicul sunt membrii aceleiaşi familii sau reprezintă grupuri de până la 4 persoane. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARSCoV- 2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 24 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

    Sectacolele,concertele,festivalurile publice şi private sau a altor evenimente culturale sunt permise numai cu participarea a cel mult 2.500 de spectatori şi cu purtarea măştii de protecţie, în
    aer liber.

    Nunţi, botezuri şi mese festive se pot organiza cu un număr de participanţi de maxim 150 de persoane în exterior sau de maxim 100 de persoane în interior. La stabilirea numărului de persoane în exterior şi/sau în interior nu sunt luate în calcul persoanele care au vârsta mai mică de 16 ani.

    De asemenea, se permite organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri) cu un număr de participanţi de maximum 300 de persoane în interior şi cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană.

    Se permite organizarea de conferinţe cu un număr de participanţi de maximum 150 de persoane în interior, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 2 mp pentru fiecare persoană, cu purtarea măştii
    de protecţie.

  • 3.817 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 în ultimele 24 de ore

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 3.817 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19). Numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.388. Dintre acestea, 849 sunt internate la ATI.

    În intervalul 18.09.2021 (10:00) – 19.09.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 58 de decese (32 bărbaţi şi 26 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Brăila, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Dolj, Gorj, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Vaslui, Vâlcea, Vrancea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre cele 58 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 1 la categoria de vârstă 30-39 ani, 2 la categoria de vârstă 40-49 ani, 4 la categoria de vârstă 50-59 ani, 8 la categoria de vârstă 60-69 ani, 21 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 21 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    55 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar 3 pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi.

    Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referinţă.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 201 sunt minori, 183 fiind internaţi în secţii şi 18 la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 9.388.634 de teste RT-PCR şi 2.870.487 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 14.327 de teste RT-PCR (5.174 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 9.153 la cerere) şi 21.129 de teste rapide antigenice. 12.259.121 35.456

    Pe teritoriul României, 28.127 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 6.703 persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 56.559 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 350 de persoane.

    În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 23.711 cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.543 în Italia, 16.913 în Spania, 198 în Marea Britanie, 129 în Franţa, 3.124 în Germania, 95 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia, 143 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 75 în Elveţia, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 8 în Bulgaria, 21 în Cipru, 4 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 14 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 5 în Singapore, 5 în Tunisia, 9 în Republica Coreea, 2 în Bosnia şi Herţegovina, 2 în Serbia, 3 în Croaţia şi câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federaţia Rusă, Finlanda, Polonia şi Kuweit. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 194 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 37 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveţia, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia, unul în Iran unul în Polonia şi unul în Bulgaria, au decedat.

    Dintre cetăţenii români confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, 798 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia şi unul în Argentina.

  • Raport: Numărul localităţilor cu incidenţa de peste 3 la mie a crescut la 115, de la 49

    Numărul localităţilor unde valoarea incidenţei COVID-19 a trecut de 3 la mia de locuitori a crescut de la 49 săptămâna trecută la 115 în această săptămână, arată analiza săptămânală a INSP.

    Conform documentului, 95,2% din decesele înregistrate în perioada 6 – 12 septembrie au fost la persoane nevaccinate, iar 3% la persoane vaccinate cu schema incompletă. În aceeaşi perioadă, 77,6% din cazurile confirmate au fost înregistrate la
    persoane nevaccinate.

    De la începutul pandemiei până în prezent 85,9% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 94,6% din persoanele decedate aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    În prezent opt localităţi sunt în carantină, şapte în judeţul Satu Mare şi una în judeţul Sibiu.

  • Covid-19 atacă şi animalele. Lei şi tigri de la grădina zoologică din Washington, depistaţi pozitiv

    Şase lei şi trei tigri de la grădina zoologică din Washington au fost testaţi pozitiv la coronavirus. Animalele primesc tratament, au informat responsabili din cadrul instituţiei. Simptomele observate sunt scăderea poftei de mâncare, tusea, strănutul şi letargia.

    „Săptămâna trecută, gardienii au observat o scădere a poftei de mâncare, tuse, strănut şi letargie” la şase lei africani, un tigru de Sumatra şi doi tigri de Siberia, care au fost depistaţi cu COVID-19 în urma unor teste preliminare, a indicat grădina zoologică într-un comunicat.

    Rezultatele testelor de confirmare sunt aşteptate în următoarele zile, a precizat instituţia.

    Animalele contaminate sunt tratate cu medicamente antiinflamatorii, medicamente pentru greaţă şi antibiotice pentru a preveni riscul pneumoniei.

    Responsabilii grădinii zoologice au subliniat că publicul nu este în pericol, având în vedere distanţa considerabilă dintre habitatul felinelor şi vizitatori.

    Niciun alt animal nu a manifestat semne de infectare, au mai adăugat aceştia.

    Contaminarea animalelor survine în contextul în care mai multe grădini zoologice, printre care şi cea din Washington, au anunţat marţi lansarea unei campanii de vaccinare a speciilor predispuse la infecţia cu coronavirus din aceste centre.