BusinessMagazin

Tag: condamnare

  • Deputatul Cătălin Rădulescu, condamnat definitiv la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare

    “Respinge ca nefondate apelurile formulate de Direcţia Naţională Anticoruptţie şi de inculpatul Rădulescu Cătălin Marian împotriva sentintei penale nr.265 din data de 30 martie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în dosarul nr. 1627/1/2014”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

    Judecătorii au decis menţinerea deciziei din luna martie, prin care parlamentarul a fost condamnat la la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare.

    Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Cătălin Marian Rădulescu în anul 2014, acesta fiind acuzat că: “în perioada ianuarie 2013 – februarie 2014, inculpatul, concomitent cu ocuparea funcţiei de deputat în Parlamentul României, s-a ocupat de administrarea şi controlul societăţii SC Concordia Con. Strade SRL, efectuând în acest sens operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia. Concret, acesta s-a subrogat în drepturile şi obligaţiile administratorului de drept, manifestându-se totodată şi ca director general al societăţii”, preciza DNA la momentul respectiv.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, condamnată la patru ani de închisoare. Adriean Videanu a fost achitat

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au condamnat-o pe Alina Bica, fost procuror-şef DIICOT, la patru ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea unei infracţiuni de favorizarea făptuitorului, aceasta fiind achitată pentru două infracţiuni de abuz în serviciu şi o alta de favorizarea făptuitorului.

    Judecătorii au mai stabilit că din pedeapsa de patru ani se va scădea perioada în care Alina Bica a stat în arest preventiv, respectiv din 31 ianuarie 2015 până la 15 iunie 2015, inclusiv.

    Fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, a fost achitat de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, în formă calificată.

    Decizia nu e definitivă şi poate fi contestată în termen de 10 zile de la comunicare.

    Procurorii spun că, în 25 februarie 2014, Alina Bica, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator dispus asupra acţiunilor lui Videanu.

    “Ridicarea măsurii asiguratorii, prin decizia abuzivă a numitei Bica Alina Mihaela şi complicitatea numitului Videanu Adriean, periclitează şi îngreunează recuperarea prejudiciului, prin posibilitatea şi facilitarea înstrăinării acţiunilor respective”, notau procurorii în referatul cu propunerea de arestare.

    Sechestrul asigurator asupra acţiunilor lui Videanu fusese dispus în dosarul Romgaz-Interagro al fostului ministru al Economiei. În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu era cercetat alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11.000.000 de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

    Fostul procuror general al României Tiberiu Niţu a verificat şi infirmat, la finele lunii ianuarie 2015, ordonanţa fostului şef al DIICOT Alina Bica prin care aceasta a ridicat sechestrul asupra acţiunilor la Titian Mar ale lui Adriean Videanu.

  • COMENTARIU: Boia ameninţat cu execuţia:„Ce dulce ar fi glonţul patriei pentru individul ăsta…”

    Gabriel Liiceanu, directorul Editurii Humanitas, face publică ameninţarea la adresa lui Lucian Boia făcută de Radu Tinu, fostul şef al Securităţii lui Ceauşescu şi participant direct la represiunea Revoluţiei din 1989. Lucian Boia pentru Mediafax: Nu mă înfricoşează!

    Gabriel Liiceanu a observat pe pagina de Facebook Humanitas un comentariu „Ce dulce ar fi glonţul patriei pentru individul ăsta…”:

    ”Aşadar, sub anunţul de pe facebook-ul Humanitas al lansării cărţii lui Lucian Boia, venea primul comentariu. Autorul: Radu Tinu. „Ce dulce ar fi glonţul patriei pentru individul ăsta…”, suna comentariul.”

    Cine este Tinu? ”Culmea ironiei e că Radu Tinu, fost maior de Securitate, fusese anchetatorul Hertei Müller. „Aceşti oameni n-au dispărut nicidecum…” Nu numai că nu dispăruseră, dar iată, în urmă cu câteva zile, unul dintre ei, devenit instanţă de judecată ad hoc, hotărâse că Lucian Boia trebuie să moară. În zilele noastre, după cum se vede, condamnarea la moarte poate veni şi pe facebook. Nu era clar cine urma să tragă „dulcele glonţ al patriei”. Dar sentinţa el o dăduse, „bătrânul securist ieşit din serviciu”. (….)

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dosarul mitei pentru transferuri. Condamnări pentru Ioan Becali – 7 ani şi 4 luni şi Victor Becali – 5 ani şi 8 luni, Cristian Borcea – 7 ani şi 10 luni şi judecătorul Geanina Terceanu – 5 ani şi 6 luni

    Ioan Becali a fost condamnat, joi, la trei ani de închisoare pentru dare de mită, la care i s-a aplicat restul de pedeapsă din dosarul Transferurilor plus un spor de pedeapsă, urmând să execute o pedeapsă finală de 7 ani şi 4 luni.

    Victor Becali a fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru dare de mită la care se adaugă restul din dosarul Transferurilor plus un spor de pedeapsă, urmând să execute o pedeapsă finală de 5 ani şi 8 luni de închisoare.

    Cristian Borcea a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni, pedeapsa totală fiind însă de 7 ani şi 10 luni fiindu-i adăugat un rest de pedeapsă din dosarul Transferurilor, plus un spor de pedeapsă.

    Totodată, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au condamnat-o, joi, pe Geanina Terceanu, fost judecător al Tribunalului Bucureşti, la cinci ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită în vederea eliberării inculpaţilor din dosarul Transferurilor.

    Decizia magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti nu este executorie şi poate fi contestată cu apel în termen de 10 zile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Tot în această cauză, Antonie Iorgovan a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, pentru mărturie mincinoasă.

    Geanina Terceanu şi fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi, pe 20 noiembrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ioan Becali, condamnat la 7 ani şi 4 luni de închisoare pentru dare de mită

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti l-au condamnat, joi, pe Ioan Becali la o pedeapsă contopită de 7 ani şi 4 luni ani de închisoare pentru dare de mită în dosarul Transferurilor, decizia nefiiind definitivă.

    În cazul lui Ioan Becali, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au anulat eliberarea condiţionată din dosarul Transferurilor. Decizia nu este executorie.

    Geanina Terceanu şi fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi, pe 20 noiembrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Geanina Terceanu, fost judecător,condamnată la 5 ani şi 6 luni pentru mită în dosarul Transferurilor

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au condamnat-o, joi, pe Geanina Terceanu, fost judecător al Tribunalului Bucureşti, la cinci ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită în dosarul Transferurilor, decizia nefiiind definitivă.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis în decembrie 2015 ca judecătoarea Geanina Terceanu, arestată preventiv din 20 noiembrie, să fie cercetată în arest la domiciliu.

    Geanina Terceanu şi fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi, pe 20 noiembrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.

    Potrivit procurorilor, în 24 februarie 2009, judecătorul la acea vreme Geanina Terceanu, de la Tribunalul Bucureşti, i-a fost repartizat spre judecare dosarul transferurilor de fotbalişti, cauză în care Ioan Becali, Victor Becali şi Cristian Borcea, alături de alţi cinci oameni de fotbal, fuseseră trimişi în judecată pentru înşelăciune şi evaziune fiscală.

    În 3 aprilie 2012, Geanina Terceanu a dispus achitarea tuturor celor opt inculpaţii trimişi în judecată în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste zece milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

    Judecătorul a dispus achitare pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina celor opt oameni de fotbal, în temeiul dispoziţiilor articolului 10 litera a din Codul de procedură penală din anul 1968, respectiv pentru că “fapta nu există”.

    În urma investigaţiilor, procurorii DNA au stabilit că, pentru a pronunţa această soluţie de achitare, Geanina Terceanu a primit de la inculpaţii Ioan şi Victor Becali şi de la suspectul Cristian Borcea, în mai multe tranşe, suma totală de 220.000 de euro, începând din aprilie 2009 şi până în mai 2012.

    “Sumele de bani primite cu titlu de mită au fost remise magistratului de către cele trei persoane fie personal fie prin intermediar, în diferite locaţii din Bucureşti şi judeţule Ilfov şi Ialomiţa. În cursul anului 2009, o parte din banii primiţi în modalitatea de mai sus au fost folosiţi de inculpata Terceanu Geanina la achiziţionarea unei locuinţe”, susţin procurorii.

    În 12 noiembrie 2012, hotărârea de achitare pronunţată de Geanina Terceanu a fost desfiinţată printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti, instanţa de control judiciar pronunţând condamnarea inculpaţilor la pedepse între trei şi opt ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare.

    Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis rejudecarea cauzei, motivând că judecătorii de la CAB au respins toate probele cerute, nu i-au ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzaţi şi a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitaţi, de Tribunalul Bucureşti.

    În urma rejudecării, tot la Curtea de Apel Bucureşti, toţi inculpaţii au primit, în martie 2014, pedepse cu executare: Cristian Borcea şi Ioan Becali – câte şase ani şi patru luni, Victor Becali – patru ani şi opt luni, Gheorghe Copos – trei ani şi opt luni, Mihai Stoica – trei ani şi şase luni, Gheorghe Neţoiu şi Jean Pădureanu – câte trei ani şi patru luni, şi Gheorghe Popescu – trei ani, o lună şi zece zile.

  • Magistraţii au respins cererea de eliberare condiţionată a omului de afaceri Dan Adamescu

    Magistraţii Judecătoriei Sectorului 4 au respins, miercuri, cererea de eliberare condiţionată depusă de omul de afaceri Dan Adamescu astfel că acesta rămâne în închisoare cel puţin până pe 19 februarie 2017, când poate depune o nouă solicitare de eliberare condiţionată, a stabilit instanţa.

    “Respinge cererea de liberare condiţionată formulată de petentul condamnat Adamescu Grigore Dan, în prezent deţinut în Penitenciarul Bucureşti Jilava, ca neîntemeiată. În temeiul art. 587 alin. 2 C.pr.pen., fixează termen de reînterare a cererii la data de 19.02.2017. În temeiul 275 alin. 2 C.pr.pen., obligă petentul-condamnat la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat”, se arată în decizia magistraţilor Judecătoriei Sectorului 4, care poate fi contestată în termen de 3 zile de la comunicare.

    Omul de afaceri Dan Adamescu a depus, la finele lunii octombrie 2016, o cerere de eliberare condiţionată la Judecătoria Sectorului 4, solicitarea venind la aproape şase luni de când a fost condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare pentru că a intervenit la judecători în dosare de insolvenţă. Dan Adamescu ia invocat atunci că are dreptul la o reducere de două treimi din pedeapsă.

    “Dan Adamescu a depus prin avocaţii săi la Judecătoria Sector 4 cerere de eliberare condiţionată din executarea pedepsei, dat fiind că în baza art.72 C.pen. a fost dedusă perioada cuprinsă între 05 iunie 2014 şi 22 iunie 2015, perioadă corespunzătoare măsurilor preventive privative de libertate. Până la data formulării prezentei cereri, Dan Adamescu a executat facţia de 1/3 din totalul pedepsei cu închisoarea, executând deja 534 de zile închisoare (măsuri preventive+ executare pedeapsă) dintr-un total de 1.467 zile (4 ani şi 4 luni), fiind astfel îndeplinită condiţia prevăzută de art.100 alin. (1) lit. a) C.pen”, anunţa atunci PR-ul familiei, Mihaela Petrovan, într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, Dan Adamescu are 68 de ani şi doreşte să beneficieze de “reducere de 2/3 din sentinţă”. Reprezentanţii familiei susţineau la acea vreme că omul de afaceri suferă de 15 boli, ce s-ar fi agravat în închisoare.

    “În momentul de faţă Dan Adamescu este într-o stare de sănătate extrem de precară, fapt care a dus în luna septembrie la internarea lui în spitalul Floreasca, unde medicii îi supraveghează atent cele peste 15 afecţiuni grave, care au escaladat şi mai mult în perioada detenţiei”, se mai arăta în comunicat.

    Omul de afaceri Dan Adamescu a fost condamnat definitiv, în luna mai, la patru ani şi patru luni de închisoare în dosarul în care era acuzat că a intervenit la judecători în dosare de insolvenţă, alături de el fiind condamnaţi şi patru magistraţi la pedepse cuprinse între 3,4 ani şi 12 ani şi două luni.

    Dan Adamescu a fost găsit vinovat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă.

  • Angajata BCR care a furat 150.000 de euro şi a dat foc camerei tezaurului în 2011 a fost condamnată. Ce pedeapsă a primit

    Angajata BCR Ploieşti care acum 5 ani a incendiat camera tezaurului ca să mascheze furtul unei importante sume de bani, a fost condamnată de Judecătoria Ploieşâti la cinci ani de închisoare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Judecătorii au schimbat încadrarea juridică a inculpatei Dănilă Nicoleta Carmen din infracţiunea de delapidare în cea de distrugere calificată.

    Magistraţii Judecătoriei Ploieşti au condamnat-o pe Nicoleta Camern Dănilă la patru ani de închisoare, în baza art. 295 din Codul penal ( delapidare n.r.), iar în baza
    art. 253 alin. 4 Cod penal ( distrugere n.r.) la trei ani închisoare.

    “În baza art. 39 cod penal contopeşte pedepsele, inculpata având de executat o pedeapsa de 4 ani închisoare, la care se va adauga 1/3 din pedeapsa de 3 ani închisoare, respectiv 1 an inchisoare, rezultând o pedeapsă finală de 5 ani închisoare, în regim de detenţie” se mai arată în soluţia dată de Judectăria Ploieşti.

    Potrivit sursei citate, se deduce din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive de la data de 15.12.2011 şi de la 22.12.2011 la data de 20.02.2012.

    În plus, fosta angajată a BCR a fost obligată de instanţă să plătească 260.000 de euro daune materiale.

    Decizia nu este definitivă, Nicoleta Carmen Dănilă având drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea deciziei.

    Carmen Dănilă a avut un complice, şi anume un bărbat angajat în postul de coordonator centru procesare. Cei doi au sustras suma de 150.000 de euro din Camera de Tezaur a băncii, iar femeia a fost cea care a pus focul pentru a şterge urmele.

    Potrivit anchetatorilor, în 30 noiembrie 2011 femeia a intrat fără a avea autorizaţie în camera tezaurului din sediul BCR situat în centrul Ploieştiului, iar la ieşire nu a anunţat că în incinta camerei are loc un incendiu.

    Ulterior, în timpul anchetei deschise la bancă pentru stabilirea cauzei incendiului anchetatorii şi reprezentanţii băncii au constatat că din camera tezaurului lipsesc trei teancuri a câte o sută de bancnote de 500 de euro, acestea nefiind găsite însă nici arse, deşi cu o zi înainte fusese confirmată prezenţa celor trei teancuri în camera de tezaur a băncii.

  • Adrian Severin, condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare

    Fostul europarlamentar Adrian Severin va executa patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită, decizia definitivă fiind anunţată miercuri de instanţa supremă. Severin urmează să fie încarcerat.

    Luni s-a judecat ultimul termen din dosarul în care fostul europarlament a fost trimis în judecată de DNA. Adrian Severin le-a spus judecătorilor, la ultima şedinţă, că procesul în care este judecat este unul politic.

    “Înregistrarea este prezentată de Parchet fără niciun fel de autenticitate, jurnaliştii au recunoscut că a fost modificată «accidental». Puteam să fac înţelegerea judiciară şi nu ar fi fost o problemă să iau o pedeapsă cu suspendare. Eu nu pot să cooperez după 25 de ani în care am făcut atât de multe în
    această ţară. Sunt cel mai sărac om politic din România. Mi-am sacrificat familia, prietenii. Nu pot să cooperez la ideea că România a trimis un hoţ în una din cele mai importante funcţii. Sunt oameni cărora le-am apărat drepturile, cum pot să le spun că un bandit le-a apărat drepturile? Vă rog să vă asumaţi dumneavoastră această răspundere, eu nu pot să mi-o asum. Acest proces este un proces istoric şi un proces politic. Vă rog să aveţi în vedere acest lucru”, a declarat Adrian Severin în faţa judecătorilor, în ultimul cuvânt.

    Procurorii DNA au cerut luni instanţei supreme o pedeapsă mai mare pentru Adrian Severin, respectiv 6 ani şi 6 luni închisoare pentru luare de mită şi 5 ani pentru trafic de influenţă, la care să se adauge şi un spor de pedeapsă, în condiţiile în care fostul europarlamentar a fost condamnat, în primă instanţă, la trei ani şi trei luni de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

    Adrian Severin este acuzat că în perioada decembrie 2010 – martie 2011 a acceptat promisiunea a două persoane de a-i plăti 100.000 de euro anual, în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European. Potrivit anchetatorilor, în schimbul banilor, Adrian Severin ar fi acceptat să voteze împotriva unor amendamente ce nu corespundeau intereselor firmei pe care cele două persoane pretindeau că o susţin, acestea fiind în realitate reporteri de la “Sunday Times”.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis în luna februarie condamnarea, în primă instanţă, la 3 ani şi 3 luni de închisoare cu executare.

  • Lavrov susţine că acţiunile Rusiei în Alep sunt similare cu cele ale coaliţiei occidentale la Mosul

    Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, acuză Occidentul de ipocrizie în ceea ce priveşte condamnarea acţiunilor Moscovei în oraşul sirian Alep, afirmând că statele din coaliţia coordonată de SUA fac la fel în oraşul irakian Mosul, relatează agenţia de ştiri The Associated Press.

    Oficialul rus a declarat marţi că membrii “coaliţiei americane cer locuitorilor din Mosul să părăsească oraşul, la fel cum am făcut şi noi la Alep”.

    Săptămâna trecută, Rusia a decretat un armistiţiu umanitar la Alep şi a creat mai multe coridoare care permit locuitorilor să părăsească zona de conflict, însă foarte puţini civili şi rebeli au făcut acest lucru.

    Ministerul rus al Apărării a comunicat că aceste coridoare sunt în continuare deschise, iar avioanele ruse şi siriene nu au mai efectuat atacuri aeriene în oraş de şapte zile.

    Totuşi, luptele terestre au reizbucnit la finalul săptămânii trecute, forţele guvernamentale bombardând cartierele controlate de opoziţie.

    Serghei Ryabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, a acuzat Naţiunile Unite şi alte organizaţii umanitare că nu au livrat ajutoare locuitorilor din Alep atunci când au avut şansa.