BusinessMagazin

Tag: comuna

  • 12 noi staţiuni turistice apar în România

    Autoritatea Naţională pentru Turism va autoriza, în baza unui ordin al preşedintelui ANT, 12 noi staţiuni turistice, se arată într-un comunicat al instituţiei.

    După ce au fost analizate documentaţiile prezentate de UAT-uri (unitate administrativ teritorială), dar şi după vizitele în teren, vor primi statut de staţiune turistică comuna Suceviţa (jud. Suceava), comuna Pojorâta, (Suceava), Băile Banffy—Topliţa(Harghita), Borsec(Harghita), Negreşti-Oaş, (Satu Mare), Băile Ocna Dej, (jud. Cluj), comuna Sângiorgiu de Murş (jud. Mureş), localitatea Colibiţa (jud. Bistriţa Năsăud), Moineşti (jud. Bacău), comuna Baia de Fier (jud. Gorj), comuna Boghiş, (jud. Sălaj), comuna Moisei (jud. Maramureş).

    Atestarea staţiunilor turistice reprezintă, pe lângă dezvoltarea socio-economică a acestor localităţi, posibilitatea de accesare a fondurilor europene — Axa 7—Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului/Prioritatea de investiţii 7.1.-Sprijinirea unei creşteri favorabile a ocupării forţei de muncă, prin dezvoltarea potenţialului endrogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industrial aflate în declin, precum şi sporirea accesibilităţii şi dezvoltarea resurselor naturale şi culturale specifice.

    Autoritatea Naţională pentru Turism are în vedere şi realizarea, în viitor, a unei identităţi urbane adecvate, prin valorificarea resurselor existente (renovare/modernizare, dar şi specific local), urmărirea realizării de legături şi conexiuni, racorduri la drumurile naţionale şi europene, precum şi încurajarea creării de conexiuni şi cooperări cu alte localităţi similare, prin realizarea unor serii de evenimente, în comun.

    Cititi mai multe pe www.actualmm.ro

  • În România se cultivă „aurul roşu”: Costă 14.000 de euro un kilogram

    Gurmanzii care vor descoperi în meniurilor unor restaurante bucate preparate cu şofran, trebuie să fie atenţi la preţ atunci când vor da comandă, căci această plantă este mai scumpă ca aurul. Un spaniol a investit zeci de mii de euro pentru procurarea pământurilor în România, pentru a pune pe picioare o afacere profitabilă.

    Prin plantarea acestor flori folosite pentru condimentarea unor bucate tradiţionale ca paella sau risotto, va ridica România pe piaţa Europeană prin exportul luxosului şofran.

    Originar din Orientul Mijlociu, şofranul creşte acum şi pe dealurile din Gorj. La fel de exotic precum condimentul, spaniolul Guzman Aparitio a cumpărat 15 hectare de teren în comuna Bustunchin. Nu a început să le cultive pe toate, pentru că l-ar fi costat 45.000 de euro. Bani pe care i-ar recupera totuşi rapid, informează digi24.ro.

    „În piaţa de desfacere, aici în Spania, de exemplu, se vinde cu 8.000 de euro kilogramul şi în Europa este în jur de 14.000 pe kilogram”, spune Guzman Aparitio, investitor spaniol.

    Bucătarii confirmă. Şofranul este lux şi delicatesă. Spaniolii îl folosesc la paella, căreia îi dă culoarea galben-roşiatică specifică. Italienii îl adaugă în celebrele lor risotto-uri, iar indienii îl pun şi la dulciuri.

    „Este într-adevăr mai scump decât caviarul, decât vita kobe şi decât aurul. Îl folosim foarte rar, îl folosim la mese speciale pentru că are o aromă delicată şi nu toată lumea ştie să aprecieze”, spune Claudia Turbatu, bucătar şef.

    Deşi se aştepta să nu aibă producţie în primul an, spaniolul a recoltat din Gorj 200 de grame de şofran. Localnicii din Bustuchin, deveniţi cultivatori de condiment exotic, sunt încântaţi. Investitorul a înfiinţat o cooperativă în comună. Localnicii care vor să cultive şofran se pot asocia cu el, iar ibericul le va asigura piaţa de desfacere.
     

  • 12 noi staţiuni turistice apar în România

    Autoritatea Naţională pentru Turism va autoriza, în baza unui ordin al preşedintelui ANT, 12 noi staţiuni turistice, se arată într-un comunicat al instituţiei.

    După ce au fost analizate documentaţiile prezentate de UAT-uri (unitate administrativ teritorială), dar şi după vizitele în teren, vor primi statut de staţiune turistică comuna Suceviţa (jud. Suceava), comuna Pojorâta, (Suceava), Băile Banffy—Topliţa(Harghita), Borsec(Harghita), Negreşti-Oaş, (Satu Mare), Băile Ocna Dej, (jud. Cluj), comuna Sângiorgiu de Murş (jud. Mureş), localitatea Colibiţa (jud. Bistriţa Năsăud), Moineşti (jud. Bacău), comuna Baia de Fier (jud. Gorj), comuna Boghiş, (jud. Sălaj), comuna Moisei (jud. Maramureş).

    Atestarea staţiunilor turistice reprezintă, pe lângă dezvoltarea socio-economică a acestor localităţi, posibilitatea de accesare a fondurilor europene — Axa 7—Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului/Prioritatea de investiţii 7.1.-Sprijinirea unei creşteri favorabile a ocupării forţei de muncă, prin dezvoltarea potenţialului endrogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industrial aflate în declin, precum şi sporirea accesibilităţii şi dezvoltarea resurselor naturale şi culturale specifice.

    Autoritatea Naţională pentru Turism are în vedere şi realizarea, în viitor, a unei identităţi urbane adecvate, prin valorificarea resurselor existente (renovare/modernizare, dar şi specific local), urmărirea realizării de legături şi conexiuni, racorduri la drumurile naţionale şi europene, precum şi încurajarea creării de conexiuni şi cooperări cu alte localităţi similare, prin realizarea unor serii de evenimente, în comun.

    Cititi mai multe pe www.actualmm.ro

  • Gorj: Poliţiştii filmaţi în timp ce jucau ping-pong se aflau în timpul serviciului

    Cei doi agenţi filmaţi, joi seara, în uniformă, în timp ce jucau tenis de masă într-un bar din comuna gorjeană Berleşti riscă să fie destituiţi din Poliţie, în condiţiile în care superiorii acestora au stabilit că se aflau în timpul serviciului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    În urma audierilor celor doi poliţişti şi a martorilor, reprezentanţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Gorj vor dispune primele măsuri, astfel că agenţii filmaţi în timp ce jucau tenis de masă într-un local din comuna Berleşti riscă să primească de la cea mai mică sancţiune – mustrarea scrisă – la diminuarea salariului cu 5 până la 20 de procente, până la destituirea din Poliţie.

    ”Cei doi erau în timpul serviciului. Cercetările au fost începute, iar la finalizarea acestora se vor dispune măsurile legale”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Gorj, Miruna Prejbeanu.

    Unul dintre cei surprinşi în înregistrare este şeful Postului de Poliţie Berleşti, care a depus recent o cerere de pensionare.

    ”Ori a fost o scăpare sau poate au avut un scop anume de au făcut asta. În ceea ce priveşte activitatea şefului de post, nu avem ce să-i reproşăm. Dânsul este un om care, indiferent de oră, răspunde prezent, nu au existat niciodată momente în care să sunăm şi să nu răspundă. Dacă nu avea semnal, ne suna imediat când vedea mesajul. Este din Licurici. Am văzut că nu se fereau de oameni. Barul acela este şi aproape de mine, la câteva sute de metri, nu mi-a spus nimeni că i-a văzut jucând tenis, nu ştiu ce s-a întâmplat. Să nu fi fost tot un mod de a afla ceva de la o persoană. La câte filme am văzut, pot să existe şi metode de genul acesta în programul unui agent. Ar fi putut fi în misiune ca să obţină o informaţie, să te dai prieten cu mai mulţi, că aşa sunt practicile acestea poliţieneşti. E o presupunere”, a declarat viceprimarul comunei Berleşti, Constantin Matei.

    Acesta a adăugat că a discutat cu angajata magazinului în care au fost filmaţi cei doi angajaţi ai IPJ Gorj, iar aceasta a spus că a fost prima dată când poliţiştii s-au aflat printre jucătorii de ping-pong, însă masa de tenis a fost amplasată în local numai în urmă cu trei săptămâni.

    Cei doi agenţi din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Stoina au fost filmaţi, joi seara, în uniformă, în timp ce jucau tenis de masă, într-un bar din comuna Berleşti, iar Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj a anunţat că a început o anchetă în acest caz.

    “Conducerea inspectoratului a dispus efectuarea de verificări, în primul rând, pentru a stabili dacă erau în timpul serviciului şi aplicarea măsurilor disciplinare conform reglementărilor legale”, declara, vineri, Andrei Lazăr, purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj. Pe imagini se poate vedea cum cei doi poliţişti, îmbrăcaţi în uniformă, joacă tenis de masă fără să fie deranjaţi de prezenţa celorlalţi clienţi din local. Reprezentanţii Primăriei comunei Berleşti, pe care oamenii legii trebuie să o supravegheze, au cerut să fie luate măsuri în acest caz.

  • Gorj: Poliţiştii filmaţi în timp ce jucau ping-pong se aflau în timpul serviciului

    Cei doi agenţi filmaţi, joi seara, în uniformă, în timp ce jucau tenis de masă într-un bar din comuna gorjeană Berleşti riscă să fie destituiţi din Poliţie, în condiţiile în care superiorii acestora au stabilit că se aflau în timpul serviciului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    În urma audierilor celor doi poliţişti şi a martorilor, reprezentanţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Gorj vor dispune primele măsuri, astfel că agenţii filmaţi în timp ce jucau tenis de masă într-un local din comuna Berleşti riscă să primească de la cea mai mică sancţiune – mustrarea scrisă – la diminuarea salariului cu 5 până la 20 de procente, până la destituirea din Poliţie.

    ”Cei doi erau în timpul serviciului. Cercetările au fost începute, iar la finalizarea acestora se vor dispune măsurile legale”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Gorj, Miruna Prejbeanu.

    Unul dintre cei surprinşi în înregistrare este şeful Postului de Poliţie Berleşti, care a depus recent o cerere de pensionare.

    ”Ori a fost o scăpare sau poate au avut un scop anume de au făcut asta. În ceea ce priveşte activitatea şefului de post, nu avem ce să-i reproşăm. Dânsul este un om care, indiferent de oră, răspunde prezent, nu au existat niciodată momente în care să sunăm şi să nu răspundă. Dacă nu avea semnal, ne suna imediat când vedea mesajul. Este din Licurici. Am văzut că nu se fereau de oameni. Barul acela este şi aproape de mine, la câteva sute de metri, nu mi-a spus nimeni că i-a văzut jucând tenis, nu ştiu ce s-a întâmplat. Să nu fi fost tot un mod de a afla ceva de la o persoană. La câte filme am văzut, pot să existe şi metode de genul acesta în programul unui agent. Ar fi putut fi în misiune ca să obţină o informaţie, să te dai prieten cu mai mulţi, că aşa sunt practicile acestea poliţieneşti. E o presupunere”, a declarat viceprimarul comunei Berleşti, Constantin Matei.

    Acesta a adăugat că a discutat cu angajata magazinului în care au fost filmaţi cei doi angajaţi ai IPJ Gorj, iar aceasta a spus că a fost prima dată când poliţiştii s-au aflat printre jucătorii de ping-pong, însă masa de tenis a fost amplasată în local numai în urmă cu trei săptămâni.

    Cei doi agenţi din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Stoina au fost filmaţi, joi seara, în uniformă, în timp ce jucau tenis de masă, într-un bar din comuna Berleşti, iar Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj a anunţat că a început o anchetă în acest caz.

    “Conducerea inspectoratului a dispus efectuarea de verificări, în primul rând, pentru a stabili dacă erau în timpul serviciului şi aplicarea măsurilor disciplinare conform reglementărilor legale”, declara, vineri, Andrei Lazăr, purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj. Pe imagini se poate vedea cum cei doi poliţişti, îmbrăcaţi în uniformă, joacă tenis de masă fără să fie deranjaţi de prezenţa celorlalţi clienţi din local. Reprezentanţii Primăriei comunei Berleşti, pe care oamenii legii trebuie să o supravegheze, au cerut să fie luate măsuri în acest caz.

  • Asa se face treabă în România. Sute de mii de lei cheltuiţi pentru fântâni cu apă care nu este potabilă

    Primăria din comuna Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova, a plătit 338.129 de lei pentru reabilitarea a 20 de fântâni aflate pe domeniul public, însă apa poate fi folosită doar pentru irigaţii, pentru că nu este potabilă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

     Lucrările au fost executate anul acesta şi au constat în reabilitarea fântănilor aflate pe marginea străzii principale din comună.

    Edilul spune că, deşi puţurile au fost făcute de localnici, figurau în evidenţele domeniului public, motiv pentru care primăria a şi suportat costurile.

    “Pe raza comunei există foarte multe fântâni, unele construite de către cetăţeni în incinta proprietăţilor lor, iar altele au fost construite tot de către cetăţeni, dar pe domeniul public. Acum şase ani am primit o înştiintare de la Direcţia de Sănătate Publică Prahova conform căreia trebuia să dezafectăm fântânile de pe domeniul public sau să le blindăm pentru că apa nu mai corespundea standarelor impuse de această instituţie”, a precizat Alexandru Cristea, primarul comunei Ariceştii Rahtivani.

    Asta după ce testele de laborator au stabilit că apa are un conţinut mare de nitraţi şi nitriţi, fiind un pericol pentru sănătatea celor care o consumă. În loc să fie dezafectate, fântânile au fost reabilitate.

    “Fântânile trebuiau reabilitate. Am făcut totul din inox, am pus acoperiş, sunt făcute tuburi de beton. Înainte erau pline de gunoaie. Oamenii au crezut că prin reabilitare schimbăm şi caracteristicile apei. Noi nu am oprit fântânile până nu am primit avertisment de la DSV”, a mai precizat edilul comunei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un sat din România este considerat unic în lume. Localitatea cu un patrimoniu arhitectural extraordinar – GALERIE FOTO

    Un sat din judeţul Alba este considerat printre cele mai frumoase din România, şi asta nu o spun redactorii ziarului „Unirea” ci redactorii celor de la mondonews, care au realizat un reportaj extraordinar despre localitatea Rimetea, o aşezare renumita pentru istoria sa zbuciumata, arhitectura unică, precum şi pentru peisajul mirific care se deschide cât vezi cu ochii.

     Situată în judeţul Alba, localitatea Rimetea se afla la poalele munţilor Trascău, de la care se trage şi vechea denumire. Rimetea s-a numit Trascău până prin anii 1960, iar mai apoi şi-a schimbat numele in Torocko. În ultimele două decenii satul
    rămâne cu denumirea de Rimetea , deşi germanii îl cunosc si sub denumirea de Eisenmarkt sau Eisenburg.

    Cu o poziţie naturală privilegiata, Rimetea este cunoscut drept satul cu case albe, ascuns într-o imensa căldare de granit. Este prima localitate rurala care a fost distinsa din partea RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA2Comisiei Europene, in 1999, cu premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural si arhitectonic.

    Comuna Rimetea se află în nordul Depresiunii Trascăului, înconjurată de masive montane care domina cu 500 – 600 metri printr-o serie de abrupturi pitoreşti. Localitatea se individualizează ca o arie depresionara tipica, iar masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt mai împădurite în partea vestica Vf. Cornului (1238 metri), Ardascheia (1250 metri), Dealul Băieşilor (1010 metri) şi mai golaşe iî est unde domina Piatra Secuiului (1128) si apoi Tarsa (999 metri).

    Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 5737 ha, ceea ce reprezintă 0.9 RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA3% din suprafaţa judeţului Alba. Rimetea se afla la o distanta de 56 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului si 25 km de Aiud, orasul cel mai apropiat.

    Comuna Rimetea este legata de reţeaua de drumuri nationale prin drumul judeţean DJ 107 M, care porneste de la limita judetului Cluj, unde este legat prin alt drum judetean DN 75 si care debuseaza in DN 1A (E 60 A) pe teritoriul municipiului Aiud. Drumul judetean traverseaza cele doua localitati ale comunei: resedinta de comuna Rimetea si satul apartinator Coltesti.

    Cititi mai multe pe www.ziarulunirea.ro

  • Asa se face treabă în România. Sute de mii de lei cheltuiţi pentru fântâni cu apă care nu este potabilă

    Primăria din comuna Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova, a plătit 338.129 de lei pentru reabilitarea a 20 de fântâni aflate pe domeniul public, însă apa poate fi folosită doar pentru irigaţii, pentru că nu este potabilă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

     Lucrările au fost executate anul acesta şi au constat în reabilitarea fântănilor aflate pe marginea străzii principale din comună.

    Edilul spune că, deşi puţurile au fost făcute de localnici, figurau în evidenţele domeniului public, motiv pentru care primăria a şi suportat costurile.

    “Pe raza comunei există foarte multe fântâni, unele construite de către cetăţeni în incinta proprietăţilor lor, iar altele au fost construite tot de către cetăţeni, dar pe domeniul public. Acum şase ani am primit o înştiintare de la Direcţia de Sănătate Publică Prahova conform căreia trebuia să dezafectăm fântânile de pe domeniul public sau să le blindăm pentru că apa nu mai corespundea standarelor impuse de această instituţie”, a precizat Alexandru Cristea, primarul comunei Ariceştii Rahtivani.

    Asta după ce testele de laborator au stabilit că apa are un conţinut mare de nitraţi şi nitriţi, fiind un pericol pentru sănătatea celor care o consumă. În loc să fie dezafectate, fântânile au fost reabilitate.

    “Fântânile trebuiau reabilitate. Am făcut totul din inox, am pus acoperiş, sunt făcute tuburi de beton. Înainte erau pline de gunoaie. Oamenii au crezut că prin reabilitare schimbăm şi caracteristicile apei. Noi nu am oprit fântânile până nu am primit avertisment de la DSV”, a mai precizat edilul comunei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un sat din România este considerat unic în lume. Localitatea cu un patrimoniu arhitectural extraordinar – GALERIE FOTO

    Un sat din judeţul Alba este considerat printre cele mai frumoase din România, şi asta nu o spun redactorii ziarului „Unirea” ci redactorii celor de la mondonews, care au realizat un reportaj extraordinar despre localitatea Rimetea, o aşezare renumita pentru istoria sa zbuciumata, arhitectura unică, precum şi pentru peisajul mirific care se deschide cât vezi cu ochii.

     Situată în judeţul Alba, localitatea Rimetea se afla la poalele munţilor Trascău, de la care se trage şi vechea denumire. Rimetea s-a numit Trascău până prin anii 1960, iar mai apoi şi-a schimbat numele in Torocko. În ultimele două decenii satul
    rămâne cu denumirea de Rimetea , deşi germanii îl cunosc si sub denumirea de Eisenmarkt sau Eisenburg.

    Cu o poziţie naturală privilegiata, Rimetea este cunoscut drept satul cu case albe, ascuns într-o imensa căldare de granit. Este prima localitate rurala care a fost distinsa din partea RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA2Comisiei Europene, in 1999, cu premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural si arhitectonic.

    Comuna Rimetea se află în nordul Depresiunii Trascăului, înconjurată de masive montane care domina cu 500 – 600 metri printr-o serie de abrupturi pitoreşti. Localitatea se individualizează ca o arie depresionara tipica, iar masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt mai împădurite în partea vestica Vf. Cornului (1238 metri), Ardascheia (1250 metri), Dealul Băieşilor (1010 metri) şi mai golaşe iî est unde domina Piatra Secuiului (1128) si apoi Tarsa (999 metri).

    Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 5737 ha, ceea ce reprezintă 0.9 RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA3% din suprafaţa judeţului Alba. Rimetea se afla la o distanta de 56 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului si 25 km de Aiud, orasul cel mai apropiat.

    Comuna Rimetea este legata de reţeaua de drumuri nationale prin drumul judeţean DJ 107 M, care porneste de la limita judetului Cluj, unde este legat prin alt drum judetean DN 75 si care debuseaza in DN 1A (E 60 A) pe teritoriul municipiului Aiud. Drumul judetean traverseaza cele doua localitati ale comunei: resedinta de comuna Rimetea si satul apartinator Coltesti.

    Cititi mai multe pe www.ziarulunirea.ro

  • Cum se trăieşte în “Mica Germanie” din România. „Nu se plăteşte impozit pe teren, pe construcţie”

    Cine a zis că în mediul rural nu se poate de trăit îmbinând tehnologiile şi comodităţile moderne?
    Cel care a gândit acest lucru, a greşit amarnic. Starea în care a ajuns Satul Mare din România, este un exemplu pentru multe oraşe mari de la noi din ţară.

    Localitatea, unde locuiesc puţin peste o mie de oameni, este dotată cu toate cele ce trebuie, totul datorită investiţiilor europene care au contribuit la o dezvoltare incredibilă a regiunii.

    Reţele de canalizare şi apă potabilă, drumuri asfaltate şi o sală de sport cu 180 de locuri – sunt câteva dintre investiţiile făcute cu bani europeni în comuna Petreşti. Localitatea cu 1300 de oameni, majoritatea şvabi, se laudă cu facilităţi la care unele oraşe poate doar visează. Nu a fost însă uşor, informează digi24.ro.

    Csaba Karadi, primarul comunei Petreşti: „Acum 10-15 ani, ne-am dat seama că din surse proprii nu prea avem ce să facem multe şi frumoase în comuna noastră şi ne-am axat pe proiecte de finanţare europene. În jur de 7 milioane de euro, deci o sumă destul de mare.”

    Bani care au fost folosiţi cu folos.

    Adina Hajdu – directoarea Şcolii Gimnaziale “Dr. Ştefan Vonhaz” din Petreşti: „Şcoala noastră în 2011 a fost renovată şi a fost dotată cu table inteligente, table smart, laptopuri, televizoare LCD, calculatoare, inclusiv două lifturi pentru persoane cu dizabilităţi.”

    Autorităţile au amenajat pe 12 hectare şi un parc industrial.

    Otto Marchio – viceprimarul comunei Petreşti: „Nu se plăteşte impozit pe teren, pe construcţie, nu se plăteşte pentru autorizaţia de construcţie, plus ca în zona exista forţă de muncă calificată.”

    Bani europeni au fost investiţi şi pentru distracţia localnicilor.

    Trei ani la rând Petreştiul a fost desemnat de Consiliul Judeţean “cea mai curată şi bine gospodărită comună din judeţul Satu Mare”.

    Csaba Karadi – primarul comunei Petreşti: „În primul an am primit premiu o maşină nou-nouţă. De atunci, în fiecare an, primim 10 mii de euro. Anul trecut am luat utilaje, tractor de tuns iarba, coasa, anul acesta am zis că amenajăm birourile, am schimbat calculatoarele.”