BusinessMagazin

Tag: companie

  • XTB: Investitorii români s-au orientat în luna iulie către o acţiune mai puţin cunoscută pe piaţa de capital, o companie de asigurări din SUA, în ciuda provocărilor din sector

    Investitorii români s-au orientat în luna iulie către o acţiune mai puţin cunoscută pe piaţa de capital, Oscar Health, companie de asigurări fondată în 2012 în SUA, potrivit analizei realizată de Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

    Compania oferă planuri de sănătate individuale şi pentru grupuri mici prin intermediul platformei sale în cloud. Majoritatea veniturilor Oscar Health provin din primele de asigurare individuală şi familială din cadrul Affordable Care Act (ACA), subliniind vulnerabilitatea companiei la schimbările legislative şi politice de pe piaţa americană a sănătăţii.

    În ultimii ani, evoluţiile politice, precum reducerile anticipate ale programului Medicaid sub administraţia Trump, au alimentat volatilitatea industriei. Procesele intentate de mai multe state împotriva guvernului federal au accentuat şi mai mult temerile privind creşterea primelor şi a cheltuielilor din buzunarul consumatorilor, se arată în analiza XTB.

    La rândul său, Oscar a ajustat propriile previziuni pentru 2025 pe 22 iulie, în urma unor noi date din industrie care sugerau că presiunile asupra costurilor ar putea persista. Cu toate acestea, poziţionarea strategică şi abordarea axată pe tehnologie a companiei i-au conferit rezilienţă în faţa dificultăţilor, consideră Radu Puiu.

    În ultimii cinci ani, Oscar Health a înregistrat o rată de creştere anuală compusă (CAGR) a vânzărilor de 63%, cu mult peste media industriei. Totuşi, profitabilitatea depinde în ultimă instanţă de menţinerea unui raport de pierderi medicale (MLR) sub 100%, asigurându-se că veniturile din prime depăşesc costurile legate de despăgubiri, subliniază analistul financiar XTB România.

    Acţiunile companiei au supraperformat în raport cu indicele S&P 500 de la începutul anului. Astfel, cotaţia acţiunilor Oscar Health înregistrează un avans de 15,20% de la începutul anului, comparativ cu avansul de 8,60% al indicelui S&P 500. Totuşi, în timpul mai multor secvenţe recente de corecţie ale pieţei, acţiunile companiei au tins să subperformeze în raport cu indicele pieţei. 

  • XTB: Investitorii români s-au orientat în luna iulie către o acţiune mai puţin cunoscută pe piaţa de capital, o companie de asigurări din SUA, în ciuda provocărilor din sector

    Investitorii români s-au orientat în luna iulie către o acţiune mai puţin cunoscută pe piaţa de capital, Oscar Health, companie de asigurări fondată în 2012 în SUA, potrivit analizei realizată de Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

    Compania oferă planuri de sănătate individuale şi pentru grupuri mici prin intermediul platformei sale în cloud. Majoritatea veniturilor Oscar Health provin din primele de asigurare individuală şi familială din cadrul Affordable Care Act (ACA), subliniind vulnerabilitatea companiei la schimbările legislative şi politice de pe piaţa americană a sănătăţii.

    În ultimii ani, evoluţiile politice, precum reducerile anticipate ale programului Medicaid sub administraţia Trump, au alimentat volatilitatea industriei. Procesele intentate de mai multe state împotriva guvernului federal au accentuat şi mai mult temerile privind creşterea primelor şi a cheltuielilor din buzunarul consumatorilor, se arată în analiza XTB.

    La rândul său, Oscar a ajustat propriile previziuni pentru 2025 pe 22 iulie, în urma unor noi date din industrie care sugerau că presiunile asupra costurilor ar putea persista. Cu toate acestea, poziţionarea strategică şi abordarea axată pe tehnologie a companiei i-au conferit rezilienţă în faţa dificultăţilor, consideră Radu Puiu.

    În ultimii cinci ani, Oscar Health a înregistrat o rată de creştere anuală compusă (CAGR) a vânzărilor de 63%, cu mult peste media industriei. Totuşi, profitabilitatea depinde în ultimă instanţă de menţinerea unui raport de pierderi medicale (MLR) sub 100%, asigurându-se că veniturile din prime depăşesc costurile legate de despăgubiri, subliniază analistul financiar XTB România.

    Acţiunile companiei au supraperformat în raport cu indicele S&P 500 de la începutul anului. Astfel, cotaţia acţiunilor Oscar Health înregistrează un avans de 15,20% de la începutul anului, comparativ cu avansul de 8,60% al indicelui S&P 500. Totuşi, în timpul mai multor secvenţe recente de corecţie ale pieţei, acţiunile companiei au tins să subperformeze în raport cu indicele pieţei. 

  • Visul electric s-a terminat la Volkswagen: Gigantul auto pune stop planului pentru maşinile electrice şi îşi schimbă complet strategia. Ce modele vrea să lanseze acum

    În toamna lui 2015, unul dintre cele mai respectate simboluri ale industriei germane s-a prăbuşit într-o criză fără precedent. Volkswagen AG, compania care timp de decenii fusese sinonimă cu fiabilitatea şi inovaţia auto, a fost prinsă în cel mai mare scandal din istoria sa: Dieselgate.

    Grupul german instalase pe milioane de vehicule un software capabil să detecteze momentele în care maşina era testată pentru emisii şi să reducă artificial nivelul poluanţilor. În condiţii reale de drum, emisiile erau mult peste limitele legale. Descoperirea a declanşat un val de sancţiuni, procese şi rechemări în service, care au costat Volkswagen peste 32 miliarde de euro şi au distrus reputaţia de „campion al tehnologiei verzi” pe care o construise ani de zile.

    „O catastrofă politică şi morală”, spunea atunci Berthold Huber, preşedinte interimar al consiliului de administraţie, în timp ce Wolfgang Porsche vorbea despre o „criză de încredere”.

    Pentru a-şi reface imaginea, Volkswagen a mizat pe automobilele electrrice. În 2021, compania anunţa că va depăşi Tesla la vânzările de maşini electrice până în 2025. Ambiţia s-a lovit însă de realitate: primele modele au avut probleme software, consumatorii europeni au devenit sceptici, iar în China – cea mai mare piaţă auto din lume – producătorii locali au câştigat rapid teren. În Statele Unite, oferta VW nu a reuşit să trezească entuziasm.

    Trei ani mai târziu, odată cu numirea lui Oliver Blume ca CEO, compania încearcă o nouă repoziţionare. Blume a pariat pe parteneriate cu startup-uri din software şi vehicule electrice, a redus costurile şi a repoziţionat mărcile din portofoliu. Audi, Porsche şi Volkswagen strâng cureaua, în timp ce brandurile accesibile precum Cupra şi Skoda atrag un public mai tânăr şi mai atent la preţ.

    În septembrie, Volkswagen va lansa ID.2all, un hatchback de 25.000 de euro care ar trebui să marcheze începutul unei noi etape de creştere. Blume vorbeşte despre o „ofensivă de modele” fără precedent, cu 30 de lansări anul trecut şi alte 30 planificate pentru 2025. Iar primele rezultate dau speranţe: în al doilea trimestru, vânzările grupului au crescut, livrările de vehicule electrice au urcat cu 38%, iar în Europa, noile modele ID au reuşit să depăşească Tesla.

    China rămâne însă marea provocare. BYD a detronat Volkswagen, iar concurenţii locali au lansat modele mai ieftine şi mai adaptate pieţei. Primele maşini dezvoltate în parteneriat cu Xpeng vor intra pe piaţă abia anul viitor, într-un mediu dominat de producători chinezi flexibili şi agresivi. În paralel, în SUA, eliminarea subvenţiilor pentru maşini electrice şi tarifele impuse de administraţia Trump complică şi mai mult planurile grupului.

    În interior, Blume a redus 35.000 de locuri de muncă la marca Volkswagen, a ajustat capacitatea fabricilor din Germania şi a renunţat la o parte dintre proiectele costisitoare moştenite de la Herbert Diess. Porsche şi Audi se confruntă cu scăderi de cerere în China, iar în Europa piaţa luxului e afectată de criza imobiliară.

    Chiar şi aşa, Blume insistă că redresarea este reală. Grupul pregăteşte noi modele electrice şi hibride, dar recunoaşte că regulile jocului s-au schimbat. „Condiţiile ultimelor decenii – liber schimb, creştere economică globală, competiţie limitată – nu mai sunt valabile”, spune el. Volkswagen rămâne un colos industrial, dar viitorul său depinde de capacitatea de a naviga într-o piaţă fragmentată, imprevizibilă şi marcată de tensiuni geopolitice. Întrebarea este dacă noua ofensivă electrică îi va asigura grupului locul de lider sau dacă istoria recentă se va repeta.

     

  • Databricks, companie de date şi AI în spatele căreia se află profesorii Ion Stoica şi Matei Zaharia, a ajuns la o evaluare de 100 mld. dolari într-o nouă rundă de finanţare. Cei doi români sunt deja miliardari

    Compania de analiză Databricks a anunţat marţi că valoarea sa este pe cale să crească cu 61%, depăşind 100 de miliarde de dolari, într-o rundă de finanţare la mai puţin de un an după cea anterioară, subliniind cererea puternică a investitorilor pentru startupurile din domeniul inteligenţei artificiale.

    Compania cu sediul în San Francisco, California – care are 15.000 de clienţi, printre care firma de plăţi Block, gigantul energetic Shell şi producătorul de vehicule electrice Rivian – a declarat că a semnat un term sheet pentru o rundă de finanţare Seria K, dar nu a precizat suma pe care o strânge.

    La sfârşitul anului trecut, Databricks a atras 10 miliarde de dolari într-una dintre cele mai mari runde de finanţare de capital de risc din istorie, evaluând compania la 62 de miliarde de dolari.

    Compania se aşteaptă să folosească o parte din noile fonduri pentru dezvoltarea de produse şi pentru fuziuni şi achiziţii în segmentul AI, într-un moment în care corporaţiile şi guvernele din întreaga lume se grăbesc să valorifice eficienţele generate de această tehnologie emergentă, dar aflată într-o rapidă evoluţie.

    „Databricks beneficiază de o cerere globală fără precedent pentru aplicaţii şi agenţi AI, transformând datele companiilor în mine de aur. Suntem încântaţi că această rundă este deja suprasubscrisă”, a declarat Ali Ghodsi, co-fondator şi CEO.

    Startupurile aleg să rămână private pentru mai mult timp, în contextul ratelor ridicate ale dobânzilor şi al apetitului imprevizibil al pieţei pentru oferte publice iniţiale din ultimii ani. Capitalul este disponibil şi pentru runde mari, în faze avansate, întrucât investitorii din pieţele private dispun de niveluri record de fonduri nefolosite („dry powder”).

    Databricks creează software pentru ingestia, analiza şi dezvoltarea de aplicaţii de inteligenţă artificială folosind date complexe dintr-o varietate de surse. Snowflake Inc. şi unele dintre serviciile oferite de furnizorii de infrastructură cloud, cum ar fi Fabric al Microsoft, sunt considerate principalii săi competitori.

    Databricks este o companie din San Francisco specializată în gestionarea volumelor mari de date şi a inteligenţei artificiale, care are doi profesori români printre fondatori, Ion Stoica (59 de ani) şi Matei Zaharia (39 de ani). Citiţi AICI povestea Databricks. 

    Cine este Ion Stoica

    Ion Stoica este preşedinte executiv şi co-fondator al Databricks. De asemenea, Ion Stoica este profesor în cadrul Departamentului EECS de la UC Berkeley şi co-director al AMPLab. La AMPLab, Ion a condus efortul de sisteme software, care a inclus dezvoltarea proiectului de cercetare Spark, precum şi a altor două proiecte open source de profil înalt: Apache Mesos şi Tachyon. În 2006, a co-fondat Conviva, un start-up pentru comercializarea tehnologiilor de distribuţie video la scară largă, unde îndeplineşte funcţia de CTO. Ion este membru ACM şi a primit numeroase premii, printre care SIGCOMM Test of Time Award (2011) şi ACM doctoral dissertation award (2001). Ion deţine un doctorat în inginerie electrică şi informatică de la Universitatea Carnegie Mellon şi un masterat în informatică şi inginerie de control de la Universitatea Politehnică Bucureşti.

    Cine este Matei Zaharia

    Matei este CTO şi co-fondator al Databricks şi profesor asociat de informatică la UC Berkeley. El a început proiectul Apache Spark în timpul programului său de doctorat la UC Berkeley în 2009 şi a lucrat la alte software-uri de date şi AI utilizate pe scară largă, inclusiv MLflow, Delta Lake şi Dolly. Cele mai recente cercetări ale sale se referă la combinarea modelelor lingvistice mari (LLM) cu surse de date externe, cum ar fi sistemele de căutare, şi la îmbunătăţirea eficienţei şi calităţii rezultatelor acestora. Cercetarea lui Matei a fost recunoscută prin Premiul pentru disertaţie doctorală ACM 2014 şi prin Premiul prezidenţial pentru carieră timpurie pentru oameni de ştiinţă şi ingineri (PECASE) din SUA.

  • Adio benzinării, bun venit staţii de baterii. Compania chinezească care rescrie regulile jocului si vrea ca maşinile electrice să nu mai stea la încărcat, ci să primească baterii noi în doar trei minute

    La o staţie de battery-swapping Nio, aflată pe malul fluviului Huangpu din Shanghai, un automobil electric se opreşte singur, iar în doar trei un robot îi schimbă bateria descărcată cu una complet încărcată. Tot procesul, declanşat printr-o simplă comandă vocală, durează mai puţin decât un plin clasic la pompă, scrie Financial Times.

    Această tehnologie, privită până recent ca o soluţie de nişă, prinde tot mai mult teren în China, cea mai mare piaţă auto din lume. Nio, start-up chinez listat în SUA, a construit deja peste 3.000 de astfel de staţii, însă adevăratul catalizator ar putea fi CATL, cel mai mare producător global de baterii, care şi-a anunţat intrarea în business.

     Compania a prezentat un plan ambiţios: 1.000 de staţii de schimb pentru autoturisme doar în acest an şi extinderea la 10.000 de unităţi până în 2028, suficiente pentru a deservi un milion de maşini zilnic. În paralel, CATL îşi propune să construiască şi o reţea dedicată camioanelor electrice, în parteneriat cu Sinopec, ce ar urma să acopere 150.000 km de coridoare logistice.

    „Capacitatea tehnică fenomenală a CATL şi influenţa pe care o are în piaţa de vehicule electrice fac ca drumul pentru battery-swapping să fie mult mai uşor”, afirmă Duo Fu, analist Rystad Energy la Shanghai.

    Guvernul chinez sprijină simultan ambele tehnologii: pe de o parte dezvoltă infrastructura de fast charging – 100.000 de staţii până în 2027 –, iar pe de altă parte oferă subvenţii de până la 40% pentru companiile care investesc în staţii de schimb de baterii. În premieră, vânzările de maşini electrice sunt aşteptate anul acesta să depăşească livrările de vehicule pe benzină.

    Pentru consumatori, avantajele sunt evidente: schimbarea bateriei este mai rapidă decât încărcarea, se pot evita orele de vârf din reţea, iar costul iniţial al maşinii scade cu mii de dolari, pentru că utilizatorii nu mai cumpără bateria odată cu vehiculul. Nu toţi producătorii cred însă în viitorul acestei soluţii. He Xiaopeng, CEO-ul Xpeng, afirmă că a analizat timp de cinci ani proiectul înainte de a decide, în 2023, să parieze exclusiv pe avansul tehnologic al bateriilor şi pe încărcarea rapidă. Costurile ridicate şi lipsa interoperabilităţii între modele auto rămân principalele obstacole.

    CATL estimează că pentru o reţea naţională complet funcţională ar fi nevoie de 30.000 de staţii de swap – un număr comparabil cu cele 100.000 de benzinării existente în China.

     „La scară mare, swapping-ul poate transforma CATL într-un nou tip de proprietar de benzinării”, susţine Yuqian Ding, analist auto la HSBC.

     Planurile gigantului chinez nu se opresc la graniţe: compania discută extinderea reţelei de battery-swapping şi în Europa, mizând pe o tranziţie accelerată a flotelor comerciale către electric. Robin Zeng, fondatorul companiei, estimează că jumătate din camioanele vândute în China vor fi electrice până în 2028.

    În timp ce Occidentul continuă să experimenteze în jurul încărcării ultra-rapide, China pare hotărâtă să scrie un alt scenariu: cel al bateriei care se schimbă la fel de simplu ca o roată.

     

  • Mai are nevoie sectorul HR de oameni? Inteligenţa artificială preia controlul şi concediază chiar şi specialiştii în resurse umane

    În plin vârf al pandemiei, compania RingCentral, specializată în software de comunicaţii, a angajat 4.000 de oameni pentru a face faţă valului masiv de clienţi care treceau la munca de la distanţă.

    Dar în ultimii doi ani, echipa de resurse umane formată din 300 de persoane a fost redusă la aproape jumătate. Şeful departamentului HR, Alvin Lam, le-a transmis superiorilor săi că nu mai poate pierde oameni. Cu toate acestea, recunoaşte că, dacă ar fi nevoit, ar putea face încă o reducere. Iar motivul este clar: instrumente de inteligenţă artificială precum chatbotul HR al companiei, Ringo, i-ar permite probabil să „găsească o modalitate de a continua să ofere acelaşi nivel de servicii tuturor celor interesaţi”, scrie Financial Times.

    Mărturia lui Lam atinge esenţa dilemei actuale: companiile încearcă să profite de potenţialul inteligenţei artificiale generative, însă în acelaşi timp trebuie să se confrunte cu ideea că multe dintre sarcinile echipelor lor ar putea fi făcute mai rapid şi mai ieftin de agenţi AI.

    Dispariţia oamenilor chiar din departamentul de resurse umane devine un simbol al transformărilor ce ar putea urma şi în alte zone ale companiilor. „Aproape toţi colegii mei din HR din Silicon Valley trec prin acelaşi lucru”, spune Lam. „Conducerea ne cere insistent: ‘Folosim AI pentru a reduce personalul. Toată forţa de muncă trebuie să fie compatibilă cu AI.’ Este o presiune generală cu care ne confruntăm cu toţii.”

    Deşi ne aflăm încă într-o fază relativ timpurie, datele Biroului de Recensământ al SUA arată că, în trimestrul al doilea, doar puţin peste 9% dintre cele 1,2 milioane de companii analizate foloseau efectiv AI de tip generativ în producţia de bunuri şi servicii. Cu toate acestea, procentul este în plină creştere.

    Între timp, lideri ai unor giganţi precum Salesforce, Amazon sau JPMorgan Chase vorbesc tot mai deschis despre faptul că multe joburi vor dispărea, iar productivitatea va creşte exponenţial pe măsură ce inteligenţa artificială transformă modul în care muncim.

    Un exemplu concret a venit în mai, când Marianne Lake, CEO-ul diviziei de banking pentru consumatori la JPMorgan Chase, le spunea investitorilor că departamentul operaţional al băncii – responsabil, printre altele, cu detectarea fraudelor şi procesarea documentelor – se află „în avangarda folosirii noilor instrumente AI”. Ea a precizat: „Ne aşteptăm ca numărul de angajaţi să scadă cu aproximativ 10% în următorii cinci ani, chiar dacă afacerea va creşte cu peste 25%.”

    Managerii încearcă astfel să găsească un echilibru între presiunea obiectivelor de eficienţă impuse de la vârf şi riscul ca inteligenţa artificială să golească de conţinut funcţii vitale din interiorul companiei.

    Una dintre cele mai mari temeri este ca departamente esenţiale, precum resursele umane, să fie automatizate prea devreme, predate unor roboţi administrativi de tipul Ringo.

    Laszlo Bock, fost şef al departamentului de resurse umane la Google şi fondator al mai multor companii din domeniul tehnologiei HR, atrage atenţia că întrebarea majoră este cui îi vor reveni beneficiile aduse de AI: doar capitalului, prin profituri mai mari şi bonusuri la vârf, sau şi angajaţilor, sub forma unor programe reduse de lucru sau a unor salarii mai mari?

    În opinia lui, poziţia pe care o vor adopta managerii de HR în această dezbatere va reprezenta „testul suprem”: vor acţiona ca o „poliţie secretă a corporaţiilor” sau ca adevăraţi apărători ai angajaţilor? Iar perioada de după Covid, afirmă el, reprezintă cea mai bună ocazie pe care o au pentru a demonstra cu adevărat cine sunt.

  • 10 reguli bizare pe care stewardesele trebuie să le respecte – şi pe care pasagerii nu le află niciodată

    La prima vedere, viaţa de stewardesă pare un vis: uniforme elegante, călătorii prin toată lumea şi zâmbete impecabile. În realitate însă, meseria ascunde reguli absurde, pe care pasagerii rar le intuiesc.

    1. Fără mâncare sau băutură în uniformă, în public. Stewardesele nu au voie să bea sau să mănânce la vedere, pentru a menţine imaginea impecabilă a companiei.
     
    2. Nicio activitate riscantă în timpul escalelor. Bungee jumping? Scufundări? Nici vorbă – orice accident ar compromite siguranţa echipajului la întoarcere.
     
    3. Fără tatuaje vizibile. Multe companii interzic complet tatuajele la vedere, indiferent cât de mici sunt.
     
    4. Uniforme cu „manual de utilizare”. De la lungimea tocului, la nuanţa rujului sau culoarea ojei, totul este standardizat.
     
    5. Program imposibil. Trebui să fii pregătită pentru zboruri la 3 dimineaţa sau să stai în aeroport ore întregi „la dispoziţie”.
     
    6. Social media cu restricţii. Un simplu selfie în uniformă sau o postare din hotel poate aduce sancţiuni, uneori chiar concediere.
     
    7. Bagaje standardizate. Nu orice geantă e acceptată: trebuie să fie simplă, discretă şi aliniată cu codul companiei.
     
    8. Zâmbet permanent. Chiar şi atunci când pasagerii sunt agresivi sau nepoliticoşi, stewardesele sunt obligate să afişeze calm şi amabilitate.
     
    9. Întotdeauna „la datorie”. Uniforma nu poate fi purtată în oraş la socializare sau, mai ales, la consum de alcool – altfel rişti concediere.
     
    10. Viaţă personală sacrificată. De la aniversări ratate la luni petrecute departe de familie, sacrificiul personal e parte din meserie.
     
    Surse: presa internationala

     

  • DeepSeek, noua minune AI chinezească care trebuia să rivalizeze cu OpenAI, s-a împotmolit, pentru că trebuie să folosească chip-uri chinezeşti

    Ambiţiile tehnologice ale Chinei au suferit o lovitură serioasă după ce compania de inteligenţă artificială DeepSeek a fost nevoită să amâne lansarea noului său model, din cauza problemelor întâmpinate la antrenarea acestuia cu cipurile Huawei. Situaţia scoate la iveală vulnerabilităţile planului Beijingului de a înlocui tehnologia americană cu soluţii locale, scrie Financial Times.

    Potrivit unor surse apropiate, autorităţile au încurajat DeepSeek să utilizeze procesoarele Ascend produse de Huawei în locul celor Nvidia, după lansarea modelului R1 în ianuarie. Însă, în timpul procesului de antrenare a noului R2, compania a întâmpinat probleme tehnice persistente. Rezultatul: a fost nevoită să folosească cipurile Nvidia pentru antrenare şi doar pe cele Huawei pentru partea de inferenţă (utilizarea modelului deja antrenat pentru a răspunde la solicitări).

    Întârzierile au dat peste cap planurile de lansare, mutând termenul din mai şi permiţând concurenţilor să câştige teren. Antrenarea presupune „învăţarea” modelului pe seturi masive de date, iar inferenţa înseamnă aplicarea acestui model pentru predicţii sau generarea de răspunsuri.

    Problemele DeepSeek reflectă realitatea incomodă: cipurile chinezeşti încă rămân în urma celor americane la sarcini critice. Surse din industrie menţionează instabilitatea, viteza mai redusă de comunicare între cipuri şi software-ul inferior, comparativ cu produsele Nvidia.

    În încercarea de a ajuta, Huawei a trimis o echipă de ingineri direct în birourile DeepSeek. Cu toate acestea, nici măcar cu suportul lor, compania nu a reuşit să finalizeze o rulare completă de antrenare pe cipurile Ascend. În prezent, DeepSeek şi Huawei colaborează pentru ca R2 să fie compatibil cu Ascend cel puţin în faza de inferenţă.

    Fondatorul Liang Wenfeng s-ar fi declarat nemulţumit de progresul proiectului şi ar fi insistat intern ca echipa să îşi ia mai mult timp pentru a dezvolta un model avansat, capabil să menţină compania în fruntea industriei AI.

  • De la World of Warcraft la crypto pe Wall Street. Cine sunt Brendan Blumer şi Kokuei Yuan, tinerii antreprenori care au transformat pasiunea pentru jocuri într-un imperiu de miliarde

    Se spune că în lumea crypto, miliardarii se fac peste noapte. Pentru Brendan Blumer şi Kokuei Yuan, drumul a început însă mult mai devreme – la 15 ani, vânzând obiecte digitale în jocuri online precum World of Warcraft. Şase mai târziu, cei doi se află din nou în centrul atenţiei, după ce platforma lor de schimb de criptomonede, Bullish, a atras 1,1 miliarde de dolari într-o ofertă publică iniţială (IPO) care a evaluat compania la 5,4 miliarde de dolari.

    Bullish a fost lansată în 2021 cu sprijinul Block.one, compania crypto fondată de Blumer şi susţinută de investitori precum Peter Thiel şi Mike Novogratz. Platforma permite cumpărarea şi vânzarea de criptomonede, precum şi tranzacţii mai complexe pentru cei care vor să profite de fluctuaţiile de preţ. În plus, Bullish a cumpărat CoinDesk, principalul furnizor de ştiri şi date despre crypto, întărindu-şi poziţia pe piaţă.

    Acţiunile Bullish au sărit imediat de la 37 la aproape 84 de dolari în doar câteva ore, iar Blumer şi Yuan au văzut cum averile lor depăşesc pragul de 3 miliarde de dolari fiecare. Blumer, co-fondator şi membru al consiliului de administraţie, deţine 30,1% din companie, în timp ce Yuan controlează 26,7%.

    Bullish nu este doar o platformă de tranzacţionare. A început cu un capital iniţial impresionant: aproximativ 10 miliarde de dolari în active, inclusiv 164.000 de Bitcoin. Astăzi, platforma gestionează tranzacţii de peste 1,25 trilioane de dolari şi a consolidat o prezenţă puternică pe piaţa informaţiilor crypto prin achiziţia CoinDesk.

    Povestea celor doi antreprenori nu este lipsită de turbulenţe. Block.one a atras în 2018 4,2 miliarde de dolari din vânzarea tokenurilor EOS, cea mai mare ofertă iniţială de monede din istorie, doar pentru a fi ulterior investigată de SEC, care a aplicat o penalitate de 24 de milioane de dolari. Tokenul EOS a scăzut drastic de la 18,87 dolari la aproximativ 57 de cenţi, demonstrând volatilitatea extremă a pieţei crypto.

    Blumer, originar din Cedar Rapids, Iowa, a renunţat la cetăţenia americană în 2020 şi s-a mutat în Hong Kong. Între timp, şi-a transformat pasiunea pentru digital în afaceri de succes, de la vânzarea de obiecte virtuale la investiţii imobiliare spectaculoase, inclusiv o vilă de 199 de milioane de dolari pe coasta Sardiniei. Yuan, cu un profil mai discret, a studiat economie şi artă la Tufts University şi a lucrat ca bancher de investiţii înainte de a intra în lumea crypto. Cei doi au colaborat şi la fondarea agenţiei imobiliare Okay.com în Hong Kong.

    Bullish, sub conducerea CEO-ului Tom Farley, fost preşedinte al New York Stock Exchange, promite să fie mai mult decât o platformă de tranzacţionare: este simbolul unei noi generaţii de miliardari crypto, care au început de jos, au trecut prin turbulenţe uriaşe şi revin pe piaţă cu o ambiţie de neclintit.

     

  • Luptă pe viaţă şi pe moarte în AI: Microsoft a început să vâneze super-creierele de rivalilor. Compania pune pe masă milioane de dolari pentru cei mai buni specialişti în inteligenţă artificială

    Microsoft a declanşat o ofensivă directă împotriva Meta pentru a atrage cei mai valoroşi ingineri şi cercetători în inteligenţă artificială. Potrivit documentelor interne consultate de Business Insider şi unor surse apropiate, gigantul software a întocmit o listă cu “cei mai doriţi” specialişti ai companiei care deţine Facebook, Instagram şi WhatsApp şi a creat un mecanism fulger prin care ofertele sunt aprobate de top management în doar 24 de ore.

    Mutarea vine pe fondul unor rezultate financiare spectaculoase care au împins capitalizarea Microsoft spre 4.000 de miliarde de dolari, impulsionate de entuziasmul global pentru AI generativă. Deşi anul acesta a concediat mii de angajaţi şi a anunţat că îşi va menţine efectivele constante, compania din Redmond îşi permite să joace agresiv atunci când miza este atragerea unor creiere esenţiale.

    Concurenţa este feroce. Meta a devenit celebră pentru pachete de compensaţii colosale: Sam Altman, CEO OpenAI, susţine că rivalul său oferă bonusuri de semnare de 100 de milioane de dolari, iar pachetele salariale pentru cercetători pot ajunge la 250 de milioane de dolari. Microsoft nu rămâne mai prejos: documente interne arată că oferă bonusuri la angajare de ordinul milioanelor şi pachete totale care depăşesc cu mult grilele obişnuite.

    În echipele Microsoft AI, conduse de Mustafa Suleyman, cofondator Google DeepMind, şi CoreAI, condusă de fostul şef de inginerie Meta Jay Parikh, au fost formate grupuri speciale de recrutare. Un fişier intern urmăreşte, nume cu nume, poziţiile şi locaţiile oamenilor-cheie de la Meta, de la Reality Labs la GenAI Infrastructure şi Meta AI Research. Pentru aceştia, procesul de recrutare include evaluări personalizate, consultanţi de compensaţii şi un “compensation modeler” care calculează rapid intervalul maxim pe care Microsoft îl poate oferi.

    Ghidurile interne de salarizare ale companiei indică pachete de top cu salarii de până la 408.000 de dolari pe an, acţiuni la semnare de 1,9 milioane de dolari, acţiuni anuale de 1,5 milioane şi bonusuri cash de până la 90% din salariu. În cazurile de competiţie directă pentru talente excepţionale, aceste limite pot fi depăşite semnificativ. Într-o piaţă globală în care AI este considerată “aurul” tehnologic al deceniului, Microsoft arată că este dispusă să plătească orice preţ pentru a-şi asigura viitorul.