BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • Profitabilitatea Grupului TeraPlast, în creştere cu 76% în primul trimestru

    Creşterea cifrei de afaceri a Grupului de la 131 de milioane lei, la 175 de milioane lei a fost organică, generată pe de o parte de creşterea pieţei, iar pe de altă parte de o atenţie sporită acordată funcţiei comerciale.

    Cea mare mare creştere, cu 18,6 milioane de lei, a fost înregistrată de Wetterbest, ca urmare a măsurilor implementate de echipa condusă de directorul general Marian Pîrvu, care s-a alăturat companiei la începutul acestui an. Cifra de afaceri a companiei  a depăşit 44 milioane de lei în trimestrul 1, faţă de 25,5 milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2018.

     

    Compania TeraPlast a înregistrat un avans al cifrei de afaceri de 17,5 milioane de lei, pe fondul demarării lucrărilor de infrastructură apă şi canal finanţate cu fonduri europene. Odată cu creşterea volumelor, precum şi ca efect al măsurilor de eficienţă operaţională, EBITDA companiei a crescut la 5,7 milioane de lei, cu 39% mai mult faţă de primul trimestru din 2018.

    Vânzările de panouri sandwich ale TeraSteel au crescut cu 8 milioane de lei în primul trimestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă, în special prin creşterea înregistrată de către subsidiara din Serbia. Această evoluţie se datorează dezvoltării bazei de clienţi din zona Balcanilor, precum şi consolidării relaţiilor cu clienţii existenţi.

    Grupul TeraPlast desfăşoară în acest an proiecte de investiţii care depăşesc  23 de milioane de euro, pentru extinderea capacităţilor de producţie şi diversificarea portofoliului de produse.

  • Care este secretul succesului profesional în viziunea Liudmilei Climoc, CEO al Orange România

    •   Liudmila Climoc a preluat în 2017 poziţia de CEO al Orange România, cel mai mare jucător de pe piaţa de telefonie mobilă după cifra de afaceri şi numărul de abonaţi.
    •   După ce a absolvit Facultatea de Calculatoare, Informatică şi Microelectronică din cadrul Universităţii Tehnice din Republica Moldova, Liudmila Climoc şi-a început cariera la compania de telefonie mobilă Voxtel (operator care a trecut la brandul Orange în 2007) pe poziţia de consultant de vânzări.
    •   În 2008, la zece ani de la momentul în care se angaja pe poziţia de consultant de vânzări, Liudmila Climoc era promovată în cea mai înaltă poziţie din companie, de director general, fiind astfel primul manager local care devenea CEO, poziţie ocupată anterior doar de expaţi.

    Cifră de afaceri (2018): 1,12 mld. euro
    Număr de angajaţi: 3.500

    Profilul Liudmilei Climoc a fost publicat în catalogul 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

     

  • Unde să vă duceţi copiii weekendul acesta? – VIDEO

    Fondatorii afacerii au transformat-o într-o fermă a animalelor pentru copiii „crescuţi la bloc” şi în lansarea dozatoarelor de lapte.

    ~ 7
    mil. lei, cifra de afaceri înregistrată de Agroindustriala Pantelimon, firma care operează Ferma Animalelor
    cca. 57
    de angajaţi lucrează în cadrul Fermei Animalelor
    cca. 500.000
    de euro, valoarea investiţiilor totale în afacere
     

  • Peste 70% din cifra de afaceri a TeraGlass, acoperită de exporturi

    Peste 70% din cifra de afaceri provine din activitatea de export, produsele TeraGlass ajungând anul trecut în 12 ţări europene, precum Germania, Ungaria, Cehia, Austria, Slovenia sau Slovacia. De altfel, 60% dintre clienţii TeraGlass sunt din străinătate. În România, produsele TeraGlass se comercializează în special în marile magazine de bricolaj.

    Cu o experienţă de peste 10 ani în domeniu, fabrica TeraGlass, localizată în municipiul Bistriţa, produce ferestre şi uşi din PVC, paneluri şi panouri ornamentale şi confecţii din aluminiu, având o capacitate anuală de peste 120.000 de unităţi. În prezent, compania are 125 de angajaţi.

    În vederea extinderii capacităţii de producţie, în 2018, TeraGlass a demarat un proiect finanţat prin schema de ajutor de stat, în valoare totală de 3,5 milioane de euro. Proiectul vizează crearea unui nou flux, complet automatizat, pentru producţia ferestrelor şi uşilor din PVC, proces ce va contribui la creşterea capacităţii de producţie şi a productivităţii muncii, suplinind cererea aflată în creştere.

  • A riscat toţi banii familiei pentru a începe o afacere de care prietenii au râs la început. Acum este una dintre cele mai bogate femei din lume

    În urmă cu 18 ani Sara Blakely a pus bazele unei companii producătoare de ciorapi modelatori cu o cifră de afaceri  de 250 de milioane de dolari. În vârstă de 44 de ani, Blakely a fost numită în martie 2012 cea mai tânără miliardară din Statele Unite care şi-a făcut averea prin forţe proprii de către revista Forbes, iar în prezent are o avere estimată la un miliard de euro.

    Ideea companiei Spanx a pornit de la dresurile pe care Sara era nevoită să le poarte atunci când lucra ca agent de vânzări de faxuri pentru compania Danka. Pe o parte, ciorapii modelatori o stânjeneau, iar pe de-o altă parte o făceau să arate mai atractivă, subţiindu-i corpul. Blakely a născocit ideea colanţilor fără picior, asumându-şi un mare risc odată ce a investit toate economiile sale, în valoare de 5000 de dolari. Cu toate astea, şi-a păstrat jobul, vânzând copiatoare încă doi ani de zile, petrecându-şi nopţile şi weekend-urile ca să realizeze prototipul.

    La 25 de ani, Blakely s-a decis astfel că vrea să aibă propriul produs şi a început să se documenteze. La scurt timp a scris ea însăşi patentul, a ales materialele şi a găsit o fabrică de textile din statul american Carolina de Nord, dispusă să îi producă dresurile modelatoare.

    “Am vrut să creez un produs pe care puteam să-l vând şi singură şi să nu apelez la altcineva. Am vrut să fac ceva pe care puteam să-l vând milioanelor de oameni şi ceva care să-i facă să se simtă bine, a spus ea.  Blakely nu le-a spus nici prietenilor, nici familiei la ce lucra, decât după ce a studiat situaţia îndelung. “Prietenii şi familia au râs când au auzit că ea lucra la această idee pentru mai bine de un an şi au crezut că o să fie o pierdere de vreme”, a scris Gillian Zoe Segal în cartea sa “Getting There: A Book of Mentors”, în urma unui interviu cu Sara.

    Blakely a prezentat prototipul retailerului Neiman-Marcus printr-o demonstraţie care a avut loc la toaleta femeilor. A convins. La numai trei săptămâni, produsul ei era comercializat de retailerul Neiman-Marcus iar vânzările au depăşit aşteptările. Totuşi ea nu şi-a dat demisia de la locul de muncă pentru că “aveam nevoie de securitate, asigurare. Am aşteptat, abia după ce am încheiat contractul cu Neiman Marcus şi Sals Fifth Avenue am avut curajul să-mi dau demisia şi să pornesc pe cont propriu”.

    Despre vânzarea de copiatoare din uşă în uşă spune ca a fost o sesiune de antrenament (7 ani) foarte bună pentru Spanx, deoarece era obişnuită să fie refuzată, iar în primii doi ani ai Spanx “tot ceea ce am auzit a fost nu”.

    Sara s-a ocupat de toate aspectele afacerii sale, de la marketing la logistică şi deşi nu a investit bani în publicitate, dresurile ei au devenit rapid cunoscute, prin intermediul vedetelor care le-au promovat. Realizatoarea americană de televiziune Oprah Winfrey a spus că Spanx este produsul ei preferat. În plus, Spanx a ajuns şi pe paginile revistelor Forbes, Fortune, Entrepreneur, In Style, The New York Times, USA Today, Glamour sau Vogue.

    În 2001, Blakely a semnat un contract cu retailerul online QVC, iar în primele 6 minute de comercializare au fost vândute 8.000 de perechi de dresuri. Spanx a avut vânzări de 4 milioane de dolari în primul an şi de 10 milioane de dolari în cel de-al doilea. Creşterea companiei în următorii ani a fost una spectaculoasă. În prezent, potrivit Forbes, Spanx o cifră de afaceri de 250 de milioane de dolari şi vânzări de 400 de milioane de dolari, conform success.com

    În 2006, după participarea la emisiunea the Rebel Billionaire şi The Inventor, Blakely a pus bazele fundaţiei Sara Blakely Foundation menite să le ajute pe femei prin educaţie şi traininguri de antreprenoriat. Blakely a donat un milion de dolari fundaţiei Oprah Winfrey Leadership Academy, care le ajută pe femeile din Africa de Sud.

    Anul acesta Sara Blakely li s-a alăturat investitorului american Warren Buff şi co-fondatorului Microsoft, Bill Gates în iniţiativa de a dona jumătate din avere spre caritate, devenind astfel prima femeie care face acest lucru.

    Brandul Spanx cuprinde în prezent peste 200 de produse, de la lenjerie intimă la costume de baie şi chiar articole sportive pentru femei şi bărbaţi. Produsele sunt disponibile în peste 40 de ţări. 

  • Aceste trei companii din România sunt în top 1.000 al firmelor din Europa care au înregistrat cele mai mari creşteri ale cifrei de afaceri

    În ultimii cinci ani, industria locală de software şi servicii de IT a crescut cu 2 miliarde de euro, iar în acest an se pregăteşte să treacă pragul de 5 miliarde de euro, evoluţie care a fost susţinută nu doar de giganţii care au angajat în România zeci de mii de ingineri de top, ci şi de companii locale, dintre care unele au reuşit nu doar să reziste competiţiei cu multinaţionalele, ci chiar să şi iasă pe pieţele externe şi să se dezvolte astfel accelerat. Unele dintre acestea au avut abilitatea nu doar de a creşte mai repede decât altele, ci şi să-şi promoveze performanţa, punând astfel din nou şi România pe harta companiilor din Europa care au înregistrat cele mai mari creşteri ale cifrei de afaceri în ultimii cinci ani.

    Accesa IT Systems, Trencadis şi Tremend Software sunt cele trei firme locale de IT care au intrat şi în ediţia de anul acesta a topului celor 1.000 de companii care au avut cele mai mari creşteri din Europa între anii 2014 şi 2017. Clasamentul este realizat de Financial Times (FT), una dintre cele mai prestigioase publicaţii din lume, împreună cu portalul american Statista.com, pe baza ratei anuale medii de creştere a businessului din intervalul 2014-2017. Topul este dominat de firme de tehnologie – 149 la număr, fără a fi luate în calcul şi companiile fintech sau cele de e-commerce. De notat este că firmele trebuie să se înscrie pentru a fi incluse în clasament, detaliu care explică şi diferenţele existente între firmele din diferitele ţări care apar în top, dar şi unele absenţe notabile (unicornul IT UiPath, de exemplu). Astfel, dacă în România doar companiile de IT au înţeles că un clasament precum cel realizat de FT poate aduce notorietate şi poate şi clienţi, sprijinind şi brandul de hub de IT al României, din ţări vecine precum Bulgaria sau Ungaria observăm în top şi companii din alte sectoare de activitate, precum retail, construcţii sau agricultură.

    Ce firme din România se află însă în top? Două dintre cele trei firme româneşti – Trencadis şi Tremend – au fost prezente şi în ediţia din 2018 a topului FT, precum şi în alte clasamente realizate de compania de consultanţă în business Deloitte – Deloitte Technology Fast 500 EMEA şi Deloitte Technology Fast 50 CE. Accesa IT Systems a intrat însă pentru prima dată în clasamentul IT, anul trecut fiind prezentă compania – soră din cadrul grupului – Accesa IT Consulting. Cele trei firme locale au înregistrat, în perioada 2014-2017, rate medii de creştere ale cifrei de afaceri cuprinse între 75% şi 125%.

    Compania de software Accesa IT Systems, firma locală cu cea mai bună poziţionare din clasamentul FT – locul 112 – a înregistrat în perioada 2014-2017 o rată medie de creştere de 125%, businessul ajungând la aproape 62 de milioane de lei (13,5 mil. euro) în 2017, iar profitul net la 13,7 milioane de lei (circa 3 mil. euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. În ceea ce priveşte numărul mediu de angajaţi, acesta s-a situat la 336 în 2017. Compania face parte din grupul Accesa IT, controlat de antreprenorul local Iulian Iuga, care include şi companiile Accesa IT Consulting, prezentă anul trecut în top, Accesa IT Manages Services, precum şi subsidiarele din Germania.

    „O asemenea creştere a fost posibilă datorită unui cumul de factori şi unor decizii asumate în anumite conjuncturi. Unul dintre factori l-a reprezentat repoziţionarea strategică în pieţele ţintă ca furnizor de servicii şi nu de resurse, repoziţionare însoţită de investiţii în dezvoltarea unui portofoliu de servicii şi în setarea unei prezenţe locale în Germania şi Elveţia. Alţi factori critici au fost existenţa unei echipe solide de leadership mapate pe un design organizaţional aplatizat şi nu ierarhic, precum şi investiţiile în dezvoltarea oamenilor, pentru că o creştere sustenabilă e posibilă doar împreună cu o creştere a maturităţii”, a declarat pentru Business MAGAZIN Iulian Iuga, managing partner în cadrul grupului Accesa IT.

    Grupul, care lucrează în principal pentru clienţi externi, şi-a consolidat recent toate operaţiunile din România, Germania şi Elveţia în cadrul unei entităţi din München – Accesa IT Group GmbH, mutare care a fost completată şi de schimbări în acţionariat. Astfel, odată cu consolidarea, antreprenorul român a cumpărat pachetul de acţiuni deţinut de firma germană Alegri în cadrul Accesa şi a atras un alt acţionar minoritar, un furnizor de software şi consultanţă de IT din Germania.

    Anul trecut, grupul Accesa IT şi-a menţinut un ritm de creştere alert, cifra de afaceri netă cumulată majorându-se cu 39% faţă de 2017, la 28,5 milioane euro. Majoritatea veniturilor au fost generate de serviciile tradiţionale, respectiv de implementare soluţii enterprise, inginerie software şi suport de aplicaţii.

    „Dincolo de aspectele enumerate anterior, evoluţia a fost posibilă datorită relaţiilor de tip parteneriat pe care le dezvoltăm cu clienţii noştri, dar şi iniţierii unor alianţe strategice pentru a câştiga clienţi noi”, a explicat el, adăugând că cea mai rapidă creştere au avut-o serviciile digitale (automatizarea inteligentă de procese, machine learning combinat cu procesare de imagini, UX), unde sunt identificate aplicabilităţi practice pentru tehnologiile moderne în context de business ale clienţilor grupului.

    Cei mai mulţi clienţi noi atraşi de Accesa IT anul trecut au provenit din industriile strategice grupului, precum producţie şi logistică, retail, bănci şi asigurări. Aceştia au solicitat diferite tipuri de proiecte ce au variat între „implementarea de infrastructuri bazate pe cloud (public sau hybrid), modernizare tehnologică a ecosistemului existent de aplicaţii, soluţii e-commerce sau de IoT pentru gestionare de echipamente sau automatizare procese interne”, a punctat Iulian Iuga.

    La nivel de grup, Accesa IT a încheiat anul trecut cu o echipă de 745 de angajaţi.

    Integratorul IT Trencadis din Baia Mare a urcat 19 poziţii în ediţia de anul acesta a topului FT, plasându-se pe locul 174, faţă de 193 în 2018, când a fost de astfel cea mai bine poziţionată firmă locală în clasamentul FT, dar şi din topurile Deloitte Technology Fast 500 şi Deloitte Technology Fast 50. În perioada 2014-2017, compania a înregistrat o rată medie de creştere de 104,9%, businessul ajungând la 28,7 milioane de lei (6,3 mil. euro) în 2017. Tot în 2017, Trencadis, specializată în soluţii software pentru mediul guvernamental şi de afaceri, s-a clasat pe locul 13 în clasamentul Deloitte al celor mai dinamice 50 de companii de tehnologie din Europa Centrală şi de Est, având o rată de creştere a veniturilor de 730%. A fost a patra oară când firma locală a intrat în topul realizat de Deloitte.

    „2017 a reprezentat pentru Trencadis un punct de reper în evoluţia companiei noastre. Începutul de an ne-a prins în mijlocul livrării unuia dintre cele mai moderne centre de date din România. Am continuat intens prin recrutarea şi armonizarea în Trencadis a celei mai performante echipe de intregrare de sisteme din piaţă (peste 20 de persoane) şi l-am încheiat cu cea mai importantă realizare a companiei noastre dintotdeauna: implementarea RO-Alert – sistemul naţional de avertizare instantanee a populaţiei în situaţii de urgenţă, sistem dezvoltat şi livrat împreună cu partenerii noştri de la Telekom România”, a declarat pentru Business MAGAZIN Radu Negulescu, acţionarul majoritar al Trencadis. El a adăugat că 2017 a fost totodată şi rezultatul deciziilor strategice şi al investiţiilor realizate în ultimii ani.

    „2017 a venit ca o confirmare a faptului că suntem pe drumul corect înspre a deveni unul dintre cei mai relevanţi integratori de sisteme IT din regiune.”

    Compania Trencadis a fost înfiinţată în 2007 în Baia Mare, iar ulterior s-a extins şi în alte oraşe ale ţării, acum fiind prezentă la nivel naţional, cu operaţiuni şi în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Oradea.

    Anul trecut, Trencadis şi-a menţinut constantă însă cifra de afaceri comparativ cu 2017, aceasta fiind în acord cu strategia companiei de consolidare pe piaţă în rolul de integrator pentru sisteme IT. Trencadis oferă servicii de integrare de sisteme IT, care generează de altfel majoritatea veniturilor companiei, dar şi servicii de dezvoltare de software şi de management al infrastructurii IT. Creşterea companiei din ultimii ani a fost susţinută de diversificarea competenţelor echipei cu focus pe tehnologii de ultimă generaţie din domenii ca GIS sau cloud computing. La finalul anului trecut, echipa Trencadis număra 50 de persoane în total.

    Tremend Software Consulting, companie locală specializată în dezvoltarea de soluţii software, a intrat pe locul 361 în ediţia de anul acesta a clasamentului FT, urcând 126 de poziţii comparativ cu ediţia din 2018, creşterea afacerilor din perioada 2014-2017 fiind de 75%. În 2017, furnizorul de soluţii software la comandă a înregistrat o cifră de afaceri de 6 milioane de euro, în creştere cu aproape 70% faţă de 2016.„În perioada 2014-2017 au existat mai multe direcţii de dezvoltare care au dus la creşterea afacerilor, obiectivul fiind întotdeauna să dovedim că în România se poate face business tehnologic de performanţă. Evoluţia accelerată a organizaţiei a generat nevoia extinderii echipei de ingineri software, adopţia celor mai noi tooluri şi tehnologii şi parteneriatele pe termen lung, toate acestea contribuind la creşterea companiei”, a declarat pentru Business MAGAZIN Ioan Cocan, managing partner în cadrul Tremend Software Consulting. El a înfiinţat compania în urmă cu 14 ani alături de Marius Hanganu şi Bogdan Niţulescu.

    În perioada 2014-2017, Tremend a fost nominalizată de două ori, în 2016 şi 2017, şi în topul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe, unde a avut în primul an de participare cea mai mare creştere înregistrată de o companie românească inclusă în clasament – de 400%. Totodată, compania locală a fost inclusă şi în clasamentul Inc. 5.000, care listează la rândul lui firmele europene cu cea mai rapidă creştere.

    În 2017, cea mai importantă realizare a companiei Tremend a fost extinderea peste ocean, prin preluarea companiei americane 648 Group. „Achiziţia 648 Group ne oferă posibilitatea de a fi mai aproape de potenţialii noştri clienţi, de a fi în permanent contact cu piaţa şi totodată răspunde nevoii de a ne dezvolta portofoliul în afară României. 648 se ocupa cu aplicaţii mobile şi web. Deschiderea unui nou birou înseamnă acces mai facil la piaţa din SUA”, a precizat el, adăugând că tot în 2017 compania a deschis şi un nou centru în Braşov. 

    Anul trecut, businessul Tremend a înregistrat o creştere de 67%, cifra de afaceri netă ajungând astfel la 9,8 milioane de euro, avansul fiind generat de extinderea echipei în cele două centre de dezvoltare din Bucureşti şi Braşov şi de ritmul accelerat de adopţie a celor mai noi tehnologii. „Tehnologiile emergente, ca inteligenţa artificială, machine learning şi microserviciile, sunt abordate cu atenţie sporită, ele fiind totodată şi un instrument în strategia de creştere a competivităţii globale şi extinderii Tremend”, a menţionat Ioan Cocan. De asemenea, tot anul trecut, compania a semnat un parteneriat cu Mellanox Technologies, în urma căreia Tremend furnizează servicii de design şi verificare de microcipuri, fiind una dintre puţinele firme din România care au capacitatea de a performa în acest domeniu ultraspecializat.

    „Am dezvoltat o structură prin care să răspundem nevoii de inovaţie din orice tip de companie, indiferent că vorbim despre un start-up sau unul dintre cei mai mari producatori auto din lume, cu divizii dedicate de enterprise, embedded, mobile solutions şi QA. Există o proporţie echilibrată între departamente, generată de o relativă proporţie a nevoilor pieţei.”

    În afară de parteneriatul cu Mellanox Technologies, Tremend şi-a mărit portofoliul anul trecut cu 20 de clienţi noi din diferite industrii, precum financiar, maşini autonome, retail şi semiconductori. La finalul anului trecut, echipa Tremend Software număra 230 de angajaţi.

  • A riscat toţi banii familiei pentru a începe o afacere de care prietenii au râs la început. Acum este una dintre cele mai bogate femei din lume

    În urmă cu 18 ani Sara Blakely a pus bazele unei companii producătoare de ciorapi modelatori cu o cifră de afaceri  de 250 de milioane de dolari. În vârstă de 44 de ani, Blakely a fost numită în martie 2012 cea mai tânără miliardară din Statele Unite care şi-a făcut averea prin forţe proprii de către revista Forbes, iar în prezent are o avere estimată la un miliard de euro.

    Ideea companiei Spanx a pornit de la dresurile pe care Sara era nevoită să le poarte atunci când lucra ca agent de vânzări de faxuri pentru compania Danka. Pe o parte, ciorapii modelatori o stânjeneau, iar pe de-o altă parte o făceau să arate mai atractivă, subţiindu-i corpul. Blakely a născocit ideea colanţilor fără picior, asumându-şi un mare risc odată ce a investit toate economiile sale, în valoare de 5000 de dolari. Cu toate astea, şi-a păstrat jobul, vânzând copiatoare încă doi ani de zile, petrecându-şi nopţile şi weekend-urile ca să realizeze prototipul.

    La 25 de ani, Blakely s-a decis astfel că vrea să aibă propriul produs şi a început să se documenteze. La scurt timp a scris ea însăşi patentul, a ales materialele şi a găsit o fabrică de textile din statul american Carolina de Nord, dispusă să îi producă dresurile modelatoare.

    “Am vrut să creez un produs pe care puteam să-l vând şi singură şi să nu apelez la altcineva. Am vrut să fac ceva pe care puteam să-l vând milioanelor de oameni şi ceva care să-i facă să se simtă bine, a spus ea.  Blakely nu le-a spus nici prietenilor, nici familiei la ce lucra, decât după ce a studiat situaţia îndelung. “Prietenii şi familia au râs când au auzit că ea lucra la această idee pentru mai bine de un an şi au crezut că o să fie o pierdere de vreme”, a scris Gillian Zoe Segal în cartea sa “Getting There: A Book of Mentors”, în urma unui interviu cu Sara.

    Blakely a prezentat prototipul retailerului Neiman-Marcus printr-o demonstraţie care a avut loc la toaleta femeilor. A convins. La numai trei săptămâni, produsul ei era comercializat de retailerul Neiman-Marcus iar vânzările au depăşit aşteptările. Totuşi ea nu şi-a dat demisia de la locul de muncă pentru că “aveam nevoie de securitate, asigurare. Am aşteptat, abia după ce am încheiat contractul cu Neiman Marcus şi Sals Fifth Avenue am avut curajul să-mi dau demisia şi să pornesc pe cont propriu”.

    Despre vânzarea de copiatoare din uşă în uşă spune ca a fost o sesiune de antrenament (7 ani) foarte bună pentru Spanx, deoarece era obişnuită să fie refuzată, iar în primii doi ani ai Spanx “tot ceea ce am auzit a fost nu”.

    Sara s-a ocupat de toate aspectele afacerii sale, de la marketing la logistică şi deşi nu a investit bani în publicitate, dresurile ei au devenit rapid cunoscute, prin intermediul vedetelor care le-au promovat. Realizatoarea americană de televiziune Oprah Winfrey a spus că Spanx este produsul ei preferat. În plus, Spanx a ajuns şi pe paginile revistelor Forbes, Fortune, Entrepreneur, In Style, The New York Times, USA Today, Glamour sau Vogue.

    În 2001, Blakely a semnat un contract cu retailerul online QVC, iar în primele 6 minute de comercializare au fost vândute 8.000 de perechi de dresuri. Spanx a avut vânzări de 4 milioane de dolari în primul an şi de 10 milioane de dolari în cel de-al doilea. Creşterea companiei în următorii ani a fost una spectaculoasă. În prezent, potrivit Forbes, Spanx o cifră de afaceri de 250 de milioane de dolari şi vânzări de 400 de milioane de dolari, conform success.com

    În 2006, după participarea la emisiunea the Rebel Billionaire şi The Inventor, Blakely a pus bazele fundaţiei Sara Blakely Foundation menite să le ajute pe femei prin educaţie şi traininguri de antreprenoriat. Blakely a donat un milion de dolari fundaţiei Oprah Winfrey Leadership Academy, care le ajută pe femeile din Africa de Sud.

    Anul acesta Sara Blakely li s-a alăturat investitorului american Warren Buff şi co-fondatorului Microsoft, Bill Gates în iniţiativa de a dona jumătate din avere spre caritate, devenind astfel prima femeie care face acest lucru.

    Brandul Spanx cuprinde în prezent peste 200 de produse, de la lenjerie intimă la costume de baie şi chiar articole sportive pentru femei şi bărbaţi. Produsele sunt disponibile în peste 40 de ţări. 

  • Veniturile Sunimprof Rottaprint în 2018 se apropie de 100 milioane de lei

    Pentru anul 2019, reprezentanţii companiei estimează acelaşi ritm de creştere a afacerilor şi investiţii de peste un milion şi jumătate de euro în infrastructură şi tehnologie.

    Principalele investiţii realizate de companie în 2018 au constat în achiziţia şi implementarea unui nou sistem ERP personalizat pentru domeniul tipografic, sistem în care Sunimprof Rottaprint operează în prezent, şi care permite o mai bună organizare a fluxului de producţie, contribuind la creşterea calităţii serviciilor oferite de companie. De altfel, Sunimprof Rottaprint continuă planul major de investiţii dezvoltat începând cu 2013, când compania şi-a propus să investească circa 18 milioane de euro în tehnologie şi software până în 2021.

    Potrivit datelor companiei, numărul total de clienţi Sunimprof Rottaprint a crescut în 2018 cu aproximativ 6% faţă de anul precedent. Ponderea clienţlor străini a ajuns în 2018 la circa un sfert din totalul portofoliului, compania exportând anul trecut în ţări precum Belgia, Franţa, Germania, Israel, Italia, Moldova, Olanda, Polonia, Statele Unite, Ungaria sau Elveţia.

    Anul trecut, cele mai solicitate produse din oferta Sunimprof Rottaprint au fost etichetele autoadezive, înregistrând pondere de peste 55%, fiind urmate de produsele din folie, precum ambalajele flexibile, etichetele wrap around şi shrink sleeve, care ocupă un loc important în portofoliul companiei.

  • Secom a ajuns la afaceri de 100 de milioane de lei în 2018

    Principalele proiecte ale companiei anul trecut au fost extinderea portofoliului cu o nouă categorie de produse, respectiv ceaiuri premium naturale şi creşterea reţelei de retail cu două noi magazine în Arad şi Oradea. Mai mult decât atât, în 2018 compania a externalizat serviciile de logistică şi distribuţie către KLG Europe Logistics, decizie care a determinat creşterea semnificativă a capacităţii de stocare şi eficientizarea proceselor şi operaţiunilor specifice.
     
    Anul trecut, Secom a crescut investiţiile cu 22% faţă de 2017, alocând peste 13 milioane de lei, în activităţi de comunicare şi promovare, în cele două noi unităţi proprii de retail, precum şi în dezvoltarea unor sisteme informatice performante. Totodată, compania a acordat o importanţă deosebită consolidării echipei, investind în acţiuni de creştere a coeziunii acesteia şi a angajamentului organizaţional, precum şi în dezvoltarea competenţelor tehnice, funcţionale şi de management ale oamenilor din Secom®.  Compania îşi propune să continue investiţiile în 2019, intenţionând să aloce peste 16 milioane de lei în campanii de marketing, proiecte IT şi iniţiative menite să dezvolte echipa şi va extinde serviciile oferite la Centrul de Medicină Funcţională şi Integrativă Secom.
     
    În prezent, portofoliul Secom include 470 de produse naturale premium, cu ingrediente de înaltă calitate, din 3 categorii: suplimente alimentare care acoperă o gama largă de afecţiuni, ceaiuri premium şi produse cosmetice de ultimă generaţie.
     
    Secom este compania românească, lider de autoritate în soluţii de medicină integrativă care răspund nevoilor unui lifestyle sănătos al omului modern, şi promotor al frumuseţii prin produse cosmetice naturale, cu ingrediente de înaltă calitate. Compania este specializată în importul, distribuţia şi comercializarea de produse naturale pentru sănătate, frumuseţe, respectiv suplimente alimentare, ceaiuri şi cosmetice naturale.

     

  • Internaţionalizarea în agricultura ecologică

    „Există un segment de agricultură ecologică în plină dezvoltare în ultimii ani, există mult interes pentru tehnologii noi şi pentru optimizarea producţiei pe hectar, mai ales în contextul în care fermierii din Republica Moldova nu beneficiază de subvenţii din partea statului”, descrie Vlad Popescu, director general şi cofondator al Norofert Organics, piaţa pe care şi-au anunţat recent intrarea.

    Compania pe care o conduce, parte din grupul românesc Norofert, este primul producător de inputuri ecologice din România şi are în portofoliu o gamă completă de fitosanitare şi îngrăşăminte destinate agriculturii organice.

    Începând cu anul 2016, Norofert deţine prima fabrică de fungicide, insecticide şi îngrăşăminte ecologice din România, asigurând necesarul pentru fermierii din sistemul ecologic, la nivel naţional. Astfel, dacă în 2010 compania începea importul de fertilizanţi şi pesticide ecologice, o premieră pe piaţa locală, în 2017 a lansat pe piaţă primele produse în nume propriu. Compania a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri de aproximativ 5,2 milioane de lei şi un profit net de 170.000 de lei. Pentru anul 2018 nu au încheiat calculele, dar Vlad Popescu estimează o cifră de afaceri de 8,5 milioane de lei; în ceea ce priveşte volumele de vânzări pentru anul 2019, spune că acestea sunt greu de anticipat. „Vorbim despre un an care a început foarte dificil pentru agricultura din România, dar, bazându-ne pe creşterile din anii anteriori, putem fi confortabili cu o creştere de cel puţin 35-40%”, descrie directorul general al Norofert Organics contextul de piaţă. În ceea ce priveşte exporturile, obiectivul fixat este ca acestea să genereze între 10 şi 15% din venituri. 

    „Fiind vorba de o piaţă nouă, vrem să începem prudent, având în minte un plan pe termen lung. Datorită tehnologiei şi produselor dezvoltate de noi, Norofert a devenit un business scalabil la nivel internaţional, iar în acest sens avem convingerea că mutarea concentrării noastre pe pieţele externe este un pariu câştigător”, descrie directorul general al Norofert Organics strategia pentru perioada următoare. Prin extinderea în Republica Moldova, compania lor a devenit prima de pe piaţa moldovenească care oferă un portofoliu complet de produse pentru agricultura ecologică.

    Pentru a intra pe această piaţă, au început o colaborare cu WeTrade, cel mai mare distribuitor de îngrăşăminte, pesticide şi seminţe din Republica Moldova. „La fel ca noi, sunt o echipă tânără care a înţeles procesul de dezvoltare accelerată a agriculturii ecologice în Republica Moldova. Întrucât şi la ei există un interes mare referitor la extinderea portofoliului în agricultura ecologică, parteneriatul cu Norofert a apărut ca un lucru firesc”, descrie Vlad Popescu această colaborare.

    După Republica Moldova, şi-au propus să se extindă în Bulgaria, în prezent fiind în curs de omologare şi aliniere la particularităţile legislative specifice ale acestei ţări, şi apreciază că în septembrie vor putea anunţa noul parteneriat cu distribuitorul bulgar. O altă piaţă în care vor să ajungă anul acesta este Croaţia: „Discuţiile sunt în fază incipientă, dar sperăm ca spre finalul anului să facem un prim pas spre deschiderea acestei pieţe (…). Evident, cu cât ne apropiem de vestul Europei, cu atât concurenţa este mai mare şi mai bine dezvoltată. Suntem convinşi că putem găsi pieţe interesante în Italia, Spania sau Polonia”.
    Cele mai recente investiţii ale Norofert Organics au fost direcţionate înspre dezvoltarea capacităţii de producţie a fabricii din Filiaşi, iar următoarea mare investiţie va fi în deschiderea celei de a doua facilităţi de producţie, din judeţul Constanţa, obiectiv pe care şi l-au fixat până la finalul anului 2019.

    „Acolo ne vom concentra pe dezvoltarea liniei de producţie de îngrăşăminte de mare tonaj alături de secţiile de pesticide lichide şi tablete efervescente. O parte importantă din planul de investiţii de anul acesta este extinderea şi utilarea laboratorului nostru, pentru a putea dezvolta propriile culturi de microorganisme folosite în producţia de fertilizanţi şi pesticide”, spune directorul general al Norofert Organics. 

    În prezent, în cadrul companiei Norofert Organics lucrează 24 de angajaţi, însă şi-au propus să extindă echipa de vânzare cu încă 5 persoane. Acestora li se vor adăuga alţi 20 de angajaţi în viitoare fabrică din Constanţa.

    În afară de extinderea la nivel internaţional şi de deschiderea celei de a doua fabrici, din planurile fondatorilor Norofert Organics nu lipseşte dezvoltarea de produse noi în continuare. „Pregătim un produs cel puţin la fel de revoluţionar ca tabletele efervescente, însă de data aceasta este vorba despre o soluţie hardware cu inteligenţă artificială integrată, care va rezolva una dintre cele mai mari probleme ale fermierilor”, spune Popescu, fără să ofere mai multe detalii despre acest produs. „Lansarea de produse şi soluţii inovative face parte din planul de dezvoltare.” 

    CONTEXT:
    Suprafeţele din agricultura ecologică, de aproximativ 150.000 de hectare de culturi de cereale şi oleaginoase, cărora le sunt destinate produsele Norofert Organics, reprezintă un procent foarte mic din totalul de 12 milioane de hectare de teren arabil din România, potrivit informaţiilor companiei Norofert Organics. 

    DECIZIE:
    Extinderea pe pieţele internaţionale, un prim pas făcut în această direcţie fiind exporturile în Republica Moldova.

    CONSECINŢE:
    Între 10% şi 15% din veniturile Norofert Organics vor fi generate de exporturi anul acesta, potrivit estimărilor antreprenorilor. Creşterea estimată a veniturilor este cuprinsă între 35 şi 40%. 

    Cine sunt fondatorii Norofert Organics:

    Absolvent de Ştiinţe Politice la SNSPA, Vlad Popescu a intrat în afacerea familiei la 20 de ani. Tradiţia în domeniul fertilizatoarelor în familia Popescu este una îndepărtată şi vine de la bunicul tânărului antreprenor, care a lucrat ca director al combinatului chimic Doljchim înainte de 1989. Tatăl său, Florin Popescu, a început să „fie prezent şi el în lumea îngrăşămintelor încă din 1979”. Firma-mamă, Norofert Eco, a fost înfiinţată de tatăl lui Vlad Popescu în 2000. Până în 2009, activităţile acesteia erau concentrate pe importul şi distribuţia de îngrăşăminte, axându-se mai întâi pe produsele de mare volum, apoi pe fertilizanţii specializaţi şi pe tehnologiile agricole performante. A treia generaţie din familia Popescu a sesizat potenţialul dezvoltării unei nişe care să fie motorul afacerii pentru anii ce urmează: fertilizanţii şi pesticidele ecologice.

    Absolvent de Psihologie la USH Bucureşti, Mugur Gabriel Ionel este în prezent executive manager & new products manager în cadrul Norofert, după ce anterior a lucrat în cadrul companiei româneşti de profil Rodbun. Dacă în 2010 compania începea importul de fertilizanţi şi pesticide ecologice, o premieră pe piaţa locală, în 2017 a lansat pe piaţă primele produse în nume propriu. Potrivit lor, prima formă a fabricii a fost una rudimentară şi au fost nevoiţi să facă eforturi pentru găsirea unor specialişti în agrochimie care să elaboreze reţetele produselor. După ce au testat şi îmbunătăţit produsele în mare parte a anului 2016, la finalul acestei perioade au lansat pe piaţă prima gamă de astfel de produse. Clienţii Norofert sunt mai ales ferme mari, de peste 1.000 de hectare, dar au şi câţiva clienţi cu suprafeţe mai mici.