Tag: cafea

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie

    UPS

    + Indutria românească a crescut cu 17,3% în luna mai faţă de aceeaşi lună din 2016. Este cel mai mare avans din ultimii ani.

    + Autoclick Rent-A-Car, un serviciu de închiriere de maşini în regim low-cost cu origini spaniole, s-a lansat în România şi este disponibil în apropierea aeroportului Henri Coandă.

    + Globalworth Real Estate Investments cumpără un teren de 57.000 mp pentru a dezvolta noul sediu al Groupe Renault România din Bucureşti. Francezii vor ocupa întreg spaţiul dezvoltat, care se va întinde pe o suprafaţă de peste 47.000 mp pe o perioadă de cel puţin 11 ani. Aceasta este cea mai mare tranzacţie de leasing înregistrată vreodată pe piaţa de birouri din Bucureşti.

    + Metrorex a încheiat o asigurare prin care poate despăgubi călătorii în caz de accident. Valoarea contractului este de 98.000 de lei.

    + Ultimele studii dedicate analizării efectelor cafelei asupra sănătăţii şi longevităţii omului arată că dacă bei mai multă cafea, vei trăi mai mult.

    + Shell va investi anual un miliard de dolari în domeniul energiei nepoluante, pentru a acelera tranziţia către maşinile electrice.

    + Peste 24.000 de hectare de păduri de fag din România au fost incluse în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO.

    + Primăria Cluj a cumpărat 30 de autobuze electrice la preţul de 500.000 de euro bucata. Primele vor fi livrate în martie 2018 şi vor fi dotate cu wifi, camere video şi aer condiţionat.

    DOWNS

    – Simona Halep a ratat o nouă ocazie să urce pe primul loc WTA. A pierdut meciul cu Johanna Konta (7-6, 6-7, 4-6), ratând calificarea în semifinale la Wimbledon.

    – România va avea cu 1,5 milioane de tineri mai puţin în 2060, prognozează Institutul Naţional de Statistică. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, vârsta medie fiind de 41,5 ani în 2016.

    – Rata anuală a inflaţiei a urcat în iunie la 0,9%, cea mai ridicată din ultimii doi ani, în condiţiile în care preţurile alimentelor au scăzut faţă de luna anterioară, în timp ce biletele de avion s-au scumpit sensibil pentru a doua lună la rând.

    – România nu are nicio destinaţie în top 30 destinaţii de turism din UE; doar unu din 100 de români care pleacă în vacanţă o petrece şi în afara Uniunii, faţă de şapte bulgari şi 28 de britanici.

    – Alimentele s-au scumpit cu 2,4% de la începutul anului. în acelaşi timp, combustibilii s-au ieftinit cu peste 4%.

    – România s-a situat pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte cheltuielile pentru sănătate în perioada 2011-2016. La nivel mondial, ţări precum Surinam, Cambodgia, Belarus sau Albania investesc mai mult în sistemul sanitar decât România, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    – Vladimir Putin îşi exprimă ”admiraţia„ faţă de Nicolas Maduro pentru că guvernează Venezuela ”cu curaj“. Maduro se confruntă cu un val de proteste antiguvernamentale care în peste 100 de zile au făcut 91 de morţi, sute de răniţi şi de persoane arestate, iar economia ţării este la pământ.

     

  • Aşa se consumă cafeaua

    Conform unor studii, consumul de cafea duce la o creştere a cantităţii de hormoni de stres, cum ar fi cortizolul, ceea ce afectează producţia de acid hialuronic care ajută la hidratarea pielii. Efectul acesta apare însă numai în cazul în care cafeaua este băută, ea având efecte benefice atunci când este folosită ca ingredient în componenţa unor creme. 

    Cafeaua ca ingredient cosmetic ajută la protejarea pielii de efectele radiaţiilor ultraviolete, reduce efectele îmbătrânirii, este de mare ajutor în lupta cu celulita şi stimulează creşterea părului.

  • Cum să faci business de peste 500.000 de euro în Bucureşti. “Ori eşti genial, ori munceşti”

    Şi-a petrecut copilăria în bucătărie, mai exact în bucătăriile restaurantelor Zexe, ale părinţilor săi, cunoscute în Capitală pentru specificul de gastronomie românească. Povesteşte că nu a avut un model de bucătar, aşa că s-a îndreptat, din curiozitate, spre partea mai dulce a domeniului culinar, adică deserturile. ”Nu m-a atras partea de bucătărie pentru că nu am avut un model de bucătar în viaţa mea. Trăind printre ei nu mi-au plăcut, iar cofetari nu am văzut deloc, nu am avut ocazia să văd nici partea negativă“, povesteşte fondatoarea Zexe Cofeturi.

    Imediat după finalizarea studiilor, Ana Consulea a plecat să înveţe arta cofetăriei în Franţa, unde a avut şansa să ”fure meserie“ de la unii dintre cei mai buni cofetari artizani ai lumii, Eric Vergne, Pierre Hermé (cunoscut drept zeul macarons-urilor) sau Miackael Azouz. După un an s-a întors în România şi a început să dezvolte meniul de prăjituri din cadrul Zexe, însă lucrurile au mers mai bine decât se aştepta. ”Am văzut că am din ce în ce mai multe comenzi şi, după şase luni, m-am gândit să mă separ de ei şi mi-am făcut firma mea. Bineînţeles, cu ajutorul părinţilor la început – ei mi-au cumpărat primele utilaje, pentru că nu aveam bani şi nici credit nu puteam să-mi fac. Asta se întâmpla în 2015“, povesteşte tânăra.

    Investiţia iniţială pentru Zexe Cofeturi, care pe atunci era formată doar din laborator, a fost de 30.000 de euro, folosiţi pentru achiziţia utilajelor necesare şi renovarea clădirii. ”După care, din banii strânşi din comenzi, ne-am cumpărat mai multe utilaje, ne-am extins spaţiul şi uşor – uşor am evoluat. Am avut răbdare, nu am vrut să am totul deodată, pentru că e mai sănătos, cred eu, să faci paşi mici şi siguri.“ Din moment ce comenzile tot creşteau, Ana Consulea s-a gândit că un pas firesc ar fi şi deschiderea unei cofetării, iar anul trecut şi-a îndeplinit următorul pas din plan. ”Pentru deschiderea Zexe Braserie m-am asociat cu cineva, în primul rând pentru a nu mai apela la părinţi. Pe de altă parte, raţionamentul nu a fost doar financiar, ci am simţit şi nevoia de a avea un sprijin, un ajutor, să nu fiu singură“, spune Consulea. Pentru deschiderea braseriei, în aprilie 2016, a investit 70.000 de euro, iar de la bun început numărul clienţilor a fost mai mare decât se aştepta. Mai exact, anul trecut a avut în medie 2.000 de clienţi pe lună, iar bonul mediu s-a plasat în jurul a 90 de lei.

    ”Noi mizăm mult pe originalitate. Am încercat să readucem cofetăria românească în atenţia consumatorului, observând că lumea se îndreptă spre produse franţuzeşti sau spre dulciuri americane. Însă şi specificul restaurantelor Zexe a cântărit în această alegere“, mai spune Ana Consulea. Reţetele produselor sunt preluate, de regulă, din cărţi de cofetărie vechi, româneşti, şi sunt reinterpretate. ”Am pornit de la aceeaşi bază şi am schimbat foarte puţin. De exemplu, în loc de cremă de unt am pus o cremă patiseră, simplă, că nu mai mănâncă nimeni atât de mult unt şi zahăr. Şi, în plus, acelea erau metode de conservare, de care noi nu avem nevoie astăzi“, explică tânăra.

    Zexe Cofeturi reuneşte acum un laborator şi braseria şi a încheiat 2016 cu o cifră de afaceri de circa 510.000 de euro; braseria a avut rulaje de 380.000 de euro. Conform antreprenoarei, profitul înregistrat până acum a fost operaţional, dar începând cu vara aceasta se aşteaptă ca rezultatele să intre pe plus. ”După un an cred că e bine. Şi mai bine e că nu am adus bani de acasă. Cât despre 2017, sunt sigură că vom mai creşte, mai ales că anul acesta este unul plin, braseria fiind deschisă în aprilie 2016.“ Conform aşteptărilor tinerei antreprenoare, Zexe Cofeturi va ajunge la o cifră de afaceri de aproximativ 700.000 de euro, iar profitul ar urma să se plaseze în jur de 15%. ”Cam aşa e în industria noastră. Cheltuielile sunt multe, chiar dacă ai o cifră de afaceri mare“, explică Ana Consulea. Spune că în scurta sa experienţă de antreprenoare nu consideră că s-a lovit de impedimente, poate datorită poziţionării premium.

    ”Noi ne adresăm unei anumite categorii de clientelă, care înţelege preţurile, că o prăjitură costă. Media este de aproximativ 22 de lei, dar preţul e justificat, pe lângă calitate, şi de cantitate. O prăjitură are, în general, 110 de grame, dar noi avem prăjituri şi de 140 de grame“, argumentează tânăra. Dacă la început refuza ideea deschiderii unei alte locaţii, acum spune râzând că ideile s-au schimbat. ”Când o afacere e de succes, cred că un pas normal e să îl extinzi; în cazul meu, o altă braserie.“ Momentan nu are un plan bine stabilit, declarând că şi-a canalizat întreaga atenţie şi energie spre funcţionarea actualei braserii, însă ”nu mă grăbesc nicăieri. Sunt împlinită cam din toate punctele de vedere şi nu simt nevoia unui alt pas acum. Dar o să se întâmple“, precizează ea. Întrebată câte ore pe zi le petrece ocupându-se de afacere, spune că Zexe Cofeturi nu este pentru ea un loc de muncă, ci un stil de viaţă. ”De multe ori îmi place mai mult aici decât acasă. De exemplu, nu mai pot să-mi beau cafeaua acasă. Recunosc, este ca un drog şi nu ştiu dacă este bine ceea ce fac“, afirmă antreprenoarea.

  • Cum să faci business de peste 500.000 de euro în Bucureşti. “Ori eşti genial, ori munceşti”

    Şi-a petrecut copilăria în bucătărie, mai exact în bucătăriile restaurantelor Zexe, ale părinţilor săi, cunoscute în Capitală pentru specificul de gastronomie românească. Povesteşte că nu a avut un model de bucătar, aşa că s-a îndreptat, din curiozitate, spre partea mai dulce a domeniului culinar, adică deserturile. ”Nu m-a atras partea de bucătărie pentru că nu am avut un model de bucătar în viaţa mea. Trăind printre ei nu mi-au plăcut, iar cofetari nu am văzut deloc, nu am avut ocazia să văd nici partea negativă“, povesteşte fondatoarea Zexe Cofeturi.

    Imediat după finalizarea studiilor, Ana Consulea a plecat să înveţe arta cofetăriei în Franţa, unde a avut şansa să ”fure meserie“ de la unii dintre cei mai buni cofetari artizani ai lumii, Eric Vergne, Pierre Hermé (cunoscut drept zeul macarons-urilor) sau Miackael Azouz. După un an s-a întors în România şi a început să dezvolte meniul de prăjituri din cadrul Zexe, însă lucrurile au mers mai bine decât se aştepta. ”Am văzut că am din ce în ce mai multe comenzi şi, după şase luni, m-am gândit să mă separ de ei şi mi-am făcut firma mea. Bineînţeles, cu ajutorul părinţilor la început – ei mi-au cumpărat primele utilaje, pentru că nu aveam bani şi nici credit nu puteam să-mi fac. Asta se întâmpla în 2015“, povesteşte tânăra.

    Investiţia iniţială pentru Zexe Cofeturi, care pe atunci era formată doar din laborator, a fost de 30.000 de euro, folosiţi pentru achiziţia utilajelor necesare şi renovarea clădirii. ”După care, din banii strânşi din comenzi, ne-am cumpărat mai multe utilaje, ne-am extins spaţiul şi uşor – uşor am evoluat. Am avut răbdare, nu am vrut să am totul deodată, pentru că e mai sănătos, cred eu, să faci paşi mici şi siguri.“ Din moment ce comenzile tot creşteau, Ana Consulea s-a gândit că un pas firesc ar fi şi deschiderea unei cofetării, iar anul trecut şi-a îndeplinit următorul pas din plan. ”Pentru deschiderea Zexe Braserie m-am asociat cu cineva, în primul rând pentru a nu mai apela la părinţi. Pe de altă parte, raţionamentul nu a fost doar financiar, ci am simţit şi nevoia de a avea un sprijin, un ajutor, să nu fiu singură“, spune Consulea. Pentru deschiderea braseriei, în aprilie 2016, a investit 70.000 de euro, iar de la bun început numărul clienţilor a fost mai mare decât se aştepta. Mai exact, anul trecut a avut în medie 2.000 de clienţi pe lună, iar bonul mediu s-a plasat în jurul a 90 de lei.

    ”Noi mizăm mult pe originalitate. Am încercat să readucem cofetăria românească în atenţia consumatorului, observând că lumea se îndreptă spre produse franţuzeşti sau spre dulciuri americane. Însă şi specificul restaurantelor Zexe a cântărit în această alegere“, mai spune Ana Consulea. Reţetele produselor sunt preluate, de regulă, din cărţi de cofetărie vechi, româneşti, şi sunt reinterpretate. ”Am pornit de la aceeaşi bază şi am schimbat foarte puţin. De exemplu, în loc de cremă de unt am pus o cremă patiseră, simplă, că nu mai mănâncă nimeni atât de mult unt şi zahăr. Şi, în plus, acelea erau metode de conservare, de care noi nu avem nevoie astăzi“, explică tânăra.

    Zexe Cofeturi reuneşte acum un laborator şi braseria şi a încheiat 2016 cu o cifră de afaceri de circa 510.000 de euro; braseria a avut rulaje de 380.000 de euro. Conform antreprenoarei, profitul înregistrat până acum a fost operaţional, dar începând cu vara aceasta se aşteaptă ca rezultatele să intre pe plus. ”După un an cred că e bine. Şi mai bine e că nu am adus bani de acasă. Cât despre 2017, sunt sigură că vom mai creşte, mai ales că anul acesta este unul plin, braseria fiind deschisă în aprilie 2016.“ Conform aşteptărilor tinerei antreprenoare, Zexe Cofeturi va ajunge la o cifră de afaceri de aproximativ 700.000 de euro, iar profitul ar urma să se plaseze în jur de 15%. ”Cam aşa e în industria noastră. Cheltuielile sunt multe, chiar dacă ai o cifră de afaceri mare“, explică Ana Consulea. Spune că în scurta sa experienţă de antreprenoare nu consideră că s-a lovit de impedimente, poate datorită poziţionării premium.

    ”Noi ne adresăm unei anumite categorii de clientelă, care înţelege preţurile, că o prăjitură costă. Media este de aproximativ 22 de lei, dar preţul e justificat, pe lângă calitate, şi de cantitate. O prăjitură are, în general, 110 de grame, dar noi avem prăjituri şi de 140 de grame“, argumentează tânăra. Dacă la început refuza ideea deschiderii unei alte locaţii, acum spune râzând că ideile s-au schimbat. ”Când o afacere e de succes, cred că un pas normal e să îl extinzi; în cazul meu, o altă braserie.“ Momentan nu are un plan bine stabilit, declarând că şi-a canalizat întreaga atenţie şi energie spre funcţionarea actualei braserii, însă ”nu mă grăbesc nicăieri. Sunt împlinită cam din toate punctele de vedere şi nu simt nevoia unui alt pas acum. Dar o să se întâmple“, precizează ea. Întrebată câte ore pe zi le petrece ocupându-se de afacere, spune că Zexe Cofeturi nu este pentru ea un loc de muncă, ci un stil de viaţă. ”De multe ori îmi place mai mult aici decât acasă. De exemplu, nu mai pot să-mi beau cafeaua acasă. Recunosc, este ca un drog şi nu ştiu dacă este bine ceea ce fac“, afirmă antreprenoarea.

  • Sfârşitul celei mai iubite băuturi de pe planetă. Două miliarde de oameni o consumă zilnic

    Seceta, inundaţiile, schimbările climatice deja ameninţă culturile de cafea din întreaga lume. Să fie ăsta sfârşitul cafelei aşa cum o ştim, se întreabă David Robson într-un articol BBC.

    Fermele de cafea din Chipas, Mexic se confruntă cu problemele ridicate de schimbările climei. Plouă mai mult decât în trecut şi asta face ca planta de cafea să producă mai puţin. Dacă în trecut, fermieri se bucurau de o clima stabilă, acum temperaturile variază foarte mult. Fie sunt temperaturi extrem de scăzute ce opresc creşterea plantei, fie temperaturi foarte ridicate ceea ce duce la uscarea plantei. Pe lângă asta, fermierii mai au de a face cu uragane sau alunecări de pământ. “Vremea este foarte ciudată. Se întâmplă lucruri pe care înainte nu le-am văzut niciodată”, a spus unul dintre fermieri.

    Aceste probleme nu sunt limitate doar Mexicului. Fermierii din America de Sud, Asia sau Africa sunt martori diminuării producţiei de cafea din cauza secetei sau inundaţiilor provocate de încălzirea globală.

    Efectele se vor vedea şi în cafenelele din lumea întreagă. În prezent se consumă două miliarde de căni de cafea pe zi pe tot globul.  În curând, dacă lucrurile continuă aşa, cererea va fi mai mare decât oferta.

    Pe segmentul comercial, există, în principal, două tipuri de cafea: arabica şi robusta. Arabica este cafeaua cea mai consumată, reprezentând aproximativ 70% din cafeaua consumată global. Aceasta este vulnerabilă la schimbarile climatice, are nevoie de temperatură constantă (18-22 de grade celsius) şi  de ploi regulate. Plantele delicate nu se pot adapta noilor condiţii imprevizibile, ce vin odată cu încălzirea globală.

    Recoltele de cafea din America de Sud au scăzut cu 20% în 2013. Şi recoltele din Tanzania au scăzut de la 500 de kg de cafea pe hectar la 300 de kg.  Iar Christian Bunn de la Universitatea Humboldt din Berlin estimează că terenurile potrivite pentru plantarea cafelei de tip arabica ar putea scădea cu până la 50% până în anul 2050 .

    În prezent se lucrează la producerea unei game de cafea care combină elemente din Arabica si Robusta, care ar putea rezista în condiţiile climaterice actuale. “Se lucrează la asta, însă nu ştim exact când noile tulpini vor fi disponibile”, a spus Ainhoa Magrach de la Institutul  ETH Zurich

    Consecinţele o să fie serioase  atât  pentru fermieri cât şi pentru iubitorii de cafea. Băutura ar putea devenii un lux, preţurile urmând să crească cu cel puţin 25% până în anul 2050.

  • (P) Davidoff Café lansează o colecţie de capsule compatibile cu espressoarele Nespresso®*

    *marcă înregistrată a unei companii terţe


    „Prestige”, „Elegance” şi „Style” sunt cele trei sortimente de capsule create de somelierul Davidoff Café numai din cele mai alese boabe de cafea din cele mai bune regiuni de cultivare din lume.

    Davidoff Café Prestige – espresso intens. Un espresso cu caracter puternic, aromă fină şi gust catifelat. Pentru a obţine această reţetă, sunt special selecţionate cele mai bune boabe de cafea Arabica din Sudul Americii completate cu boabele de cafea Robusta din India.

    Davidoff Café Elegance – espresso fin. Un espresso echilibrat cu gust bogat şi note de alune şi ciocolată neagră. Pentru această reţetă sunt selecţionate cele mai bune boabe de cafea Arabica din America Centrală şi de Sud.

    Davidoff Café Style – espresso lung. Un espresso cu o aromă intensă de boabe prăjite completată de note lemnoase şi de cereale. Amestecul perfect al boabelor Arabica special selectate din America Centrală şi de Sud dezvoltă un caracter intens şi un gust bogat.

    Secretul calităţii deosebite a capsulelor Davidoff Café constă în procesul de prăjire complex. Doar echilibrul dintre timpul şi procesul de prăjire garantează cea mai bună calitate.

    Fiecare sortiment de capsule este ambalat în cutii cu un design elegant, a câte 10 bucăţi. Capsulele Davidoff Café se găsesc pe piaţă începând cu luna iunie, în lanţurile de magazine Carrefour, Kaufland şi Mega Image.

    Despre Davidoff Cafe:

    „Having a taste for quality is having a taste for life” este citatul definit de Zino Davidoff care însumează caracterul luxuriant şi lipsit de compromisuri caracteristic întregului brand.

    Lumea cafelei Davidoff Café aduce împreună sortimente unice de cea mai înaltă calitate: Rich Aroma, Fine Aroma, Espresso 57 şi o dată pe an, o Ediţie Limitată deosebită (cafea prăjită şi măcinată, şi cafea instant).

    Pentru gama Davidoff Café, sunt alese cele mai bune boabe de cafea din cele mai bune regiuni de cultivare a cafelei. Acestea sunt ulterior prăjite individual şi mixate într-o compoziţie de cafea superioară – Grande Cuvée.

    Gama Davidoff Café acoperă fiecare profil de gust al celor mai exigenţi băutori de cafea.

    Mai multe informaţii despre gama Davidoff Café găsiţi pe site-ul http://www.zinodavidoff.com/coffee/products/capsules/ sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/ZinoDavidoffCafe.

  • România, vedeta din regiune pentru gigantul Nestlé

    “Situaţia din România este atât de diversă, încât se poate trece de la satisfacţie extremă la momente de dezamăgire. Totul este că e atât de plină de viaţă, încât, în cele din urmă, cei cinci ani petrecuţi aici s-au scurs foarte repede“, descrie viaţa din România Hervé de Froment, director general al Nestlé România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa bunurilor de larg consum de pe piaţa locală. El are o experienţă de peste 20 de ani în cadrul grupului elveţian şi a venit la conducerea filialei locale în 2013. Anterior acestei poziţii, Hervé de Froment a fost şi commercial managing director al Nestlé Franţa. Experienţa lui în Europa Centrală şi de Est a început însă mai devreme de atât, în 1997, când a fost numit la conducerea diviziei de mâncare pentru animale Friskies în regiune. Din această funcţie, pe care a avut-o până în 2002, a fost responsabil de dezvoltarea departamentului de hrană pentru animale din mai multe ţări, inclusiv România. Astfel, el a ajuns să descopere şi să îndrăgească această regiune, într-o perioadă în care vesticii nu o cunoşteau prea bine.

    ”Îmi place varietatea de oameni, de culturi pe care le găseşti în mai multe ţări din această regiune, aceste diferenţe sunt interesant de descoperit“, descrie el câteva dintre motivele pentru care se bucură de anii petrecuţi în Europa Centrală şi de Est. De altfel, din momentul în care a părăsit Budapesta, oraşul în care locuia când se ocupa de Friskies, şi-a dorit să se întoarcă, însă spune că grupul avea alte planuri pentru următorul pas din cariera lui.

    Acum, cele mai recente rezultate ale companiei se evidenţiază la nivel de grup. ”Din 2015 afacerea a început să crească extrem de rapid, toate categoriile noastre sunt pe plus.“ Anul trecut, compania a avut cea mai mare creştere a cifrei de afaceri din 2008 până în prezent, ritm care este şi cel mai rapid din regiune: Nestlé a ajuns în 2016 la 770 milioane de lei (aproximativ 170 de milioane de euro), afaceri cu 13% mai mari faţă de anul precedent. Cu branduri precum Nescafé, Joe, Purina, Friskies ş.a., francezul spune că Nestlé ocupă în toate categoriile în care este prezentă primele locuri din punctul de vedere al cotelor de piaţă pe piaţa locală: cafea şi băuturi – 32%, produse pentru copii – 62%, produse culinare – 40%, cereale – 48%, napolitane şi batoane de ciocolată  – 18%, hrană pentru animale – 14%, îngheţată – 12%.

    ”Nu ne dorim creştere artificială şi vrem ca clienţii noştri să aibă cel mai mic stoc posibil; şi distribuitorii noştri trebuie să-şi atingă ţintele având cele mai scăzute stocuri.“ Intensificarea ritmului de creştere a început în 2015 şi, potrivit lui Froment, doi sunt factorii determinanţi. Primul a fost că ”şi-au făcut temele“, în sensul că au îmbunătăţit strategiile de marketing şi au optimizat operaţiunile. Apoi, deciziile guvernului de reducere a TVA la alimente şi de creştere a salariului minim au avut un impact semnificativ în puterea de cumpărare, de care afacerea a beneficiat imediat. ”Din iunie 2015, am crescut într-un ritm accelerat la toate categoriile.“ Pentru anul în curs, Hervé de Froment previzionează creşteri de 7-8%. ”Este foarte posibil să terminăm primul trimestru al anului cu o creştere de peste 10%.“

    În ceea ce priveşte performanţa liniei de producţie, fabrica Nestlé de la Timişoara a înregistrat cel mai mare volum de producţie din 2010 până în prezent, cu export către 25 de ţări. Printre realizările importante din 2016 se numără şi lansarea la 1 octombrie a îngheţatei Froneri, în urma joint venture-ului la nivel global cu producătorul de îngheţată R&R. Această mutare strategică a avut impact în 20 de ţări, iar România a intrat pe lista pieţelor europene unde noua entitate a început să îşi desfăşoare activitatea începând din 2016.

    Hervé de Froment spune că astfel, în lista tuturor ţărilor în care grupul elveţian are operaţiuni, Nestlé România se evidenţiază prin rezultate. Admite însă că, prin comparaţie cu Europa de Vest, piaţa locală este încă limitată, raportul între rulajele de pe plan local fiinde de zece ori mai mici faţă de cele din ţările vestice; iar dimensiunea unei divizii în Elveţia, de pildă, este cât toată afacerea din România. ”Dimensiunea pieţelor vestice este de 10 ori mai mare, dar viitorul pentru România este de 10 ori mai bun“, spune De Froment, menţionând creşterile economice record pe care le are România, prin comparaţie de creşterile de până în 1% ale pieţelor vestice. Suntem în top în schimb când vine vorba de vecinii din Europa Centrală şi de Est: piaţa locală ocupă locul trei în regiune după Polonia şi Republica Cehă, iar potenţialul este mai mare de atât.

  • Un student român completează lista artiştilor celebri implicaţi în proiectul illy Art Collection

    Lucrarea câştigătoare a fost prezentată în cadrul unei expoziţii de artă care a avut loc ieri, la galeria Galateca. Evenimentul a reunit creaţiile artiştilor consacraţi, parte din illy Art Collection, precum şi cele mai bune 20 de opere înscrise în competiţia Design the illy can, ediţia a II-a.  Acestea au fost selectate dintr-un total de 328 de lucrări realizate de peste 160 de tineri pasionaţi de design din întreaga ţară, de către un juriu format din: Carlo Bach, art & creative Director illycaffè, Mihnea Ghilduş, designer de produs şi fondator Dizainăr, Eugen Erhan, asist. univ. drd. al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, Magda Sficlea, prof. univ. dr. la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, şi Ciprian Mihnea, lector univ. dr. al Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca. Marele premiu, constând în design-ul imprimat pe cutia de cafea illy şi participarea la cursul Disruptive Market Innovation through Design, organizat de Royal College of Arts UK în vara anului 2017, i-a fost acordat lui Marius pentru lucrarea Magic Moment.

    „Opera propune surprinderea momentului în care ne bem cafeaua. Aceasta din urmă este de fapt modul prin care ne începem ziua şi, de multe ori, ne-o şi continuăm. Plecând de la aceste premise, am ales să ilustrez ideea abstractizată a unor fluide ce reprezintă cafeaua în esenţa ei. Culorile folosite sunt vii deoarece exprimă efectul pe care ni-l dă, de multe ori, cafeaua – ne umple de energie oferindu-ne, astfel, mai multe perspective asupra timpului şi modului în care îl folosim.”, a declarat Marius Iulian Stan, student la secţia de design grafic a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti.

    Numele său se alătură unei liste impresionante de artişti care, într-un sfert de secol, au semnat creaţiile illy Art Collection, printre care se numără: Michelangelo Pistoletto, Marina Abramovic, Anish Kapoor, James Rosenquist, William Kentridge, Yoko Ono şi Gillo Dorfles. Acest proiect special a luat naştere în 1992, când Francesco Illy, fondatorul brand-ului illy, a invitat câteva personalităţi ale artei contemporane să îşi pună amprenta pe ceaşca de cafea desenată de Matteo Thun. Colaborările illycaffè în domeniul artei au luat, de-a lungul timpului, şi alte forme: prin contribuţii importante la crearea şi expunerea artei contemporane, susţinerea tinerilor artişti, implicarea în literatură, susţinerea unor evenimente sau deschiderea de spaţii menite să aducă arta mai aproape de publicul larg.

    De exemplu, Galleria illy este un spaţiu temporar care se redeschide în diferite colţuri ale lumii ca o sinteză a universului illy şi a pasiunii pentru excelenţă. Galeria găzduieşte nume internaţionale renumite din lumea artei, literaturii, ştiinţei, design-ului şi a gastronomiei şi a apărut până acum în New York, Milano, Trieste, Berlin, Istanbul, Londra, Beijing etc. În 2015, illycaffè a fost partener oficial al Expo Milano, fiind responsabil de cel mai mare pavilion al expoziţiei, zona de cafea. Prin intermediul proiectului illy sustainArt, compania vine în sprijinul tinerilor artişti din ţări emergente, oferindu-le oportunităţi reale de a experimenta şi de a-şi dezvolta cariera prin intermediul burselor şi expoziţiilor.

    Implicarea illycaffè în artă se reflectă şi în mediul digital, platforma illywords fiind un exemplu în acest sens. Blogul reuneşte viziunile şi opiniile oamenilor de diferite naţionalităţi, culturi şi profesii, promovând talente din domenii creative.În 2016, a luat naştere Stories of illywords, constând în mici cărţi care îmbină imagini ale artiştilor cu scurte poveşti. Arta, mâncarea, design-ul, fotografia şi ilustraţiile se întrepătrund cu uşurinţă în versiunea digitală şi cea tipărită illywords, interconectând diferite discipline şi puncte de vedere.

  • Ce fac millennialii cu banii şi de ce ar trebui să se gândească la pensie

    Ghid pentru tineri: cum să economiseşti mai mult, mai eficient?

    Cum să investeşti la bursă în câţiva paşi

    Care sunt cele mai recomandate cărţi de educaţie financiară. Cărţile pe care trebuie să le citeşti dacă vrei să faci bani

    Tinerii ar trebui să se gândească că la un moment dat nu vor mai fi tineri”, răspunde Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, când e întrebat care este primul lucru la care tinerii ar trebui să se gândească înainte de a investi pe bursă. Poate părea un truism, însă este o realitate la care foarte puţin tineri se gândesc.

    Se vorbeşte mai des despre educaţie financiară şi despre proiectele de promovare a educaţiei financiare, iar marile companii din industria financiară (băncile, fondurile de investiţii sau de pensii) au realizat sau realizează proiecte pentru conştientizarea importanţei educaţiei în acest sens. Cu toate acestea, statisticile nu arată bine.

    EDUCAŢIA FINANCIARĂ, LIMBĂ STRĂINĂ PENTRU ROMÂNI

    Un sondaj efectuat de Standard & Poor’s a plasat România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în materie de cunoştinţe financiare. Rata de alfabetizare financiară a românilor este de doar 22%, cu mult în urmă faţă de liderii acestui clasament, adică ţările nordice – Suedia, Danemarca şi Norvegia, care au o rată de 71%.

    Ratele de alfabetizare financiară variază destul de mult de-a lungul bătrânului continent. În medie, 52% dintre adulţii din Europa înţeleg conceptele financiare. Gradul de alfabetizare financiară cel mai ridicat se regăseşte în Danemarca, Norvega, Suedia, Germania şi Olanda, unde cel puţin 65% dintre adulţi au cunoştinţe financiare. Ratele scad când e vorba de sudul Europei, în ţări precum Grecia, Spania, Italia sau Portugalia, dar situaţia este mai gravă în ţările din Europa de Est: rata de alfabetizare financiară în Bulgaria este de 35%, în Ungaria 54%, în Moldova 27%, în Ucraina 40% şi în Serbia 38%. Aşadar toţi vecinii noştri stau mai bine ca noi la acest capitol.

    „Este important ca părinţii să le ofere copiilor o educaţie financiară practică, dându-le bani de buzunar, de exemplu, să-i încurajeze să deschidă un cont de economii, să-i înveţe cum să administreze banii. Acest copil va avea o abilitate mai târziu de a nu se pierde în viaţă atunci când este cu adevărat adult independent”, este de părere Sobolewski.

    Datele la nivel global arată că 35% din bărbaţi şi 30% dintre femei sunt alfabetizaţi financiar. Deşi femeile tind să răspundă mai des greşit la întrebări legate de educaţia financiară, acestea sunt şi mai predispuse să recunoască faptul că nu ştiu decât să răspundă ceva greşit. Diferenţa dintre bărbaţi şi femei se păstrează indiferent de vârstă sau de provenienţă, că este vorba de ţări cu economie dezvoltată sau nu. „În opinia mea, educaţia financiară nu are legătură cu erudiţia economico-financiar-bancară. Are legătură însă cu disciplina şi planificarea financiară şi nu cred că acestea vor fi vreodată punctele noastre forte”, este de părere Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance.

    Potrivit unui studiu realizat de BCR împreună cu Unlock, fundamentele culturale ale românilor, bazate pe neîncredere, criticism şi frica de a greşi, influenţează şi modul în care înţeleg educaţia financiară. 75% dintre respondenţi ai sondajului înţeleg prin educaţie financiară faptul de a nu împrumuta bani decât dacă sunt siguri că îi pot da înapoi, iar 66% înţeleg să nu cheltuiască mai mult decât câştigă şi să îşi prioritizeze cheltuielile. Puţin mai mult de jumătate (59%) înţeleg prin educaţie financiară ştiinţa de a investi banii sau să înveţe cum să folosească banii pentru a putea economisi (58%).

    Millennialii sunt îngrijoraţi în legătură cu economiile, dar în acelaşi timp cheltuiesc mai mulţi bani pe cafea decât economisesc pentru pensie, arată informaţiile unui sondaj realizat de Acorns, aplicaţie de investiţii, la care au răspuns peste 1.900 de tineri din mai multe ţări europene. Mare parte (46%) dintre cei cu vârste între 18 şi 35 ani ar renunţa la o întâlnire cu vedeta favorită dacă ar însemna să scape de o datorie de 10.000 de dolari, dar în acelaşi timp 44% dintre femei (între 18 şi 35 de ani) cheltuie mai mulţi bani pe cafeaua de dimineaţă decât economisesc. De asemenea, 41% dintre millennialii cu vârste între 24 şi 35 de ani cred că „nu vor avea siguranţa financiară necesară pentru pensionare după vârsta de 65 de ani”.

    Raportul Acorns mai arată că doar 5% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 23 de ani economisesc activ, 73% nu au un buget lunar, 70% cred că sistemul educaţional nu i-a ajutat să-şi administreze finanţele şi 39% sunt îngrijoraţi de viitorul lor financiar. „Cei mai mulţi trăiesc clipa şi nu au exerciţiul de a-şi gândi viaţa financiară pe termen mai lung, nu îşi setează obiective şi evită să se gândească la lucrurile mai puţin plăcute care se pot întâmpla şi pentru care ar trebui să se pregătească din punct de vedere financiar”, este de părere Nicoleta Deliu, şef departament comunicare corporativă şi afaceri comunitare, BCR.

    Paradoxal, când vine vorba de asigurarea unui trai decent, majoritatea sunt de acord că pentru a atinge un nivel de succes financiar este nevoie de investiţie (pe o scară de la 1 la 10, tinerii au acordat nota 7 importanţei investiţiei în viitor). Cu toate acestea, mai mult de o treime (37%) sunt îngrijoraţi că vor pierde bani dacă investesc pe bursă, în timp ce 32% acuză lipsa de cunoştinţe, iar 26,7% consideră că nu au destui bani pentru a investi.

    Un alt sondaj, realizat de Franklin Templeton Investment, susţine acelaşi lucru: 70% dintre millenniali sunt îngrijoraţi că nu economisesc destul, dar 40% dintre ei nu au niciun plan, nicio strategie pentru economisire. Acest paradox subliniază importanţa educaţiei financiare pentru generaţia tânără, care, aflată la începutul unei cariere, are cel mai mult de câştigat dacă se acordă de pe acum atenţie nevoilor pe care le vor avea după pensionare.

    Un motiv important pentru care tinerii nu economisesc ar putea fi costul ridicat al vieţii (de pildă cu chiria, mâncarea etc.), astfel că nu mai au resurse pentru a „pune deoparte”. Totuşi, datele Eurostat arată că vârsta medie la care un tânăr din România pleacă de la părinţi este de 27,9 ani, puţin mai mare decât media din statele Uniunii Europene. În România, un bărbat se mută de la părinţi la vârsta de 30 de ani, în timp ce o femeie pleacă de acasă la 25,6 ani. Aşadar, teoretic, acest lucru înseamnă că millennialii nu ar trebui să se îngrijoreze cu cheltuieli ca plata chiriei sau ratele la bancă şi ar putea economisi; dar nu o fac. Ci consumă.

    Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, achiziţia de terenuri şi echipament necesar gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,2%), conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

    De fapt, românii alocă lunar o sumă mai mare pe tutun şi alcool decât cheltuiesc pe îmbrăcăminte şi încălţăminte. Cheltuielile totale ale populaţiei în trimestrul IV din 2016 au fost de 2.692 de lei lunar pe gospodărie, adică 1.019 lei pe persoană, şi au reprezentat aproape 87% din nivelul veniturilor totale. Din această sumă, 8% reprezintă cheltuielile pentru tutun şi alcool pe gospodărie, adică 215 lei, în medie la nivel naţional. Totuşi, doar circa 5 milioane de români sunt fumători. Restul banilor se duc pe bunuri alimentare şi nealimentare şi plata facturilor.

    Dacă un tânăr de 25 de ani ar pune deoparte 100 de lei în fiecare lună până la pensionare, ar strânge în cont în jur de 48.000 de lei, adică în jur de 10.000 de euro. Poate nu pare o sumă mare, dar este mult mai bine decât nimic. Pe termen mai scurt, pentru o sumă depusă iniţial de 100 de lei, apoi o sumă depusă lunar tot de 100 de lei, timp de 36 de luni, la banca care oferă cea mai mare dobândă la momentul actual (Intesa Sanpaolo Bank), tânărul va obţine 3.711 lei, cu 111 lei mai mult decât dacă i-ar fi ţinut la saltea.

    Lipsa economiilor denotă şi o lipsă a educaţiei financiare. Pentru a combate acest lucru, atât autorităţile, cât şi multe instituţii financiare au lansat diverse programe de educare a publicului, deopotrivă pentru copii, cât şi pentru adulţi. Junior Achievement România, organizaţie nonprofit, are programe de educaţie financiară, educaţie antreprenorială sau educaţie economică, pentru diferite grupe de vârstă. Banca Transilvania şi Ken Academy, şcoală privată, au iniţiat un program educaţie financiară pentru copiii din clasele I-VIII; aceştia învaţă cum să facă economii, cum să cheltuiască responsabil sau cum să facă investiţii şi donaţii.

    De asemenea, şi BCR a pornit o campanie, lansând primul Centru de Dialog Financiar, prin care oferă consultanţă gratuită românilor, nu doar clienţilor băncii, care îşi doresc să înveţe cum să-şi construiască un plan financiar pe termen lung şi un jurnal financiar.

    În plus, BCR a lansat şi programul adresat adulţilor „Şcoala de Bani”, prin intermediul căruia românii ar urma „să devină conştienţi despre importanţa gestionării cu responsabilitate a banilor şi despre modul în care pot lua decizii financiare mai bune”. Potrivit BCR, până la finele lunii aprilie, aproximativ 5.000 de oameni din întreaga ţară au participat la aceste cursuri. „În prezent, ţinem cam 50 de cursuri de educaţie financiară săptămânal, în toată ţara, şi aproximativ 10 de persoane participă, în medie, la câte un astfel de curs”, spune Nicoleta Deliu.

    În aceste condiţii, România a fost premiată de către organizaţia nonprofit Child and Youth Finance International (CYFI) pentru proiectele de educaţie financiară destinate copiilor şi tinerilor, care au avut ca principal obiectiv diminuarea excluziunii financiare. Includerea ţării noastre pe această listă vine ca urmare a implementării proiectelor şi programelor, în domeniul educaţiei financiare, derulate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Banca Naţională a României (BNR) şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

    ŞI TOTUŞI SOLUŢII SUNT DIN BELŞUG

    Când vine vorba de asigurarea unui viitor fără griji, tinerii au, de obicei, trei tipuri de soluţii: să economisească bani într-un cont la bancă, să investească într-un fond de pensii sau să investească la bursă. Fiecare dintre aceste variante are plusuri şi minusuri.

  • Sfârşitul celei mai iubite băuturi de pe planetă. Două miliarde de oameni o consumă zilnic

    Seceta, inundaţiile, schimbările climatice deja ameninţă culturile de cafea din întreaga lume. Să fie ăsta sfârşitul cafelei aşa cum o ştim, se întreabă David Robson într-un articol BBC.

    Fermele de cafea din Chipas, Mexic se confruntă cu problemele ridicate de schimbările climei. Plouă mai mult decât în trecut şi asta face ca planta de cafea să producă mai puţin. Dacă în trecut, fermieri se bucurau de o clima stabilă, acum temperaturile variază foarte mult. Fie sunt temperaturi extrem de scăzute ce opresc creşterea plantei, fie temperaturi foarte ridicate ceea ce duce la uscarea plantei. Pe lângă asta, fermierii mai au de a face cu uragane sau alunecări de pământ. “Vremea este foarte ciudată. Se întâmplă lucruri pe care înainte nu le-am văzut niciodată”, a spus unul dintre fermieri.

    Aceste probleme nu sunt limitate doar Mexicului. Fermierii din America de Sud, Asia sau Africa sunt martori diminuării producţiei de cafea din cauza secetei sau inundaţiilor provocate de încălzirea globală.

    Efectele se vor vedea şi în cafenelele din lumea întreagă. În prezent se consumă două miliarde de căni de cafea pe zi pe tot globul.  În curând, dacă lucrurile continuă aşa, cererea va fi mai mare decât oferta.

    Pe segmentul comercial, există, în principal, două tipuri de cafea: arabica şi robusta. Arabica este cafeaua cea mai consumată, reprezentând aproximativ 70% din cafeaua consumată global. Aceasta este vulnerabilă la schimbarile climatice, are nevoie de temperatură constantă (18-22 de grade celsius) şi  de ploi regulate. Plantele delicate nu se pot adapta noilor condiţii imprevizibile, ce vin odată cu încălzirea globală.

    Recoltele de cafea din America de Sud au scăzut cu 20% în 2013. Şi recoltele din Tanzania au scăzut de la 500 de kg de cafea pe hectar la 300 de kg.  Iar Christian Bunn de la Universitatea Humboldt din Berlin estimează că terenurile potrivite pentru plantarea cafelei de tip arabica ar putea scădea cu până la 50% până în anul 2050 .

    În prezent se lucrează la producerea unei game de cafea care combină elemente din Arabica si Robusta, care ar putea rezista în condiţiile climaterice actuale. “Se lucrează la asta, însă nu ştim exact când noile tulpini vor fi disponibile”, a spus Ainhoa Magrach de la Institutul  ETH Zurich

    Consecinţele o să fie serioase  atât  pentru fermieri cât şi pentru iubitorii de cafea. Băutura ar putea devenii un lux, preţurile urmând să crească cu cel puţin 25% până în anul 2050.