BusinessMagazin

Tag: bucurie

  • Un fotograf surprinde pietrele funerare fascinante ale mafioţilor ruşi – GALERIE FOTO

    Anii 90 au fost un deceniu de exces în Rusia pentru unii oameni. Un grup select de cetăţeni s-au bucurat de noul sistem economic proaspăt privatizat. Acest grup select a profitat de sistem şi s-a îmbogăţit rapid. Bineînţeles, pentru a-şi păstra averile mulţi dintre aceşti oameni au apelat la metode ilegale: şantaj, crime s.a.m.d

    Au trecut mulţi ani de când au început războaile între diferite grupuri mafiote din Rusia, însă urmele sunt evidente în cimitirele ruseşti. Locuri în care tronează pietre de mormânt extravagante, care mai de care mai bizare.

    Fotograful Denis Tarasov a vrut să documenteze aceste relicve de altă dată. Ceea ce a rezultat puteţi vedea în galeria foto.

  • Câţi bani din buget se alocă pentru cultură in România

    Capitala poate eclipsa de multe ori celelalte oraşe ale României când vine vorba de evenimente culturale, festivaluri de muzică sau de film şi expoziţii. Însă treptat şi alte evenimente de anvergură (cum ar fi festivalurile Electric Castle sau Untold) au început să apară în provincie. În 2007 Sibiu s-a bucurat de o atenţie specială când a împărţit titlul de capitală culturală europeană cu Luxemburg.

    În 2021 va fi rândul unei alte urbe din România să se bucure de această distincţie. Nu mai puţin de 14 oraşe (Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu- Mureş) şi-au lansat candidatura. Acestea au fost evaluate de către un juriu de experţi independenţi (zece experţi europeni şi doi experţi naţionali), pe baza dosarelor de candidatură şi a audierilor, iar în urma evaluărilor pe lista scurtă a oraşelor preselectate se regăsesc Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Dacă Bucureşti, Cluj sau Timişoara sunt candidate cumva previzibile, surpriza vine de la Baia Mare.

    Programul Capitală culturală europeană a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 50 de oraşe au deţinut acest titlu.

    Bucureştiul este a unsprezecea aglomerare urbană din Europa şi a şasea capitală din UE, una dintre capitalele europene cu cea mai mare densitate a populaţiei.

    Capitala României este destinaţia principală a artiştilor străini internaţionali. În anii trecuţi bucureştenii au fost vizitaţi de către cântăreţi precum Roger Waters, Robbie Williams sau Madonna. Şi anul acesta capitala va fi vizitată de nume mari din industria muzicală: Rihanna, Muse sau Chemical Brothers. De asemenea, în Bucureşti au loc festivaluri importante de film: Bucharest International Film Festival, Les Films de Cannes a Bucarest, NexT Film Festival, însă au loc şi alte festivaluri mai mici, tematice (festivalul filmului francez), plus alte expoziţii sau târguri. Alte evenimente culturale importante sunt Zilele Bucureştiului sau seria de Nopţi Albe precum Noaptea Galeriilor, a Caselor etc. Un alt punct cultural al Bucureştiul îl reprezintă renovarea Teatrului Naţional.

    În total, în 2014 au avut loc 5.320 de spectacole la instituţiile de spectacole şi concert care au atras peste 1,1 milioane de spectatori, peste 3.200 de spectacole de teatru, 305 reprezentaţii la Operă sau 120 de spectacole la Circ, potrivit dosarului depus de către oraş pentru candidatura la Capitala Europeană a Culturii din 2021.

    Bugetul pentru cultură al oraşului este format din bugete de la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), care are responsabilitatea generală pentru artă şi cultură, şi bugete suplimentare ale primăriilor de sector, pentru aceleaşi activităţi la nivel local. În 2015, bugetul total este de aproximativ 250 de milioane de euro (artă şi cultură, plus sport, patrimoniu, servicii religioase, monumente, administrare, investiţii, adică 12% din bugetul PMB), dar bugetul net pentru artă şi cultură este de numai aproximativ 80 de milioane de euro (3% din bugetul PMB). Procentul alocat scade din 2011 în prezent (de la 15% la 12%). Totuşi, suma pentru artă şi cultură a crescut de la 48 la 80 de milioane de euro.

    Clujul devine un oraş din ce în ce mai vizibil în pentru români, dar şi pentru străini. Asta datorită dezvoltării industriei ITC&C din oraş, dar şi datorită festivalurilor de muzică importante ca Electric Castle şi Untold Festival, cel din urmă obţinând distincţia de a fi cel mai bun festival din Europa în 2015.

    Cluj-Napoca s-a ridicat pe straturi succesive de civilizaţie. A fost fondat ca aşezare romană, apoi refăcut ca fortăreaţă sub influenţa coloniştilor germani. Oraşul este al doilea centru universitar din România, cu 11 universităţi la care sunt înscrişi peste 80.000 de studenţi. Are şi o tradiţie teatrală care datează din 1792, cu instituţii de anvergură: Teatrul Naţional, Opera Română, Teatrul Maghiar de Stat şi Opera Maghiară. Alte instituţii artistice esenţiale pentru viaţa culturală a oraşului sunt şi Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuşi „Puck“, Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei – care deţine o colecţie de case tradiţionale expuse în aer liber. Pe de altă parte, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a fost închis în ultimii 6 ani din cauza unor litigii juridice, iar Muzeul de Artă se confruntă cu o gravă problemă de spaţiu, deoarece clădirea a fost retrocedată. În 2014 s-au desfăşurat peste 1.500 de evenimente. Peste 100 de festivaluri propun în fiecare an spectacole de teatru, literatură, dans, muzică, arte vizuale – atât tradiţionale, cât şi contemporane, potrivit raportului întocmit pentru candidatura la competiţia Capitală Culturală Europeană. Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), ajuns la a 14-a ediţie, este unul dintre cele mai importante festivaluri de film din estul Europei.

    Electric Castle, un festival de muzică electronică organizat în comuna Bonţida (la circa 40 de kilometri de Cluj-Napoca), a devenit în numai trei ani unul dintre cele mai mari festivaluri din România, cu o audienţă de 97.000 oameni. Lansat în 2015 ca evenimentul major al Capitalei Europene a Tineretului, Festivalul Untold a înregistrat în 4 zile o audienţă de 240.000 de persoane, dintre care 15% au fost vizitatori străini.

    Chiar dacă festivalurile şi evenimentele în aer liber au explodat la Cluj-Napoca, nu toate au reuşit să ajungă la a doua ediţie.

    În ultimii cinci ani, bugetul municipal pentru cultură a crescut de la 368.937 de euro (2011) la 2.834.545 de euro (2015). Potrivit aceluiaşi raport, primăria a investit aproape 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităţii culturale şi turistice, printre care: construirea Sălii Polivalente şi a CREIC-ului, renovarea centrului istoric (o parte din acesta) sau redeschiderea cinematografelor Dacia şi Mărăşti.

    Unul dintre cele mai importante festivale ce se desfăşoară în oraşul de pe Bega este Festivalul Plai, un eveniment internaţional de arte şi muzică care a ajuns la a 10-a ediţie. De asemenea, în locul unde a murit comunismul în România a apărut anul trecut Muzeul Consumatorului Comunist, ce cuprinde „tot ce aveau românii acasă“: obiecte de uz casnic şi decorativ de producţie românească, mobilier, jucării, casete audio, discuri vinil etc. În total, între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale şi artistice au avut loc anul trecut. Şi în cazul Timişoare bugetul pentru cultură al primăriei aproape s-a dublat în ultimii ani.

    În 2011, către cultură au fost direcţionaţi 4 milioane de euro în 2011 (1,4% din bugetul anual), iar acum s-a ajuns la aproape 7,4 mil. euro în 2015 (2,6%). Un eveniment de anvergură ce se desfăşoară anul acesta este „Timişoara – 300 de ani de lumină“. Un eveniment cu tradiţie este şi Festivalul Jazz TM, care se va desfăşura între 1 şi 3 iulie. Aceasta va fi cea de-a patra ediţie a festivalului care în anii trecuţi a adus pe scena artişti cunoscuţi ai genului precum The Cat Empire, Kurt Elling sau Macy Gray.

    Iaşiul este al doilea oraş din ţară ca număr de monumente clasate patrimoniu cultural naţional, cu zece mănăstiri şi peste o sută de biserici şi o sărbătoare care atrage sute de mii de pelerini (800.000 potrivit dosarului depus pentru candidatura la Capitala Culturală Europeană).

    În Iaşi se află instituţii culturale importante la nivel naţional, printre care Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi, cu cinci secţii distincte (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii, Muzeul Viei şi Vinului) sau Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“, considerat unul dintre cele mai frumoase teatre din lume, conform BBC, dar şi edituri cu tradiţie ca Junimea şi Polirom.

    Tot la Iaşi este organizat FILIT (Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi), festival de anvergură – care a adus la Iaşi nu numai scriitori străini şi români, ci şi traducători şi editori.

    Un lucru care diferenţiază Iaşiul de celelalte oraşe din acest articol este organizarea, de-a lungul a douăsprezece ediţii, a Săptămânei Modei Româneşti/Romanian Fashion Week (din iniţialul Festival al Modei, cu o primă ediţie în 1996). În plus, în oraş a fost înfiinţată Asociaţia Future in Textiles (FIT), care uneşte actorii principali din domeniul modei şi ai industriei textile, oferind îndrumare tinerilor designeri care vor să-şi dezvolte afacerile. Totuşi, contrastul este strident şi aici în oraşul unde anul trecut a fost înfiinţat Parcul Ştiinţific şi Tehnologic Tehnopolis Iaşi pentru activitatea de cercetare, „pelerinajul creştin la moaştele Sfintei Parascheva este cel mai important moment al anului, în care Iaşul devine destinaţie turistică şi care aduce cele mai mari venituri atât pentru administraţie, cât şi pentru meşteşugari şi mici antreprenori creativi“.

    Bugetul alocat culturii în anul 2015 este cu 54,59% mai mare decât bugetul alocat în anul 2011. Media pe cei cinci ani a bugetului alocat pentru cultură este de 2,02% din bugetul total al oraşului.
    În 2011 primăria a bugetat peste 4,7 milioane de euro pentru cultură, iar pentru 2015 a alocat 8,7 milioane de euro, adică 1,92% din bugetul total.

    Baia Mare a fost un oraş minier, care în trecut era un oraş cosmopolit al artelor, însă regimul comunist a industrializat oraşul. În prezent, Baia Mare are o economie în curs de dezvoltare bazată pe prelucrarea lemnului şi pe comerţ, fiind al treilea ca importanţă centru urban din regiune.

    Ca un punct de reper în 2015, Sărbătoarea Castanelor s-a transformat într-un festival de o săptămână, aducând împreună pentru un public de peste 150.000 de oameni DJ-i şi meşteşugari, pictori locali şi trupe internaţionale, expoziţii de artă şi premiere cinematografice.

    Practicile maramureşene de sculptură şi arhitectură în lemn au fost clasificate de organizaţia UNESCO drept valori ale patrimoniului universal. În prezent, 10.000 de persoane lucrează în economia creativă, dintr-un număr total de 58.000 de angajaţi activi în Baia Mare. Industriile creative reprezintă 17,5% din produsul local brut, ceea ce înseamnă aproximativ 265 de milioane de euro pe an, din care 80% sunt făcuţi din prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier.

    Bugetul acordat de primărie în 2011 pentru cultură a fost de 840.000 de euro (1,85% din bugetul anual), iar anul trecut acesta a cresccut la peste 2 milioane de euro (2,67%).

  • Megatendinţe, sau încercarea de a intui schimbările viitorului

    Mathew Burrows, un fost ambasador al Statelor Unite la ONU, în prezent directorul Consiliului Atlantic, un think-tank în domeniul afacerilor internaţionale ce reuneşte experţi din domeniile politic, economic şi de securitate din Europa şi SUA, vorbeşte în „Viitorul declasificat“ tocmai despre tendinţele globale care, un sfert de veac după „sfârşitul istoriei“, sunt cât se poate de prezente şi au efecte din ce în ce pronunţate.

    Dacă înainte de 1989 lucrurile erau cumva simple – două blocuri militare şi politice aflate într-o cursă –, a ambiţiilor şi influenţei, acum peisajul s-a nuanţat: influenţa americană scade, au apărut noi superputeri, centrul economic al lumii se mută dinpre vest spre est, iar geopolitica a devenit o ştiinţă extrem de complexă. În esenţă cartea este o distilare a raportului „Tendinţe Globale 2030“, al cărui autor principal Burrows este, raport folosit de Casa Albă, de Departamentul de Stat, de cel al Apărării şi cel al Securităţii Interne.

    Volumul este împărţit în trei mari părţi: „megatendinţele“, adică modul în care lumea se schimbă, „factorii care vor afecta viitorul“ şi „lumile alternative“ care ar putea rezulta din schimbare. Punctele de vedere ale cărţii sunt puternic americanizate, în mod previzibil dacă e să-i privim originea şi destinaţiile, autorul declarându-se din capul locului încrezător într-o renaştere americană.

    Dar dincolo de americocentrismul volumului, trebuie spus că orice tânăr care ia lumea în piept, orice matur interesat de viitorul copiilor săi, orice politician care vrea să deschidă gura cu folos pentru că îşi ia rolul în serios, practic orice om modern şi conectat ar trebui să răsfoiacă „Viitorul declasificat“, indiferent dacă este sau nu de acord cu opiniile autorului. Iar tendinţele lui Burrows nu sunt chiar comune, de la Puterea lui 1, adică modul în care revoluţia tehnologică a amplificat puterea şi influenţa individului până la difuzia din ce în ce mai mare a puterii, fie că vorbim de întreaga planeta (vezi transformarea G7 în G20) fie că vorbim de state luate individual.

    O altă tendinţă care va marca profund viitorul omenirii este cea trasată de schimbările tehnologice, de nano sau biotehnologii, de imprimarea 3D, de inteligenţa artificială sau de robotică, cum nu pot fi ignorate nici schimbările climatice, dar puse în context, de exemplu competiţia pentru resurse de genul apei  sau evoluţia preţurilor alimentelor şi materiilor prime. Şi nu trebuiesc uitate nici tendinţele pur geopolitice – de exemplu cele două mari semne de întrebare ale lumii actuale, care se numesc China şi Rusia.

    „Viitorul declasificat“ nu este o carte optimistă, dar nici pesimistă, iar mesajul este cât se poate de simplu – gândiţi şi acţionaţi astăzi pentru un mâine mai bun.

  • MESAJE DE PAŞTE. Ce urări le puteţi trimite celor dragi

    • „Fie ca bucuria Învierii Domnului să vă aducă în suflet linişte, pace şi fericirea de a petrece aceste clipe magice alături de cei dragi. Hristos a înviat!”

    • „Sărbători fericite încărcate de lumină, seninătate, bucurie şi dragoste!”

    • „Căldură în suflet, familie reunită, sentimente împărtăşite, satisfacţie maximă şi baftă la ciocnit ouă!”

    • „Lumina Sfintei Învieri să îţi aducă bucurie, iubire şi o minune care să îţi schimbe viaţa în cel mai frumos mod posibil!”

    • „Sfânta sărbătoare de Paşte este un moment în care dragostea, pacea şi seninătatea se unesc în numele Domnului. Hristos a înviat!”

    • „Fie ca sfânta sărbătoare a Învierii Domnului să-ţi aducă cele 4 taine divine: încredere, lumină, iubire, speranţă. Clipe de neuitat alături de cei dragi şi numai realizări!”

    • „E atâta lumină în jur, pentru fiecare dintre noi. Lasă lumina să intre în casa sufletului tău şi te vei simţi cu adevărat împlinit.

     

    Cititi mai multe mesaje pe www.mediafax.ro

  • MESAJE DE PAŞTE. Ce urări le puteţi trimite celor dragi

    • „Fie ca bucuria Învierii Domnului să vă aducă în suflet linişte, pace şi fericirea de a petrece aceste clipe magice alături de cei dragi. Hristos a înviat!”

    • „Sărbători fericite încărcate de lumină, seninătate, bucurie şi dragoste!”

    • „Căldură în suflet, familie reunită, sentimente împărtăşite, satisfacţie maximă şi baftă la ciocnit ouă!”

    • „Lumina Sfintei Învieri să îţi aducă bucurie, iubire şi o minune care să îţi schimbe viaţa în cel mai frumos mod posibil!”

    • „Sfânta sărbătoare de Paşte este un moment în care dragostea, pacea şi seninătatea se unesc în numele Domnului. Hristos a înviat!”

    • „Fie ca sfânta sărbătoare a Învierii Domnului să-ţi aducă cele 4 taine divine: încredere, lumină, iubire, speranţă. Clipe de neuitat alături de cei dragi şi numai realizări!”

    • „E atâta lumină în jur, pentru fiecare dintre noi. Lasă lumina să intre în casa sufletului tău şi te vei simţi cu adevărat împlinit.

     

    Cititi mai multe mesaje pe www.mediafax.ro

  • Lumina Sfântă de la Ierusalim – minune sau înşelătorie?

    Acest eveniment miraculos se petrece an de an în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, în timpul slujbei de vecernie ce are loc în Sâmbăta Mare, ziua dinaintea Paştelui.

    În cadrul ceremoniei, Patriarhul grec al Ierusalimului înconjoară Sfântul Mormânt alături de un sobor de ierarhi şi de preoţi. După procesiune, Patriarhul intră cu 33 de lumânări în Sfântul Mormânt, unde se crede că Lumina Sfântă coboară şi le aprinde. După acest eveniment, Patriarhul iese din mormânt şi împarte Lumina credincioşilor prezenţi în biserică.

    Află aici adevărul din spatele luminii sfinte de la Ierusalim!

  • Lumina Sfântă de la Ierusalim – minune sau înşelătorie?

    Acest eveniment miraculos se petrece an de an în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, în timpul slujbei de vecernie ce are loc în Sâmbăta Mare, ziua dinaintea Paştelui.

    În cadrul ceremoniei, Patriarhul grec al Ierusalimului înconjoară Sfântul Mormânt alături de un sobor de ierarhi şi de preoţi. După procesiune, Patriarhul intră cu 33 de lumânări în Sfântul Mormânt, unde se crede că Lumina Sfântă coboară şi le aprinde. După acest eveniment, Patriarhul iese din mormânt şi împarte Lumina credincioşilor prezenţi în biserică.

    Află aici adevărul din spatele luminii sfinte de la Ierusalim!

  • O braziliancă promovează Transilvania la Rio, prin intermediul unui film de scurt metraj, filmat în Harghita

    O tânără actriţă din Brazilia va promova imaginea Transilvaniei la Rio, prin intermediul unui film de scurt metraj! Regizorul acestei producţii, ciucanul Cornel Ţepeluş, este cel care a reuşit să o aducă la noi în ţară pe Jacqueline Novak, iar tânăra actriţă a declarat că s-a îndrăgostit iremediabil de tărâmul românesc, în special de judeţul Harghita, locul în care au avut loc filmările.

    Filmul de scurt metraj are ca obiect central „satul românesc” şi toate cadrele au fost turnate în comuna harghiteană Voşlobeni. Producţia a beneficiat de sprijinul lui Emil Colceriu şi al celor de la triff.ro. Jacqueline Novak, originară din provincia Parana din Brazilia, susţine faptul că a auzit numai lucruri bune despre România şi se bucură nespus de faptul că totul a depăşit aşteptările sale.

    Vocea Transilvaniei vă prezintă mai jos un interviu pe care tânăra actriţă l-a acordat cu toată bucuria pentru cititorii noştri.

    R.: Ce crezi despre ţara noastră?
    Jacqueline Novak: Întodeauna am căutat locuri care să mă inspire. Am căutat pe internet locuri cu istorie veche care să mă ducă cu imaginaţia departe. Am avut de la început un gând bun despre România şi am vrut să împart cu oamenii din Brazilia experienţele din călatoria mea în ţara dumneavoastră. Îmi place şi respect România.

    R.: Cum ţi se par satele din Transilvania?
    J.N.: În satele româneşti găseşti suflet mult în oameni. Sunt impresionată de cât de reali şi sinceri sunt oamenii din satele din România. Îmi place cultura străveche din sate precum şi obiceiurile . Într-o lume care şi-a pierdut sufletul, satele româneşti sunt o oază de lumină.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Topul celor mai nefericite bonusuri acordate de companii angajaţilor performanţi

    Angajaţii sunt de multe ori tentaţi să muncească mai mult decât li se cere, în speranţa că vor fi recompensaţi pentru entuziasmul. Din păcate pentru ei, acesta lucru nu se întâmplă întotdeauna.

    Ce se întâmplă atunci când bonusul primit este inutil, uneori chiar jignitor? Cei de la Quora au realizat o listă a celor mai proaste recompense primite de angajaţii merituoşi.

    David Hood, angajat al unei case de îngrijire, a beneficiat de o adevărată “serie” de bonusuri, unul mai inutil decât celălalt. “Într-un an am primit şuncă. Eu nu mănânc şuncă, iar cei mai mulţi colegi ai mei sunt evrei”, povesteşte Hood. “Cu altă ocazie, am primit un tricou cu sigla firmei, dar care avea cu patru numere mai mult decât măsura mea. Am mai primit şi o scrisoare din partea şefului meu în care mi-a greşit numele de mai multe ori, numindu-mă Danny. A fost ciudat, pentru că lucram de mulţi ani acolo şi eram doar câţiva angajaţi.” Povestea lui Hood nu se termină, însă, aici: “Am primit, cu ocazia sărbătorilor, un cupon pentru o masă gratis la cantina instituţiei la care chiar eu eram bucătar. A fost stupid, pentru că angajaţii oricum nu îşi plătesc mesele. Cel mai rău a fost însă când am primit un card de benzină în valoare de 15$ valabil la o benzinărie care era închisă de şase luni”, mai povesteşte bărbatul.

    Steve Johnson, lucrător în cadrul unei baze militare americane, era obişnuit să primească în fiecare an un curcan drept bonus pentru sărbători. “Am trecut apoi în subordinea celor mai zgârgiţi oameni pe care i-am întâlnit. Primul an, de Crăciun, am primit doar o poză cu un curcan. A fost penibil. Anul următor, n-am mai primit nimic.”

    Jay Bazzinoti, un tânăr angajat în Boston, s-a bucurat atunci când a primit din partea conducerii un plic pe care scria “Bonus pentru munca depusă”. Bucuria sa nu a durat însă mult: când a deschis plicul, Bazzinoti a găsit numai cupoane cu valoare de câţiva dolari trimise de la sediul central din California. “Evident, nu am avut ce să fac cu ele în Boston”, povesteşte Bazzinoti.

    Poate cel mai amuzant exemplu este cel al lui Andy Warwick, un traducător care avea sarcina de a scrie cursuri de engleză pentru angajatorul său. Cu ocazia sărbătorilor, el a primit prin poştă un discount de 20% la cursurile scrise chiar de el. “Poate angajaţii chinezi s-au bucurat de bonus, dar în cazul meu a fost chiar stupid”, comentează Warwick.

    Corrie Hausman, îşi aminteşte de anii petrecuţi în retail, când în loc de bonus compania trimitea o cutie cu 5-6 prăjituri ce trebuiau împărţite între la 25 de oameni. “Partea cea mai bună? Prăjiturile ajungeau de cele mai multe ori zdrobite la birou”, spune Hausman.

  • Consumerismul intră într-o eră a rafinamentelor

    De la franzelă la pâinea feliată sau de la automobilul neechipat la unul căruia nu-i lipsesc aerul condiţionat şi airbagul e un singur pas. Pe care, încurajaţi de veniturile mai mari şi de accesul la credite, mulţi români l-au făcut aproape fără să simtă. De simţit, simt însă companiile“, scria în urmă cu zece ani Business Magazin, într-un material de copertă intitulat „Upgrade de viaţă“. Bucuria consumului – pe credit sau nu – a mai continuat încă doi ani, apoi „robinetul“ s-a închis tot mai mult, iar cumpărătorii au făcut cale întoarsă, alegând să cumpere mai ieftin, cantităţi mai mici, mai des.

    Coşurile de cumpărături pline cu vârf au rămas în amintiri şi toate segmentele de piaţă au înregistrat minusuri, de la alimente şi băuturi până la auto, electro-IT, imobiliare sau turism; doar produsele şi serviciile dedicate copiilor păreau să fie la adăpost de umbra crizei. Scăderea abruptă a puterii de cumpărare a fost dublată de pierderea încrederii consumatorilor, care au preferat să nu mai cheltuiască sau să investească, chiar şi atunci când nu erau strâmtoraţi. Dovadă şi faptul că depozitele bancare au crescut an de an, ajungând la niveluri record.

    Vreme de şase ani, din 2009, pieţele şi companiile care înregistrau plusuri erau privite mai degrabă ca excepţii care confirmau regula scăderii şi mai toţi reprezentanţii de companii făceau referire la plusurile de doi digiţi de altădată ca fiind nesustenabile. În 2015 s-a produs însă un declic, iar multe pieţe au revenit pe creştere, de la auto şi real estate până la comerţ şi servicii. România a înregistrat anul trecut o creştere economică de 3,7%, cea mai mare din rândul statelor membre ale UE, iar motorul principal a fost consumul, agricultura având chiar un an slab comparativ cu 2014, din pricina secetei.
    „Contextul favorabil creat la nivelul întregii ţări anul trecut, printr-o evoluţie pozitivă a indicatorilor economici ai României, şi-a pus indiscutabil amprenta asupra vieţii de zi cu zi a românilor, implicit asupra deciziilor lor de consum“, spune Igor Tikhonov, preşedinte al Asociaţiei Berarii României şi al Ursus România, liderul pieţei de profil.

    Concret, volumul pieţei berii a ajuns la 15,8 milioane de hectolitri în 2015, în creştere cu 6,5% faţă de cel înregistrat în anul precedent, nivelul consumului urcând până la 80 de litri. Este un prim semnal pozitiv în domeniul berii, care a înregistrat şi în 2012 şi în 2013 scăderi; cel mai ridicat nivel de consum s-a înregistrat în 2008, 99 de litri per capita. Piaţa berii s-a dovedit după 2008 a fi extrem de strâns legată de puterea de consum dar şi de starea de spirit, însă plusurile de anul trecut se datorează şi vremii călduroase şi secetei, care a stricat planurile fermierilor.

    Şi cum accesul la credite nu s-a înlesnit brusc şi nici puterea de cumpărare n-a înregistrat vreun salt major (în ciuda majorărilor salariale pentru unele categorii de angajaţi, cum sunt cei din învăţământ şi sănătate), declicul produs anul trecut are mai degrabă legătură cu starea de spirit a cumpărătorilor, influenţată de mai mulţi factori, între care şi, e drept, creşterile salariale. Săptămâna trecută, compania de cercetare de piaţă GfK a prezentat un studiu care indică o creştere în valoare cu 1,5% a consumului casnic de bunuri de larg consum, faţă de 2014. „Această creştere are în spate un întreg context. 2015 a fost marcat de schimbări la nivel macroeconomic care au modificat starea de spirit a consumatorilor şi care le-au influenţat comportamentul de cumpărare. Creşterea pensiilor, a salariilor bugetarilor din educaţie şi sănătate, precum şi a venitului mediu pe economie, dar şi reducerea TVA la alimente au dus la o creştere a puterii de cumpărare şi a încrederii populaţiei“, se arată în studiul GfK.