BusinessMagazin

Tag: BCE

  • FT: BCE a creat linii secrete de finanţare către România şi Bulgaria, pentru băncile elene

    Informaţia referitoare la acest sprijin pentru subsidiarele băncilor elene a apărut în condiţiile în care Banca Centrală Europeană a decis joi să extindă finanţarea de urgenţă a băncilor din Grecia cu 900 de milioane de euro, la aproape 90 de miliarde de euro.

    Băncile elene Piraeus Bank, National Bank of Greece, Eurobank şi Alpha Bank deţin active substanţiale în Europa de Est. Băncile elene deţin aproximativ 12% din activele bancare din România (prin Piraeus Bank, Banca Românească, Bancpost şi Alpha Bank) şi peste o cincime în Bulgaria.

    Dacă aceste active ar fi trecute sub controlul băncilor centrale naţionale, băncile mamă ar fi afectate imediat, ceea ce ar putea da o lovitură finală sistemului financiar elen.

    “Există temerea că dacă cineva va acţiona primul, toată lumea va urma exemplul”, a spus o persoană apropiată situaţiei.

    Sursa a spus că BCE a creat aranjamente speciale swap, sau linii bilaterale de creditare cu România şi Bulgaria, pentru a le asigura că băncile elene vor beneficia de finanţare pe perioada crizei.

    Linii swap similare, prin care băncile centrale se pot împrumuta de la BCE pentru a reîmprumuta bani pe piaţa locală, au fost utilizate în perioada crizei financiare din zona euro, dar au fost anunţate public.

    Reprezentanţii Băncii Naţionale a României au refuzat să comenteze în legătură cu noua linie de finanţare, dar au spus că băncile elene din România sunt solide şi că acestea pot refuza să permită acţionarilor să retragă depozite. De asemenea, aceste bănci pot atrage lichidităţi de la BNR, dacă situaţia se va înrăutăţi.

    Oflicialii BCE şi ai Băncii Naţionale din Bulgaria au refuzat la rândul lor să comenteze.

    BCE monitorizează situaţia prim teleconferinţe zilnice cu toate ţările unde băncile elene desfăşoară operaţiuni, între acestea aflându-se şi Albania, Macedonia şi Serbia.

  • BCE: Băncile din zona euro au relaxat condiţiile de creditare a companiilor

    Potrivit unui sondaj trimestrial efectuat de BCE, relaxarea standardelor de acordare a împrumuturilor a depăşit aşteptările exprimate anterior de reprezentanţii băncilor comerciale, relaxează MarketWatch.

    În plus, băncile au început să ofere condiţii mai favorabile pentru creditele destinate achiziţiilor de locuinţe. Atât în cazul creditelor destinate companiilor cât şi în cel al împrumuturilor pentru locuinţe, concurenţa dintre bănci a reprezentat principalul motiv al relaxării standardelor, notează BCE.

    Între timp, cererea netă pentru împrumuturi din partea companiilor a crescut considerabil, susţinută în mare parte de nivelul general al dobânzilor.

    “Investiţiile în mijloace fixe au contribuit la creşterea cererii. Cererea netă pentru credite pentru locuinţe a continuat să crească substanţial, datorită nivelului scăzut al dobânzilor şi al perspectivelor pieţei imobilare”, potrivit BCE.

    Raportul BCE se bazează pe intervievarea a 142 de bănci din zona euro, în perioada 9-24 iunie.

    Datele se referă la trimestrul al doilea, primul trimestru integral după ce BCE a lansat în martie programul de achiziţii lunare de obligaţiuni de 60 de miliarde de euro pe lună, prevăzut să se desfăşoare până în septembrie 2016.

     

  • Oficial BCE: Finanţarea băncilor din Grecia să rămână îngheţată până la încheierea acordului

    “Eurosistemul nu trebuie să suplimenteze lichidităţile, iar controlul capitalului trebuie să rămână în vigoare până va fi convenit un program corespunzător de sprijin şi va fi asigurată solvabilitatea Guvernului şi a sistemului bancar elen”, afirmă Weidmann, care este şeful băncii centrale germane, Bundesbank, în remarci pregătite pentru o conferinţă la Frankfurt, relatează MarketWatch.

    Comentariile sale vin la o zi după ce BCE a decis din nou să lase neschimbat volumul lichidităţilor puse la dispoziţia băncilor din Grecia, la nivelul de circa 89 de miliarde de euro.

    Băncile din Grecia vor rămâne închise până luni, iar limita de retragere a cel mult 60 de euro zilnic de la bancomate va fi aplicată în continuare.

    Băncile elene sunt închise de aproximativ zece zile, în contextul intrării Greciei în incapacitate de plăţi.

    Cetăţenii greci au votat în proporţie de 61% împotriva măsurilor propuse de creditorii internaţionali, 38,99% pronunţându-se în favoarea acestora.

    Autorităţile din Grecia trebuie să prezinte până vineri un program de reforme care să permită un acord cu creditorii internaţionali, pentru reluarea finanţării ţării, duminică urmând să aibă loc un nou summit european.

    Grecia a cerut miercuri, în mod oficial, un plan de salvare pe o perioadă de trei ani din fondul de salvare al zonei euro şi a promis că va începe să implementeze unele dintre reformele solicitate de către creditori începând de săptămâna viitoare.

    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime.

  • Oficial BCE: Băncile din Grecia nu vor mai primi fonduri de urgenţă în lipsa acordului cu creditorii

    Noyer, care este guvernatorul băncii centrale franceze, a avertizat la postul de radio Europe 1 că acordul trebuie încheiat până duminică, 12 iulie, pentru că în caz contrar “va fi prea târziu, iar consecinţele vor fi grave”, relatează MarketWatch.

    Întrebat când va fi nevoită BCE să oprească finanţarea de urgenţă a băncilor elene, Noyer a spus că din momentul în care nu vor mai exista şanse pentru un acord politic referitor la programul de reforme, sau din momentul în care sistemul bancar din Grecia se va prăbuşi, ceea ce se va întâmpla dacă Grecia va intra în default generalizat al datoriilor.

    După summitul liderilor din zona euro care a avut loc marţi seara, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a spus că Grecia mai are timp până duminică să încheie un acord de salvare, pentru a rămâne în zona euro.

    Totodată, Grecia trebuie să prezinte un nou plan de reforme până vineri dimineaţă.

  • Oficial BCE: Toate ţările din zona euro au interesul ca Grecia să rămână în uniunea monetară

    “Cred că toţi avem interesul ca Grecia să rămână în zona euro. Desigur, ştim că acest lucru înseamnă că trebuie luate o serie de măsuri”, a spus Nowotny, adăugând că marţi va avea loc un summit UE la care va fi discutată solicitarea Greciei pentru un nou program de susţinere financiară.

    Întrebat dacă este optimist că Grecia va putea să rămână în zona euro, Nowotny, care este guvernatorul Băncii Austriei, a declarat la CNBC că “nu este o problemă de optimism ci de realism”.

    Ministrul elen de Finanţe Yanis Varoufakis şi-a dat în mod surprinzător demisia, luni, decizie văzută ca o concesie făcută creditorilor în pofida victoriei sale anti-austeritate la referendumul de duminică.

    Varoufakis a explicat că vrea să acorde premierului Alexis Tsipras şansa unui nou început la negocierile cu creditorii, la care s-ar putea decide dacă Grecia rămâne sau nu în zona euro.

    Nowotny a spus că demisia lui Varoufakis nu va ajuta şi nici nu va afecta negocierile pentru că probemele nu sunt despre personalităţi ci despre condiţiile economice, care nu s-au schimbat după votul de duminică al grecilor.

    BCE trebuie să decidă între timp dacă va finanţa în continuare băncile elene, care au fost închise săptămâna trecută în cadrul măsurilor de control al capitalului introduse de Guvernul de la Atena.

  • Preţurile petrolului scad cu peste 1 dolar pe fondul crizei din Grecia

    Banca Centrală Europeană a menţinut dar a îngheţat nivelul de finanţare a băncilor elene prin programul de asistenţă de urgenţă ELA, în urma eşuării negocierilor dintre autorităţile elene şi creditori, respectiv Comisia Europeană, BCE şi FMI.

    În aceste condiţii, autorităţile elene nu au avut altă soluţie decât să închidă băncile până după referendumul referitor la măsurilor de austeritate, programat pe 5 iulie.

    Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, este în declin cu 1,36 dolari, la 61,9 dolari pe baril, atingând cel mai redus nivel de după 5 iunie.

    Cotaţia petrolului de referinţă pe piaţa americană este în scădere cu 1,25 dolari, la 58,38 dolari pe bari, nivel minim după 9 iunie.

    Analiştii anticipează că preţurile petrolului vor continua să aibă o evoluţie negativă în această săptămână, înainte de referendumul de duminică.

    Un alt factor care ar putea influenţa preţurile ţiţeiului în această săptămână este evoluţia negocierilor referitoare la programul nuclear iranian. Duminică, oficiali occidentali au sugerat că autorităţile de la Teheran dau înapoi în privinţa angajamentelor asumate într-un acord interimar convenit în urmă cu trei luni. Oficiali americani şi iranieni au spus la rândul lor că discuţiile privind acordul final ar putea depăşi termenul limită fixat pentru 30 iunie.

  • ​AVERTISMENTUL BNR: Dacă BCE nu va mai prelungi finanţarea băncilor elene, mâine băncile din Grecia vor fi inchise

    Daca BCE va anunta astazi ca nu va mai extinde liniile de finantare de urgenta pentru bancile elene, luni va fi declarata zi de vacanta bancara in Grecia si nu se stie cat va dura aceasta vacanta bancara, a spus Dan Suciu, purtatorul de cuvant al BNR.
     
    El afirma ca bancile romanesti cu actionariat elen Alpha Bank, Bancpost, Banca Romaneasca si Piraeus Bank nu vor fi afectate deoarece au fost incheiate acorduri de compensare cu bancile mama din Grecia. 
     

  • BCE a suplimentat fondurile pentru băncile din Grecia cu 2,3 mld. euro, cel mai mult din februarie

    Banca Centrală Europeană (BCE) a suplimentat fondurile destinate băncilor din Grecia cu 2,3 miliarde de euro, la 83 de miliarde de euro, aceasta fiind cea mai mare majorare săptămânală în cadrul asistenţei financiare de urgenţă ELA după 18 februarie, relatează Kathimerini.

    Suplimentarea fondurilor puse la dispoziţia băncilor elene nu modifică mult situaţia lichidităţilor, care se află la cel mai redus nivel de la debutul crizei, dar este suficientă pentru a compensa miliardele de euro care au fost retrase din conturile bancare din cauza incertitudinilor economice.

    Pe lângă fondurile primite prin programul ELA al BCE, băncile din Grecia mai dispun de o rezervă de capital aflată în prezent la nivelul de 3 miliarde de euro.

    Băncile din Grecia au avertizat însă că în lipsa unui acord cât mai rapid între autorităţile de la Atena şi creditorii instituţionali, cel mai bine în decurs de o săptămână, situaţia instituţiilor financiare va deveni dificilă.

    Bancherii sunt îngrijoraţi că dacă retragerile de fonduri din bănci va continua, impunerea controlului capitalului va deveni o necesitate, fapt confirmat la începutul acestei săptămâni şi de agenţia de rating Moody’s, care a avertizat în privinţa impactului unei astfel de măsuri asupra companiilor şi activităţilor economice.

  • BCE a suplimentat fondurile de urgenţă destinate băncilor elene la 80,7 mld euro

    “Băncile elene mai au o rezervă de lichidităţi neutilizată de circa 3 miliarde de euro”, a declarat un oficial bancar elen, citat de MarketWatch.

    Reprezentanţii BCE au refuzat să comenteze.

    În cadrul programului de asistenţă financiară de urgenţă al BCE (ELA), banca centrală din Grecia împrumută bani instituţiilor financiare din ţară. Împrumuturile sunt acordate cu o dobândă mai mare decât în cazul creditelor standard ale BCE, iar riscurile sunt suportate de statul elen.

    Băncile elene au fost nevoite să recurgă la finanţare prin programul ELA în luna februarie, după ce BCE a suspendat o excepţie care permitea băncilor din Grecia să folosească drept garanţii obligaţiuni guvernamentale cu rating nerecomandat investiţiilor, pentru împrumuturile de la BCE.

    Oficiali ai instituţiilor europene şi ai FMI au finalizat marţi un proiect de acord pentru deblocarea ajutorului pentru Grecia, în urma unei întâlniri care a avut loc luni seara la Berlin, au declarat două persoane apropiate situaţiei.

    Propunerile urmează să fie prezentate în curând guvernului elen şi ar putea include reforme dificile în sistemul de pensii, legislaţia muncii şi alte domenii, precum şi măsuri bugetare care să asigure un excedent al bugetului primar.

    Oficialii greci au declarat marţi că nu au primit încă proiectul de acord din partea creditorilor. Premierul Alexis Tsipras a afirmat ulterior în faţa reporterilor de la Atena că Grecia a trimis creditorilor propriile propuneri pentru un acord cu instituţiile europene şi FMI. Premierul a adăugat că este optimist că propunerea Greciei va fi acceptată.

    Grecia mai are de primit din partea instituţiilor financiare 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro care se încheie în această lună.

    Statul elen trebuie să plătească FMI datorii scadente în luna iunie în valoare de 1,6 miliarde de euro.

  • Oficial BCE: Politicile băncii funcţionează şi nu pun în pericol stabilitatea financiară

    “Politicile BCE funcţionează şi au o contribuţie semnificativă la normalizarea condiţiilor economice, pe termen scurt. Aceste politici vor ajuta economia pe termen mediu”, a afirmat Constancio într-un discurs.

    El a arătat că măsurile de stimulare adoptate de BCE reduc efectul negativ al scăderii producţiei economice, provocată de ritmul lent de creştere economică, care favorizează şomajul pe termen lung.

    Pentru a îmbunătăţi potenţialul de creştere economică, pe fondul îmbătrânirii populaţiei, zona euro trebuie să se bazeze mai mult pe investiţii, a spus Constancio, el cerând continuarea eforturilor pentru măsuri structurale, care nu sunt responsabilitatea băncii centrale.

    Constancio a respins criticile că măsurile BCE de achiziţii de obligaţiuni pentru suplimentarea lichidităţilor reduc presiunea asupra guvernelor de a aplica măsuri structurale.

    BCE cumpără lunar obligaţiuni în valoare de 60 de miliarde de euro, în cadrul unui program de suplimentare a lichidităţilor de 1.100 de miliarde de euro valabil până în septembrie 2016, care are ca scop stimularea economiei zonei euro.

    Creditarea către sectorul privat din zona euro s-a stabilizat în aprilie, după ce a crescut constant în 2014 şi în primele trei luni ale anului, potrivit datelor publicate vineri de BCE, sugerând că redresarea economică din zona euro nu accelerează.

    Constancio a spus că menţinerea dobânzilor la un nivel scăzut pentru o lungă perioadă de timp contribuie la creşterea valorii unor active, ceea ce ar putea provoca temeri legate de stabilitatea financiară, dar că până în prezent nu a avut loc op supraevaluare generalizată a activelor.