Tag: basescu

  • Albă-ca-Zăpada se întoarce în politica românească

    Condiţiile imposibile puse de Udrea au darul să scutească PMP de umilinţa de a fi refuzat la negocierile pentru “dreapta unită”, din moment ce refuzul vine anticipat de la PMP, dar în acelaşi timp suflă şi în pânzele PNL-PDL, care au nevoie să se poziţioneze clar ca alternativă atât la “dreapta băsistă”, cât şi la PSD, pentru a evita astfel soarta ARD din 2012 (foto), care a fost respinsă de electorat tocmai pentru că a fost percepută drept o încercare de asigurare a continuităţii regimului PDL-Băsescu.

    Deocamdată, PNL şi PDL încearcă, la fel ca şi PSD, să împingă cât mai mult către toamnă desemnarea unui candidat comun la prezidenţiale, din moment ce Vasile Blaga a anunţat că momentul deciziei privind fuziunea celor două partide va avea loc “cel mai târziu la 1 septembrie”. Scorul la prezidenţiale al candidatului PMP, Cristian Diaconescu, şi eficienţa susţinerii de către PMP a celui mai bine plasat candidat al dreptei în turul al doilea vor decide însă care va fi rolul după alegeri al partidului condus de Elena Udrea – adică dacă PMP, ca reprezentant declarat al unui electorat al lui Traian Băsescu estimat de tabăra acestuia la 15-20%, va putea să-şi joace rolul de arbitru al puterii până în 2016 sau chiar să participe la o formulă de guvernare până atunci.

    Ne amintim, în acest sens, că proiectul partidului “Albă-ca-Zăpada”, imaginat de consilierul Sebastian Lăzăroiu şi a cărui ultimă încarnare este PMP, avea ca reper partidul ceh TOP 09, format în 2009 de un grup de politicieni desprinşi din partidul creştin-democrat. Cu o platformă care insista pe anticorupţie şi înnoirea dreptei, TOP 09 a intrat în parlament la alegerile din 2010, obţinând aproape 17% din voturi. Rezultatul a propulsat noul partid pe locul al treilea în parlament şi l-a situat în postura de arbitru al puterii: TOP 09 s-a aliat cu fostul partid de guvernământ de dreapta, civic-democraţii, căruia i-a permis astfel să asigure continuitatea puterii, chit că alegerile fuseseră câştigate de socialişti.

  • Băsescu despre relaţia fratelui său cu interlopii: “Dacă ştiam dinainte, i-aş fi spus să nu intre în acest anturaj”

    “Anul trecut, fratele meu mi-a spus că este şantajat. I-am cerut atunci să meargă imediat să informeze instituţiile statului. Ceea ce a şi făcut. Eu nu puteam să merg să fac un denunţ de şantaj în numele lui, dar, repet, i-am cerut să meargă imediat să informeze instituţiile statului”, a comentat Traian Băsescu, într-un interviu pentru Realitatea TV.

    El spune că a aflat din presă că Mircea Băsescu a botezat o nepoată a lui Sandu Anghel. “Ce mai era să fac după botez? Este major. Dacă ştiam dinainte, i-aş fi spus să nu intre în acest anturaj”, a spus şeful statului.

    Mircea Băsescu a botezat-o în ianuarie 2010 pe Renata Doiniţa Constantin, nepoata lui Sandu Anghel, la vremea respectivă cercetat în mai multe dosare penale pentru evaziune fiscală. Ulterior, după ce Sandu Anghel avea să fie arestat, în februarie 2011, sub acuzaţia de tentativă de omor asupra unui nepot al său pe care l-a înjunghiat într-un bar, Mircea Băsescu declara pentru Adevărul că l-a întrebat pe Anghel despre dosarele sale după câteva zile de la izbucnirea scandalului în presă, înainte să-i boteze copilul. “Mi-a zis că are şapte dosare închise cu neînceperea urmăririi penale. Nu vă supăraţi, dar domnul Adrian Năstase nu are dosarele închise cu NUP”, spunea Mircea Băsescu.

    Fratele preşedintelui a reacţionat atunci pentru că presa locală din Olt şi apoi cea centrală l-au citat pe procurorul de caz al lui Sandu Anghel, Eugen Iacobescu de la Parchetul Tribunalului Olt, cu afirmaţia că Mircea Băsescu ar fi primit de la Sandu Anghel 300.000 de euro pentru a interveni într-unul din dosare, urmând ca mai târziu să primească încă 400.000 de euro. “Cred că este imposibil ca un anchetator să facă astfel de afirmaţii. În mod normal, ar fi trebuit să vină să mă aresteze, dacă ar fi ceva de felul ăsta adevărat, nu să se fi dus la un ziar”, declara Mircea Băsescu pentru Mediafax.

    În martie 2011, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova i-a luat cazul lui Iacobescu, citând “suspiciuni emise în spaţiul public privind soluţionarea obiectivă a cauzelor”, iar Iacobescu a negat că ar fi făcut declaraţii presei despre implicarea lui Mircea Băsescu. În 2012, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii l-a sancţionat disciplinar pe Iacobescu pentru aceleaşi declaraţii, mutându-l pentru trei luni la Parchetul Tribunalului Mehedinţi. Iacobescu a fost pensionat prin decizia CSM în octombrie 2013.

    Întrebat de Realitatea TV cum răspunde zvonurilor din presă că Mircea Băsescu ar spune, într-una dintre înregistrările video difuzate de Antena 3, că i-ar fi dat bani pentru a interveni în favoarea reducerii pedepsei lui Sandu Anghel, preşedintele a răspuns: “Nu cred că fratele meu ar putea să facă o astfel de afirmaţie, pentru că nu este adevărat”. El insistă că nu a primit niciun ban şi niciun bun de la sau în numele lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, aşa cum nu a primit niciodată niciun ban şi niciun bun de la nimeni pentru a interveni în vreun fel în dosare.

    Preşedintele a comentat şi faptul că soţia sa, Maria Băsescu, a primit în 2009, cu ocazia Festivalului romilor de la Costeşti, un lanţ cu o monedă de aur din partea Regelui Cioabă, pe care i-a înmânat-o Sandu Anghel. Moneda a fost predată statului şi se află în patrimoniul Administraţiei Prezidenţiale, iar la vremea respectivă a fost declarată în lista bunurilor primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în anul 2009, a explicat şeful statului.

    Preşedintele Traian Băsescu şi soţia sa, Maria Băsescu, au participat, în septembrie 2009, la Festivalul romilor de la Costeşti. Băsescu a asistat la un spectacol de dansuri şi muzică ţigănească, fiind luat la un moment dat de câţiva tineri şi dus pe scenă, unde a dansat alături de ei, iar regele Cioabă i-a oferit soţiei preşedintelui un lanţ cu o monedă de aur. Preşedintelui i-a fost reproşat ulterior faptul că s-a întâlnit, acolo cu Bercea Mondialul, cu care, împreună cu soţia, a dansat.
     

  • Tăriceanu cere rapoartele SRI şi SPP privind protecţia lui Băsescu “în cazul vizitelor la clanul Bercea”

    Tăriceanu menţionează că “Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Protecţie şi Pază au atribuţii legale şi norme interne precise privind protecţia informativă în cazul vizitelor efectuate de preşedintele României, prin care să se asigure că preşedintele României nu intră în contact cu persoane care au probleme cu legea sau care reprezintă un pericol pentru viaţa preşedintelui. SRI şi SPP sunt obligate să asigure protecţia informativă a soţului sau soţiei preşedintelui şi a tuturor rudelor sale de gradul 1 şi au obligaţia să informeze organele abilitate ale statului în cazul în care constată activităţi cu caracter ilegal”.

    Anterior, preşedintele Senatului l-a acuzat virulent pe preşedintele Traian Băsescu în cazul scandalului legat de implicarea fratelui său, Mircea Băsescu, în activităţile infracţionale ale clanului Bercea Mondial. “Cred că ceea ce vedem azi că se întâmplă cu familia Băsescu este doar vârful aisbergului. Preşedintele Băsescu a reuşit până azi, prin metode oculte, să se sustragă judecăţii şi să-i protejeze pe membrii familiei sale de braţul legii. Probabil, o dată cu apropierea încheierii mandatului la Cotroceni, cei care până azi l-au ajutat de o manieră ocultă încep să-l părăsească şi am convingerea şi speranţa că adevărul va ieşi la lumină şi vom vedea şi restul aisbergului”.

    Tăriceanu a profitat de ocazie ca să acuze partidele de dreapta, inclusiv PDL, că s-au opus suspendării preşedintelui Traian Băsescu în 2012. “Dacă în 2012 unele forţe politice ar fi susţinut Referendumul, azi nu ne-am fi aflat, ca ţară, într-o situaţie mai mult decât jenantă, cu un preşedinte suspect a fi intervenit în Justiţie. Aceleaşi forţe politice, printre care se află şi PDL, pretind azi în faţa opiniei publice că se delimitează de familia Băsescu, de practicile sale, încercând să facă uitată contribuţia lor la menţinerea lui Băsescu la Cotroceni”

    Călin Popescu-Tăriceanu a fondat recent Grupul de Iniţiativă pentru Păstrarea Identităţii Liberale, format din circa 15 parlamentari ai PNL care contestă ideea alianţei PNL cu PDL şi aderarea PNL la grupul PPE din Parlamentul European. Fostul preşedinte al PNL, Crin Antonescu, s-a pronunţat pentru excluderea acestor parlamentari din PNL, fie înaintea congresului partidului din 28-29 iunie, fie ulterior.
     

  • DNA: Faptele lui Mircea Băsescu au un grad de pericol deosebit şi afectează încrederea în justiţie

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână, cel care ar fi fost intermediarul banilor pe care familia lui Bercea Mondial i-ar fi dat fratelui preşedintelui Traian Băsescu, au fost reţinuţi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care cer vineri Tribunalului Bucureşti arestarea lor preventivă.

    Procurorii arată, în referatul cu propunerea de arestare preventivă, că faptele de care sunt acuzaţi Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au afectat încrederea în sistemul de justiţie.

    “Trebuie subliniat că, prin modul în care inculpaţii au conceput săvârşirea faptelor, au afectat în mod grav relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a raporturilor de serviciu în ceea ce priveşte instituţiile din întregul sistem judiciar, de pe toate palierele: Ministerul Public, tribunal, curte de apel, chiar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru aceasta din urmă pe mai multe planuri (recursul, cererea de strămutare, conform procedurii în vigoare la data faptelor), iar faptele care fac obiectul acestui dosar au aptitudinea de a afecta încrederea în întreg sistemul de justiţie”, au scris procurorii în referatul trimis instanţei.

    Anchetatorii arată, în documentul citat, că faptele săvârşite de Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână, dincolo de “gravitatea inerentă unei infracţiuni de corupţie, au un grad de pericol deosebit”.

    Acest grad de pericol este “dat de cuantumul semnificativ al sumei de bani remise de denunţător şi primite de cei doi inculpaţi şi de scopul urmărit de inculpaţi, respectiv punerea în libertate sau condamnarea la o pedeapsă ridicol de mică a unei persoane judecate pentru tentativă la omor şi cercetată în numeroase alte dosare penale care au ca obiect infracţiuni grave şi foarte grave”, au precizat anchetatorii.

    Procurorii vorbesc, în referat, şi despre “perseverenţa inculpatului Băsescu Mircea”, care, luând în calcul posibilitatea de a nu putea obţine rezultatul dorit la o instanţă care încă nu s-a pronunţat, era hotărât să obţină o soluţie favorabilă la instanţa superioară în grad.

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână a fost aduşi, vineri, la Tribunalul Bucureşti, pentru judecarea cererii procurorilor DNA de arestare preventivă.

    Mircea Băsescu a fost reţinut joi pentru trafic de influenţă, iar Marian Adrian Căpăţână pentru complicitate la această infracţiune.

    Fratele preşedintelui este acuzat că, în perioada 20 februarie 2011 – 22 februarie 2012, ar fi primit 250.000 de euro de la fiul lui Bercea Mondial, Florin Anghel, prin intermediul lui Marian Căpăţână, pentru a interveni la judecători să dispună o soluţie favorabilă în dosarul în care Sandu Anghel era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot.

    Anchetatorii susţin că, în schimbul banilor, Mircea Băsescu ar fi promis că va interveni la judecători să dispună fie condamnarea lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.

    “La începutul anului 2011, după ce faţă de tatăl denunţătorului s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, denunţătorul i-a remis unui intermediar suma de 250.000 de euro, la cererea acestuia din urmă şi în schimbul promisiunii că banii vor fi remişi mai departe lui Băsescu Mircea, pentru ca acesta să intervină pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea cauzei referitoare la infracţiunea săvârşită de tatăl denunţătorului şi a altor cereri incidente în respectiva cauză”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-a dat alţi 350.000 de euro lui Marian Căpăţână, în acelaşi scop.

    Florin Anghel i-ar fi dat cei 600.000 de euro lui Marian Căpăţână din 20 februarie 2011, data la care Bercea Mondial a fost arestat, şi 22 februarie 2012, data la care a fost condamnat de instanţa de fond, Tribunalul Olt, la şapte ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru tentativă de omor calificat.

    Din suma totală de 600.000 de euro remisă de denunţător intermediarului, Băsescu Mircea a primit suma de 250.000 de euro în schimbul promisiunii că, prin influenţa pe care o are asupra magistraţilor, poate obţine o soluţie favorabilă pentru tatăl denunţătorului, adică va obţine fie o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate”, se mai arată în ordonanţa de reţinere.

    Marian Căpăţână este acuzat că din cei 600.000 de euro pe care i-ar fi primit de la fiul lui Bercea Mondial, şi-a însuşit 350.000 de euro, pentru că “a mijlocit remiterea banilor”.

    La DNA au mai fost audiaţi joi Bercea Mondial şi soţia acestuia, Fănica Anghel, aceştia fiind aduşi din Penitenciarul Colibaşi şi, respectiv, Penitenciarul Craiova, unde execută pedepsele primite în dosarul privind tentativa de omor.

    Fiul lui Bercea Mondial, Florin Anghel, a depus în 13 iunie, prin avocatul său, Pavel Abraham, o plângere penală împotriva lui Mircea Băsescu, în care îl acuză pe acesta de trafic de influenţă, înşelăciune şi inducerea în eroare a organelor judiciare, în legătură cu dosarul în care Anghel este acuzat de şantaj.

    Florin Anghel a fost audiat marţi şi miercuri la DNA, după ce avocatul acestuia le-a dat procurorilor două înregistrări audio-video. Pavel Abraham arăta că înregistrările ar fi fost făcute în februarie 2012 sau 2013, acestea fiind “foarte compromiţătoare”.

    Fiul şi ginerele lui Bercea Mondial, Florin Anghel şi Marius Constantin, cercetaţi de DNA Constanţa într-un dosar de şantaj pentru că i-ar fi cerut lui Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, 280.000 de euro, în caz contrar ameninţând cu dezvăluirea unor informaţii compromităţoare despre acesta şi familia sa, au anunţat, de mai multe ori în ultima perioadă, că vor face publice, prin intermediul avocatului, o serie de înregistrări audio şi video în legătură cu acest caz. Dosarul de şantaj este instrumentat de procurorii DNA Constanţa.

    Antena 3 a făcut publice, miercuri seară, înregistrări audio-video din care rezultă că fratele preşedintelui, Mircea Băsescu, ar fi primit 250.000 de euro pentru a interveni ca Bercea Mondial să scape de închisoare şi că şeful statului ar fi ştiut despre acest demers.

    Mircea Băsescu spunea joi că a vorbit cu fratele lui, preşedintele Traian Băsescu, de când a început acest scandal şi acesta este foarte supărat, precizând că el nu a luat niciun ban de la familia lui Bercea Mondial şi că nu a încercat să intervină pentru eliberarea acestuia.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat că nu a avut niciodată vreo discuţie cu fratele său, Mircea Băsescu, privind sprijinirea lui Sandu Anghel în procesele pe care acesta le are.

    Traian Băsescu a mai spus că nu se va transforma în avocatul fratelui său şi că între nevoia de consolidare a justiţiei şi reflexul firesc de a-şi apăra fratele alege consolidarea justiţiei.

    Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, a fost condamnat definitiv la opt ani şi nouă luni de închisoare cu executare, pentru că şi-a înjunghiat un nepot într-un bar, în 2011, iat fiul acestuia, Florin Anghel, a primit o pedeapsă de cinci ani şi trei luni de închisoare, pentru tentativă de complicitate la omor. În acelaşi dosar, soţia lui Bercea Mondial, Fănica Anghel, a fost condamnată la un an de închisoare cu executare, pentru mărturie mincinoasă şi instigare la această infracţiune.

  • Cum se dansează cadrilul cu Iohannis

    Pe atunci, Blaga declara că scopul PDL este să câştige alegerile din 2016 şi funcţia de premier, urmând ca PNL, dacă va dori, să se alăture atunci la guvernare. În martie 2014, Blaga repeta că obiectivul principal al PDL este revenirea la guvernare, adăugând doar în subsidiar că partidul vrea să câştige şi prezidenţialele prin Cătălin Predoiu şi că după europarlamentare şi-ar dori o unificare a dreptei în jurul PDL. Jocul strâmt al politicii de la noi face ca în prezent să se confirme deja şi perspectiva celor două mari blocuri politice care ar urma să-şi dispute guvernarea în 2016, şi cea de fuziune prin absorbţie a PDL de către PNL.

    Pe frontul prezidenţialelor, în schimb, poziţia mai bună în sondaje şi iuţeala de mână cu care Klaus Iohannis a determinat demisia şi retragerea candidaturii la prezidenţiale a lui Crin Antonescu l-au propulsat pe primarul Sibiului drept cel mai probabil candidat al PNL-PDL la prezidenţiale. Tot jocul strâmt al politicii de la noi asigură şi aici continuitatea ironică a ideilor: vechiul “proiect Iohannis” cu care PSD-PNL-PC voiau să câştige în 2009 prezidenţialele contra lui Traian Băsescu şi să formeze guvernul e reciclat acum de PNL-PDL pentru câştigarea prezidenţialelor contra lui Victor Ponta.

    Deşi pe atunci persoana fizică Iohannis urma să fie pus premier, iar acum ar urma să fie preşedinte, noul “proiect Iohannis” are exact acelaşi conţinut ca în 2009, respectiv de simplu magnet menit să ţină captiv electoratul convins că “trebuie făcut totul ca să nu iasă preşedinte X” şi să atragă şi electoratul îndeajuns de indecis încât să nu fie convins din prima de respectivul slogan.

  • Elena Udrea – noul preşedinte al PMP, Cristian Diaconescu – candidatul partidului la prezidenţiale

    Udrea a obţinut 742 voturi, în timp ce contracandidatul ei, Daniel Funeriu, a întrunit 209 voturi.

    Pentru şefia PMP au candidat doar Elena Udrea şi Daniel Funeriu. Ceilalţi trei candidaţi înscrişi iniţial în competiţie – Adrian Rădulescu, Gelu Vişan şi Adrian Papahagi – au anunţat că se retrag din cursă. Adrian Rădulescu şi Gelu Vişan au precizat că o susţin pe Elena Udrea, iar Adrian Papahagi că îl sprijină pe Daniel Funeriu.

    “Să ducem mai departe viziunea celui care a fost lângă Mişcarea Populară permanent, şi în această campanie, celui mai important lider politic din România ultimilor 25 de ani, actualul preşedinte Traian Băsescu”, a spus Udrea, precizând că “din acest moment trebuie să trecem la contrucţia unui partid solid şi puternic, capabil să devină principalul partid de opoziţie capabil să câştige alegerile în 2016 şi în acealaşi timp, de ce nu, capabil să dea la toamnă preşedintele României”.

    Elena Udrea l-a anunţat pe Cristian Diaconescu, fondator al Fundaţiei Mişcarea Populară şi membru al PMP, drept candidatul acestui partid la alegerile prezidenţiale. El a declarat că acceptă candidatura.

    Diaconescu s-a înscris în PMP la 20 mai, în săptămâna dinaintea alegerilor europarlamentare. El fusese eliberat la 30 aprilie din funcţia de consilier prezidenţial, pe care o ocupa din mai 2012, fiind şef al Cancelariei Prezidenţiale.

    Cristian Diaconescu a fost ales senator la alegerile parlamentare din 2004 şi 2008, din partea PSD, iar în 2008 a candidat din partea PSD pentru Primăria Capitalei. În 2010, Cristian Diaconescu a devenit membru al UNPR şi preşedinte de onoare al acestei formaţiuni politice. El a ocupat de asemenea funcţii de ministru de externe şi de ministru al justiţiei.

  • Băsescu: România are încă probleme cu aieratele, achiziţiile publice şi gestionarea fondurilor UE

    România are încă probleme în zone precum arieratele, în achiziţii publice şi în gestionarea fondurilor europene. Toate acestea sunt aspecte care blochează economia, iar controlul anual al Curţii de Conturi este de natură a da îndrumări şi a crea obligaţii de rezolvare a acestui tip de probleme şi, acolo unde e cazul, de recuperare a surselor financiare risipite”, a arătat Traian Băsescu.

    Potrivit preşedintelui României, ”Curtea de conturi joacă un rol esenţial în eliminarea economiei subterane, în utilizarea cu maximă eficienţă şi deplină transparenţă a banului public”.

    El a mai spus că, pentru un progres semnificativ în îmbunătăţirea managementului financiar, este nevoie de un angajament ferm al tuturor organismelor implicate în gestionarea şi auditul fondurilor publice şi al celor europene.

    Subliniez că sunt mult mai multe instituţii care ar trebui să ajute, să impulsioneze gestionarea cu deplină corectitudine a banilor publici, fie că este vorba de bani de la buget sau bani primiţi de la Uniunea Europeană”, a precizat Traian Băsescu.

    El a menţionat că recomandările sunt făcute de Curtea de Conturi, însă ”răspunderea privind implementarea unui management eficient al fondurilor publice rămâne în seama instituţiilor”.

    Este esenţial ca recomandările Curţii de Conturi să devină priorităţi în corectarea activităţii de cu un an în urmă, pentru ca resursa financiară utilizată eventual ilegal sau fără respectarea normelor de utilzare a banilor publici să fie recuperată”, a spus Traian Băsescu.

  • Antonescu se retrage din cursa pentru preşedinţie, Udrea pune condiţii pentru alianţa cu PNL şi PDL

    “Consider că sunt cel mai puternic candidat pe care dreapta l-ar putea avea. Am experienţa, ideile, viziunea pentru ca PSD să nu pună mâna pe Preşedinţie. Cunosc dreapta românească, cunosc presa românească, modul în care se produc curente de opinie. Nu pot să nu ţin cont de aceste lucruri. Am tot ceea ce este necesar pentru această luptă, nu am timp să vindec resentimente. Conştient că este urgent ca unificarea dreptei să aibă loc, anunţ intenţia de a nu candida la Preşedinţia României!”, scrie Antonescu pe Facebook.

    “Am condus PNL vreme de 5 ani, o perioadă grea, care a adus foarte multe provocări. Cred că am realizat lucruri importante în această perioadă. În 2009, atunci când exista o coaliţie parlamentară mamut Băsescu-PD-PSD, PNL a asigurat funcţia Opoziţiei. Am decis ca în cazul în care PNL nu atinge pragul de 20% să demisionez pentru că această neatingere înseamnă nevoia unui nou lider. Am spus acest lucru şi l-am făcut. Am menţinut ca interimar Preşedinţia partidului pentru ca negocierile de aderare a PNL la PPE să fie finalizate şi să demarăm un proces de reconstrucţie a dreptei, în care PNL să fie lider de proiect”, arată Antonescu.

    PNL a obţinut la europarlamentare un scor de 15%, sub ţinta de 20-25% dată ca posibilă înainte de Antonescu. Ca atare, mai întâi vicepreşedintele Klaus Iohannis, apoi preşedintele Crin Antonescu şi-au anunţat demisiile. Congresul PNL, care va alege un nou şef al partidului şi un nou vicepreşedinte după demisia lui Crin Antonescu, respectiv a lui Klaus Iohannis, şi va împuternici noua conducere să negocieze cu PDL un candidat pentru prezidenţiale, va avea loc la finele lunii iunie.

    Iohannis este, până acum, singurul penelist care şi-a anunţat candidatura pentru şefia partidului, o funcţie care îl situează în cea mai bună poziţie spre a fi nominalizat drept candidat comun al PNL şi PDL pentru alegerile prezidenţiale. În toate sondajele de opinie de până acum, Iohannis este creditat cu şanse mai mari decât Crin Antonescu în faţa lui Victor Ponta, în timp ce candidaţii sau potenţialii candidaţi ai altor partide de dreapta (Cătălin Predoiu, Mihai-Răzvan Ungureanu, Elena Udrea) au şanse mult mai mici.

    Anunţul lui Antonescu vine la două zile după ce declarase la B1 TV că poate să fie candidat la preşedinţia României şi să câştige alegerile. “Sigur că pot fi candidat la preşedinţie, pot şi câştiga. Sigur că există în continuare posibilitatea Crin Antonescu – candidat la preşedinţie. În baza unei hotărâri în vigoare, sunt candidatul la preşedinţie al PSD şi al PNL, fostul USL”, a spus atunci ex-liderul PNL.

    În acelaşi timp, tot pe Facebook, Elena Udrea, membru al Partidului Mişcarea Populară, anunţă că orice participare a PMP la o alianţă a dreptei menită să-l învingă în alegerile prezidenţiale pe Victor Ponta nu se poate face în niciun caz prin “topire” (fuziunea sau absorbţia partidului în viitoarea alianţă PNL-PDL ori într-unul dintre aceste partide), ci doar pe cont propriu: “PMP este un proiect politic independent şi de sine stătător care doreşte continuarea procesului de reformă şi modernizare a României început de Preşedintele Traian Băsescu în 2004. Dintr-o asemenea perspectivă, nu se poate vorbi despre posibilitatea unei “topiri” în PNL sau în PDL. Deci, participarea noastră la proiectul unitar nu va însemna o fuziune cu vreunul dintre cele două partide”.

    În acelaşi timp, Udrea pune condiţii pentru participarea PMP la o astfel de alianţă a dreptei. “Partidul Mişcarea Populară doreşte să participe la un proiect unitar de centru-dreapta care să propună un candidat în stare să-l învingă la prezidenţialele din această toamnă pe Victor Ponta şi să oprească baronizarea şi pesedizarea României. Acest lucru va fi posibil în măsura în care şi celelalte partide de pe zona de dreapta a eşichierului politic vor accepta ca principii fundamentale independenţa Justiţiei, lupta împotriva corupţiei, garantarea statului de drept, o linie politică pro-occidentală, continuarea procesului de integrare europeană şi depolitizarea instituţiilor statului”, notează Udrea.

    PMP a obţinut la europarlamentare 6,21% din voturi. PNL şi PDL, care doresc să formeze până la alegeri o alianţă electorală spre a susţine un candidat comun contra candidatului PSD-PC-UNPR, au obţinut 15%, respectiv 12,23%.

  • Cine are demnitatea cea mai mare când e scuipat. Perlele politice ale săptămânii

    “Să ştiţi, d-le premier, că ştim cât de zdrobitoare a fost înfrângerea şi la PSD, chiar şi fără fraudă electorală” – Mihai-Răzvan Ungureanu (Forţa Civică)

    “Este o lichea şi un om lipsit de substanţă şi prezenţă politică serioasă. Nu mai are credit nici în PNL, nici în societate. Cu aceasta a luat sfârşit drumul său de om în politică” – Ion Iliescu (PSD) despre Crin Antonescu

    “Voi merge înainte pe drumul catre Cotroceni până la capăt, mandatat de 140.000 de pedelişti şi de sutele de mii de suporteri care mi-au arătat încrederea” – Cătălin Predoiu (PDL)

    “Dl. Băsescu are demnitatea mai mare, a fost scuipat şi apoi a depus plângere. Deci îi poate reprezenta la PPE” – premierul Victor Ponta despre Antonescu, Blaga şi Ungureanu, care “s-au tot scuipat, iar acum se pupă”

    “Privind în urmă, nu pot să nu mă gândesc la faptul că am luat decizia corectă atunci când am decis să nu candidez ca independent. S-a dovedit acum că o eventuală intrare a mea în competiţia electorală ar fi aruncat PMP sub pragul de 5%” – Elena Băsescu (PMP)

    “PSD, cu electoratul lui captiv pe care-l ştim cu toţii care este, a reuşit să se impună, să învingă nepăsarea, indiferenţa unui electorat care a preferat să stea acasă sau să facă plajă decât să voteze” – Ioan Oltean (PDL)

    “Ştiu, sau cel puţin consider, că sunt cel mai puternic candidat pe care dreapta l-ar putea avea” – Crin Antonescu, liderul PNL

    “”Pregătit sunt. Cred că am experienţa politică, administrativă, am fost membru în atâtea guverne, şi pe zone diferite, sigur, legate de administraţie” – Vasile Blaga, liderul PDL
     

  • Afacerile Bosch au crescut cu 18%

    “Anul 2013 a fost foarte important pentru Bosch în România, caracterizat prin dezvoltarea solidă a tuturor activităţilor. În plus, ne-am întărit semnificativ prezenţa pe piaţa românească, iar în anii următori dorim de asemenea să continuăm extinderea şi consolidarea activităţii”, a declarat Mihai Boldizar, reprezentantul grupului în România.

    Evoluţia pozitivă a vânzărilor a fost influenţată în principal de livrările către sectorul auto, cu o pondere de peste 50% din totalul rulajului.

    Bosch a inaugurat recent în comuna Jucu, judeţul Cluj, cea de-a doua fabrică de componente auto pe care o deţine în România. Compania a investit peste 70 milioane de euro în noua fabrică, cu o suprafaţă utilă de aproximativ 38.000 de metri pătraţi. Până la sfârşitul anului vor fi angajate circa 750 de persoane în noua fabrică. În prezent, unitatea are 325 de angajaţi.

    Cu acea ocazie, preşedintele Traian Băsescu declara că nu trebuie uitat sprijinul financiar pe care l-a acordat statul român investitorilor prin ajutoare de stat. “Toată lumea spune: <Uite o nouă fabrică> – Bosch a deschis la Cluj o nouă fabrică. Bosch uită întotdeauna să spună că a avut un sprijin, un ajutor de stat de circa 8 milioane de euro ca să facă investiţia. Nu există firmă străină care investeşte în România, fie că se numeşte Ford, fie că se numeşte Dacia, care să nu beneficieze de o formă sau alta de ajutor de stat, pentru că este un parteneriat între guvern şi investitorul străin în scopul creării de locuri de muncă”, a spus Traian Băsescu.