BusinessMagazin

Tag: avion

  • Un tânăr de 21 de ani este pe cale să revoluţioneze industria aeriană

    Mai târziu, a dezvoltat o obsesie pentru simulatoarele de zbor – când era adolescent s-a alăturat Young Eagles (Tinerii Vulturi), un program care îi învaţă pe aviatorii aspiraţi cum să piloteze mici avioane Cessna.

    Hobby-ul a devenit greu de susţinut pe măsură ce a crescut. ”Să pilotezi un avion nu este acelaşi lucru cu a merge pe bicicletă – nu poţi să faci pauze de pregătire”, spune Futernick. ”Trebuie să faci acest lucru în mod constant, pe parcursul întregului an, pe măsură ce am crescut, a devenit dificil pentru mine să fac acest lucru.”

    În cele din urmă, a început să lucreze pentru businessul familiei, o firmă de imobiliare şi de management logistic. A studiat Marketingul, psihologia şi finanţele la Şcoala de business Stern, din cadrul New York University. În cele din urmă, fascinaţia lui pentru avioane l-a propulsat pe o traiectorie diferită – una care îmbină spiritul lui antreprenorial cu pasiunea pentru aviaţie.

    În 2016, când avea doar 20 de ani, a fondat ZED Aerospace, un start-up cu sediul central în Miami, axat pe dezvoltarea tehnologiilor de zbor inovatoare. Acesta este finanţat de investitori din Statele Unite, Europa şi Orientul Mijlociu. Primul produs al companiei, Aura, ţinteşte să umple golul dintre transportul comercial şi serviciile de chartere private. Start-up-ul promite să livreze călătorii aeriene luxoase la preţuri relativ accesibile, scrie Forbes.

    Este planificat ca acest serviciu să înceapă în 2019 – decolările şi aterizările vor fi exclusiv de pe aeroporturi private – care vor deservi iniţial oraşe precum Miami, New York, Chicago, Atlanta, Los Angeles şi Denver. În următorul an, este planificată o extindere a serviciului în Las Vegas, San Francisoc, Seattle, Boston şi Houston.

    Operate de Presidential Aviation, fiecare dintre aeronavele Aura au două cabine pentru clasa I, care acomodează 21 de pasageri şi oferă cel mai amplu spaţiu pentru zboruri comerciale din Statele Unite şi WAVE – cabina semnătură a companiei. Cu doar opt locuri, WAVE oferă o experienţă similară unui avion privat, la preţul unui zbor normal.

    Membrii Aura pot să îşi facă un număr nelimitat de rezervări şi să se bucure de preţuri fixe pentru toate rutele, având totodată parte de alegerea locului din avion şi de o politică flexibilă de anulări.

    Pentru a deveni membru Aura, un pasager trebuie să plătească o taxă iniţială de 700 de dolari şi o taxă lunară de 250 de dolari (cei care plătesc însă până 31 iulie beneficiază de o reducere şi vor plăti doar 100 de dolari pe lună. Spre comparaţie, Jet Smarter, cel mai mare competitor al Aura – are o taxă iniţială de 3.000 de dolari şi o taxă anuală de 4.950 de dolari pentru membershipul individual.Preţurile biletelor de avion pentru cei care sunt membri Aura variază de la 280 de dolari, la 580 de dolari pentru clasa I şi 600 de dolari pentru clasa WAVE.

  • Motivul pentru care stewardesele întâmpină pasagerii cu mâinile la spate

    Este destul de simplu: înainte de decolare, stewardesele ţin cont de numărul de pasageri care urcă la bord sau când aceştia sunt aşezaţi la locurile lor, cu ajutorul unui contorizator special. Tocmai de aceea îşi ţin mâinile la spate, pentru a nu atrage prea mult atenţia asupra lor.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Wizz air anunţă alocarea celei de-a zecea aeronave la Bucureşti şi patru rute noi lansate în 2018

    Potrivit reprezentanţilor companiei, cea de-a zecea aeronavă Airbus A321 din Bucureşti, cu o capacitate de 230 de locuri, va asigura cursele pe noile rute, cu începere din Bucureşti către Atena, Göteborg, Nisa şi Kutaisi, precum şi frecvenţe către opt destinaţii din Bucureşti: Barcelona, Bari, Billund, Eindhoven, Geneva, Londra Luton, Paris Beauvais şi Tel-Aviv, programul companiei aeriene având 24 de zboruri adiţionale săptămânale cu plecare de la Bucureşti.

    Potrivit Simonei Ratz, zborul din Bucureşti către Kutaisi (Georgia) se operează în zilele de marţi, joi şi sâmbătă, cu începere din 3 iulie, zborul Bucureşti-Göteborg se va opera în zilele de miercuri şi duminică, începând cu 27 iunie, iar Bucureşti-Nisa va zbura în zilele de marţi, joi şi sâmbătă din data de 26 iunie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Când călătoriile cu avionul devin plictisitoare

    „Soţia mea are câini de rasă cu care mergeam la concursuri peste tot în Europa şi aveam nevoie de o maşină mai mare. Mergând din aproape în aproape, am descoperit un importator în Otopeni, iar după doi ani am cumpărat un autocar, care a costat aproximativ 200.000 de euro. Apoi au început să îmi vină idei şi am mai cumpărat o autorulotă”, descrie antreprenorul Florin Hriţuliac primii paşi făcuţi în direcţia businessului Haff.

    Pe 2 aprilie 2015 a venit autorulota, iar pe 4 aprilie deja o închiriase până pe data de 6 ianuarie 2016, pentru 130 de euro pe zi, printr-o singură postare pe site-ul OLX, povesteşte Hriţuliac. A descoperit astfel potenţialul businessului şi s-a grăbit să cumpere şi al doilea tip de autorulotă, un model low-cost, care a fost închiriat la fel de repede precum prima. În prezent, flota pe care o deţine, formată din 61 de autovehicule, nu este suficientă pentru a acoperi cererea care creşte de la an la an.

    Tariful de închiriere variază între 27 de euro şi 190 de euro pe zi, în funcţie de sezon, de gama din care face parte vehiculul şi de perioada pentru care este închiriată. „27 de euro pe zi costă o rulotă remorcabilă, iar autorulota din gama premium este 190 de euro pe zi.  Durata medie de închiriere este de 10 zile, dar avem şi clienţi care închiriază autorulote pentru 90 de zile şi revin în fiecare an”, explică Florin Hriţuliac.

    Anul trecut, compania Haff a avut aproximativ 860 de clienţi. Dintre ei,  majoritatea au închiriat autorulote pentru o perioadă de 10 zile şi le-au folosit pentru vacanţe în străinătate. Vânzările companiei au ajuns astfel la peste 2 milioane de lei.

    Autorulotele companiei Haff circulă 90% din timp în Europa, mai puţin în România, deoarece tarifele de închiriere sunt destul de mari, spune proprietarul Haff. „Autorulotele noastre au circulat 300 de zile în continuu în toată Europa, dar anul acesta, dacă mărim flota, estimăm că vom scădea uşor la 270 – 280 de zile de închiriere per vehicul, dar am hotărât pentru anii 2019 – 2024 să începem să aducem în medie 200 de vehicule în flotă anual.”

    Haff importă vehiculele de la unul dintre cei mai mari producători de autorulote din Europa, compania Burstner, parte a grupului Erwin Hymer Germania. „Noi reprezentăm doar branduri germane, pentru că am tot făcut teste de comparaţie şi am concluzionat că cele germane sunt ce avem nevoie. În plus, avem în spate şi finanţarea producătorului din Germania, care ne-a spus că ne oferă necondiţionat un volum de 700 de vehicule anual.”

    Pe de altă parte, Haff lucrează cu aproape toate firmele de leasing din România, care au fost deschise către acest concept de business.
    Modelul de business presupune ca flota de autorulote deţinută de Haff să fie schimbată după două sezoane de închiriere. Astfel, în luna aprilie, antreprenorii cumpără o nouă flotă de vehicule, schimbate în luna noiembrie a anului următor. Antreprenorii au creat şi o divizie în cadrul companiei Haff care oferă flote de vehicule pentru alte companii din domeniu.

    „Avem clienţi pe care îi redirecţionăm către alte firme care închiriază autorulote pentru că nu putem acoperi cererea. Facem rezervări şi cu opt luni înainte. Am sesizat că la noi acest business nu s-a dezvoltat, deşi în Europa funcţionează de 60 de ani, însă avem o divizie care înfiinţează flote de închirieri pentru alte firme din România. Avem deja două parteneriate, unul la Iaşi, unul la Suceava, şi câteva în discuţie”, descrie antreprenorul una dintre direcţiile de dezvoltare a businessului.

    „Ne-am axat pe piaţa locală intenţionat, pentru că am vrut să popularizăm acest tip de turism în România. Vrem să circule din ce în ce mai multe autorulote pe străzile din România, ca lumea să le vadă şi să le închirieze, pentru că eu aşa văd extinderea pieţei locale”, descrie el strategia conturată.

    În plus, el a sesizat că un trend care a început anul acesta este dat de turiştii români care vin în vacanţă din străinătate şi închiriază autorulote pentru a le arăta copiilor România. „Sunt mulţi români care s-au stabilit în străinătate şi copiii lor nu ştiu să vorbească limba română, dar când vin în România închiriază o autorulotă şi pleacă într-un tur al ţării.”

    El a constatat că 40% din clienţii care închiriază se întorc în fiecare an, iar mulţi dintre ei ajung să cumpere unul dintre vehicule la un moment dat.

    „Vrem ca flota noastră să nu depăşească un an şi jumătate vechime, pentru că vrem să aibă o rotaţie cât mai mare. Şi le vindem clienţilor: spre exemplu, o autorulotă care a sosit în flota noastră în 2017, achiziţionată cu 58.000 de euro, o vindem la 29.900 de euro plus TVA.” În ceea ce priveşte personalul din cadrul companiei, care în prezent numără nouă angajaţi, Florin Hriţuliac spune că vrea să construiască o echipă unită şi stabilă, iar pentru asta, la final de an, din totalul profitului pe care îl înregistrează compania, 30% se împarte între angajaţi.

    „Îmi place să practic această metodă de fidelizare a personalului.” În prezent, Florin Hriţuliac povesteşte că sunt lideri europeni în domeniu care încearcă să îi convingă să intre şi pe pieţele din jur. Astfel, în mai 2019 compania Haff va deschide simultan două noi sedii, unul la Atena şi unul la Budapesta. „În Budapesta parcul de autorulote este foarte vechi şi tarifele de închiriere sunt foarte mari, iar în Atena parcul auto este învechit şi turiştii nu vor să închirieze vehicule de acolo. Apoi, în următorii cinci – şapte ani, vrem să ne dezvoltăm la nivel regional pe pieţele din ţările fostei Iugoslavii.”

    În prezent, piaţa din România are un potenţial de 7.000 de autovehicule anual, fiind o piaţă estimată la jumătate de miliard de euro, de către partenerii germani cu care lucrează compania Haff. Alte companii care se ocupă cu închirierea autorulotelor în România sunt Joy2Wander, GeograficTravel şi GoCamper.

  • Vola.ro a depăşit pragul de 30.000 de bilete vândute într-o lună

    Numărul lunar de bilete de avion vândute a variat în 2018 între 26.000 şi 29.879. Acesta depinde de dinamica şi specificul lunii calendaristice. Spre exemplu, luna ianuarie a înregistrat un record de vânzări, fiind luna cu cele mai multe promoţii de la companiile aeriene. Lunile Martie, Aprilie, din nou înregistrează creşteri datorită apropierii de sezonul de vară. 

    În anul 2017 Vola.ro a vândut, în medie, 25.360 de bilete de avion în fiecare lună. 

    Cel mai ieftin bilet vândut în luna mai a costat 6 euro şi a fost un bilet low cost pe ruta Bucureşti – Bruxelles.  Cel mai scump bilet vândut în luna mai a costat 1770 euro şi a fost un bilet cu destinaţia Cuzco, Peru.

    Dintre destinaţiile externe preferate de români, acestea sunt: Londra, Milano, Roma, Barcelona, Atena, Bruxelles, Paris şi Madrid. 

    Dintre destinaţiile îndepărtate sau exotice, cele mai multe bilete au fost pentru destinaţii precum Cancun, Havana, New Delhi, Manila şi Mauritius.

     

  • Cum am putea călători cu avionul: Scenariul care până acum câţiva ani părea SF acum ar putea fi realitate. ”Trebuie să mă simt bine, aeroportul să devină o destinaţie, nu un loc pe care-l urăsc”

    Ajungi la aeroport fără bilet sau paşaport. Nu trebuie să te îngrijorezi, pentru că sistemul îţi scanează faţa şi aMprenta; ştie cine eşti şi în ce avion să te urci. Când ajungi la poartă, aceasta se deschide automat deoarece camerele de luat vederi te recunosc şi ai voie să urci în avion. Iată un scenariu dintr-un viitor care ar putea să nu fie atât de îndepărtat pe cât ai crede.

    În ultimii 30 de ani, aeroporturile au evoluat şi nu mai sunt doar spaţii de unde avioanele decolează, ci s-au transformat în locuri ce oferă servicii călătorilor, pe lângă zborul propriu-zis. Chiar şi aşa însă, acest business trebuie să se schimbe în ton cu cerinţele călătorilor.
    „Trebuie crescut confortul în aeroport, trebuie să mă simt bine, aeroportul să devină o destinaţie, nu un loc pe care-l urăsc”, spune Jürgen Röhricht, vicepreşedinte, general manager & innovation lead services industries, Middle & Eastern Europe al SAP.

    Traficul de pasageri la nivel global a depăşit 7,7 miliarde în 2016 şi este de aşteptat ca acest număr să se dubleze până în 2031, potrivit unui raport al Airports Council International (ACI). Până în 2040, China va deveni cea mai mare piaţă de pasageri din lume, India va urca de pe cinci (în 2016) până pe locul trei. Un număr de economii emergente vor urca în clasament, tot mai multe persoane din ţări ca Indonezia, Emiratele Arabe Unite sau Vietnam vor călători mai mult. De fapt, economiile emergente vor repezenta peste 60% din totalul traficului de pasageri.
    Potrivit Consiliului Internaţional al Aeroporturilor, există în acest moment 17.678 de aeroporturi comerciale în lume, iar Statele Unite au cea mai mare densitate de aeroporturi de pe planetă.

    Pentru ca aeroporturile să poată susţine o asemenea creştere, este nevoie ca acestea să facă pasul spre lumea digitală şi să implementeze sisteme IoT pentru a creşte satisfacţia călătorilor, implicit şi veniturile aeroporturilor, dar şi ale comercianţilor. De asemenea, este nevoie de implementarea unor sisteme de securitate biometrice pentru a fluidiza traficul de persoane tot mai ridicat.

    „Deoarece proiectele de infrastructură sunt costisitoare, o abordare bazată pe date privind cererea viitoare precum numărul de zboruri, traficul de pasageri şi volumul mărfurilor aeriene oferă managerilor aeroporturilor informaţiile necesare pentru a construi strategii eficiente de dezvoltare”, este de părere Angela Gittens, directorul general al ACI World.

    Tehnologia cu cipuri biometrice este utilizată în industria aeriană, însă este abia la început. În 2017, câteva linii aeriene americane au investit în tehnologie de recunoaştere facială şi de amprentă; în aeroportul Heathrow au fost instalate 36 de porţi cu sisteme de identificare biometrică, astfel încât pasagerii se pot îmbarca singuri.

    Cum ar funcţiona sistemul de autentificare? După ce un pasager ar cumpăra un bilet, acesta ar fi asociat persoanei lui, astfel încât atunci când ajunge la aeroport îi este scanată faţa şi amprenta şi este lăsat să intre. Astfel, această intrare ar fi singurul punct de control din tot aeroportul, activitatea pasagerului fiind urmărită de zeci şi sute de camere de filmat şi de senzori. La final, înainte să te urci în avion, camerele te-ar recunoaşte şi poarta de îmbarcare s-ar deschide. Acesta este un viitor posibil al acestei industrii.

    Totuşi, sistemul nu este chiar science-fiction, ci este implementat (chiar dacă nu total) în anumite aeroporturi, precum cel din Bengaluru (India) sau cel din Dubai. „Faţa devine paşaportul tău: te autentifici o singură dată, apoi, oriunde mergi, camerele te detectează şi te urmăresc; astfel, sistemul poate fi folosit pentru cumprături, check-in, securitate etc.”, explică Roland Müller, global solution manager for airport la SAP.
    Aeroporturile au ceva la care alte locuri doar visează: un public captiv, care timp de două ore (în medie) trebuie să fie convinşi să consume  alimente şi băuturi, servicii  sau să achiziţioneze produse. Astfel, şi aici s-ar putea implementa tehnologii şi procese de interpretare a datelor şi Internet of Things pentru ca pasagerii să aibă parte de o experienţă bazată pe nevoile lor. În timpul unei călătorii, aeroporturile ar putea culege informaţii prin senzori şi camere video despre pasageri care în viitor ar putea fi folosite pentru a îmbunătăţi experienţa de călătorie. Sondajul 2016 Global Passenger Survey arată că, în ciuda îngrijorărilor legate de intimitate, 85% dintre pasageri ar fi dispuşi să ofere informaţii în plus despre ei pentru a grăbi procesul de intrare în aeroport.

    În acest scenariu al aeroportului digital, senzorii din aeroporturi au putea fi folosiţi pentru a oferi experienţe şi promoţii personalizate nevoilor pasagerilor. De exemplu, dacă un pasager tocmai a aflat că avionul întârzie, ar putea să primească o ofertă de reducere la un meniu de mâncare. „Poţi folosi programe pentru a informa magazinele ca oamenii dintr-o anumită zonă de unde pleca avionul o să aibă un timp extra de aşteptare de 45 de minute şi astfel magazinele pot începe o campanie, pot oferi ceva de mâncat, de băut, reduceri la cadouri. După 45 de minute, poţi termina campania şi poţi vedea rezultatele în timp real”, explică Roland Müller, global solution manager for airport la SAP. El adaugă că un aeroport care vrea astfel de soluţii trebuie să fie îndeajuns de matur din punct de vedere digital şi punctează că nu contează dacă este un aeroport mic sau mare. „Ar putea fi un aeroport mic dar care inovează, şi câteodată aeroporturile mici sunt mai inovatoare decât cele mari, deoarece pot să pună banii în proiecte mai mici, de unde să obţină mai multă valoare. Mare sau mic, oricum ar fi, este nevoie ca aeroportul să aibă un nivel de pregătire digitală”, este de părere Roland Müller.

    Jürgen Röhricht consideră că pentru implementarea unui astfel de sistem, trebuie ca aeroportul să aibă o anumită structură tehnică, dar mai ales să aibă un management care-şi doreşte o schimbare, un management care să cunoască starea aeroportului şi să se gândească unde vrea să ajungă. „Gândiţi-vă la următorul scenariu din viitor: de ce să aleg să zbor cu avionul 1.500 km, o distanţă mare, dacă încă îmi ia 6 ore (trebuie să fiu cu două ore înainte la aeroport, apoi să fac check-in, apoi să trec de security, apoi să zbor), când aceeaşi cursă am putea să-mi ia şapte ore cu o maşină care poate fi 50-70% autonomă?”, spune el. Röhricht menţionează că „dacă aeroporturile vor datele pasagerilor, atunci oamenii trebuie să simtă că primesc ceva înapoi relevant pentru ei. Nu ceea ce primeşte toată lumea”.

    Aşadar, un aeroport care vrea să implementeze astfel de tehnologii trebuie să aibă o oarecare infrastructură digitală pusă la punct. „Un aeroport de mijloc are circa 80-100 de sisteme IT. Orice aeroport care are sistemele esenţiale (în jur de 40-50 de sisteme IT) are uneltele potrivite pentru a face pasul spre aeroport digital”, spune un reprezentant al firmei de consultanţă GrayMatter, care lucrează alături de SAP la implementarea de tehnologii pentru aeroporturi.

    Pentru a putea administra astfel de date sensibile, atât aeroporturile cât şi liniile aeriene investesc în infrastructura IT şi securizarea datelor. Potrivit unui studiu al SITA, companie ce oferă soluţii IT pentru aeroporturi, 96% dintre aeroporturi plănuiesc iniţiative în securitatea cibernetică în următorii trei ani. Cât de mare trebuie să fie investiţia pentru digitalizarea unui astfel de business? Costurile depind în mare măsură de ce tehnologie are aeroportul, de ce tehnologie are nevoie. „Înainte să investeşti bani, trebuie să ştii ce vrei. Trebuie să ştii cum arată situaţia în prezent şi cum doreşti să fie”, consideră Müller.  
    În aceeaşi perioadă, 52% dintre aeroporturi plănuiesc să cerceteze şi să dezvolte proiecte de inteligenţă artificială. De asemenea, potrivit SITA, 14% dintre liniile aeriene şi 9% dintre aeroporturi folosesc în prezent chatbots; conform previziunilor, 68% dintre linii aeriene şi 42% dintre aeroporturi vor folosi chatbots dotaţi cu inteligenţă artficială până în 2020.
    Ca termen de comparaţie: pe 30 martie anul acesta, traficul aerian din Bucureşti a fost blocat timp de o oră după ce o bucată de pistă s-a rupt în timpul decolării unei aeronave a companiei El Al. Acest blocaj a fost cauzat de faptul că a doua pistă a aeroportului, nefuncţională pe o treime din lungime, era închisă pentru lucrări de întreţinere.

  • Cum şi de ce trebuie să se schimbe aeroporturile

    În ultimii 30 de ani, aeroporturile au evoluat şi nu mai sunt doar spaţii de unde avioanele decolează, ci s-au transformat în locuri ce oferă servicii călătorilor, pe lângă zborul propriu-zis. Chiar şi aşa însă, acest business trebuie să se schimbe în ton cu cerinţele călătorilor.
    „Trebuie crescut confortul în aeroport, trebuie să mă simt bine, aeroportul să devină o destinaţie, nu un loc pe care-l urăsc”, spune Jürgen Röhricht, vicepreşedinte, general manager & innovation lead services industries, Middle & Eastern Europe al SAP.

    Traficul de pasageri la nivel global a depăşit 7,7 miliarde în 2016 şi este de aşteptat ca acest număr să se dubleze până în 2031, potrivit unui raport al Airports Council International (ACI). Până în 2040, China va deveni cea mai mare piaţă de pasageri din lume, India va urca de pe cinci (în 2016) până pe locul trei. Un număr de economii emergente vor urca în clasament, tot mai multe persoane din ţări ca Indonezia, Emiratele Arabe Unite sau Vietnam vor călători mai mult. De fapt, economiile emergente vor repezenta peste 60% din totalul traficului de pasageri.
    Potrivit Consiliului Internaţional al Aeroporturilor, există în acest moment 17.678 de aeroporturi comerciale în lume, iar Statele Unite au cea mai mare densitate de aeroporturi de pe planetă.

    Pentru ca aeroporturile să poată susţine o asemenea creştere, este nevoie ca acestea să facă pasul spre lumea digitală şi să implementeze sisteme IoT pentru a creşte satisfacţia călătorilor, implicit şi veniturile aeroporturilor, dar şi ale comercianţilor. De asemenea, este nevoie de implementarea unor sisteme de securitate biometrice pentru a fluidiza traficul de persoane tot mai ridicat.

    „Deoarece proiectele de infrastructură sunt costisitoare, o abordare bazată pe date privind cererea viitoare precum numărul de zboruri, traficul de pasageri şi volumul mărfurilor aeriene oferă managerilor aeroporturilor informaţiile necesare pentru a construi strategii eficiente de dezvoltare”, este de părere Angela Gittens, directorul general al ACI World.

    Tehnologia cu cipuri biometrice este utilizată în industria aeriană, însă este abia la început. În 2017, câteva linii aeriene americane au investit în tehnologie de recunoaştere facială şi de amprentă; în aeroportul Heathrow au fost instalate 36 de porţi cu sisteme de identificare biometrică, astfel încât pasagerii se pot îmbarca singuri.

    Cum ar funcţiona sistemul de autentificare? După ce un pasager ar cumpăra un bilet, acesta ar fi asociat persoanei lui, astfel încât atunci când ajunge la aeroport îi este scanată faţa şi amprenta şi este lăsat să intre. Astfel, această intrare ar fi singurul punct de control din tot aeroportul, activitatea pasagerului fiind urmărită de zeci şi sute de camere de filmat şi de senzori. La final, înainte să te urci în avion, camerele te-ar recunoaşte şi poarta de îmbarcare s-ar deschide. Acesta este un viitor posibil al acestei industrii.

    Totuşi, sistemul nu este chiar science-fiction, ci este implementat (chiar dacă nu total) în anumite aeroporturi, precum cel din Bengaluru (India) sau cel din Dubai. „Faţa devine paşaportul tău: te autentifici o singură dată, apoi, oriunde mergi, camerele te detectează şi te urmăresc; astfel, sistemul poate fi folosit pentru cumprături, check-in, securitate etc.”, explică Roland Müller, global solution manager for airport la SAP.
    Aeroporturile au ceva la care alte locuri doar visează: un public captiv, care timp de două ore (în medie) trebuie să fie convinşi să consume  alimente şi băuturi, servicii  sau să achiziţioneze produse. Astfel, şi aici s-ar putea implementa tehnologii şi procese de interpretare a datelor şi Internet of Things pentru ca pasagerii să aibă parte de o experienţă bazată pe nevoile lor. În timpul unei călătorii, aeroporturile ar putea culege informaţii prin senzori şi camere video despre pasageri care în viitor ar putea fi folosite pentru a îmbunătăţi experienţa de călătorie. Sondajul 2016 Global Passenger Survey arată că, în ciuda îngrijorărilor legate de intimitate, 85% dintre pasageri ar fi dispuşi să ofere informaţii în plus despre ei pentru a grăbi procesul de intrare în aeroport.

    În acest scenariu al aeroportului digital, senzorii din aeroporturi au putea fi folosiţi pentru a oferi experienţe şi promoţii personalizate nevoilor pasagerilor. De exemplu, dacă un pasager tocmai a aflat că avionul întârzie, ar putea să primească o ofertă de reducere la un meniu de mâncare. „Poţi folosi programe pentru a informa magazinele ca oamenii dintr-o anumită zonă de unde pleca avionul o să aibă un timp extra de aşteptare de 45 de minute şi astfel magazinele pot începe o campanie, pot oferi ceva de mâncat, de băut, reduceri la cadouri. După 45 de minute, poţi termina campania şi poţi vedea rezultatele în timp real”, explică Roland Müller, global solution manager for airport la SAP. El adaugă că un aeroport care vrea astfel de soluţii trebuie să fie îndeajuns de matur din punct de vedere digital şi punctează că nu contează dacă este un aeroport mic sau mare. „Ar putea fi un aeroport mic dar care inovează, şi câteodată aeroporturile mici sunt mai inovatoare decât cele mari, deoarece pot să pună banii în proiecte mai mici, de unde să obţină mai multă valoare. Mare sau mic, oricum ar fi, este nevoie ca aeroportul să aibă un nivel de pregătire digitală”, este de părere Roland Müller.

    Jürgen Röhricht consideră că pentru implementarea unui astfel de sistem, trebuie ca aeroportul să aibă o anumită structură tehnică, dar mai ales să aibă un management care-şi doreşte o schimbare, un management care să cunoască starea aeroportului şi să se gândească unde vrea să ajungă. „Gândiţi-vă la următorul scenariu din viitor: de ce să aleg să zbor cu avionul 1.500 km, o distanţă mare, dacă încă îmi ia 6 ore (trebuie să fiu cu două ore înainte la aeroport, apoi să fac check-in, apoi să trec de security, apoi să zbor), când aceeaşi cursă am putea să-mi ia şapte ore cu o maşină care poate fi 50-70% autonomă?”, spune el. Röhricht menţionează că „dacă aeroporturile vor datele pasagerilor, atunci oamenii trebuie să simtă că primesc ceva înapoi relevant pentru ei. Nu ceea ce primeşte toată lumea”.

    Aşadar, un aeroport care vrea să implementeze astfel de tehnologii trebuie să aibă o oarecare infrastructură digitală pusă la punct. „Un aeroport de mijloc are circa 80-100 de sisteme IT. Orice aeroport care are sistemele esenţiale (în jur de 40-50 de sisteme IT) are uneltele potrivite pentru a face pasul spre aeroport digital”, spune un reprezentant al firmei de consultanţă GrayMatter, care lucrează alături de SAP la implementarea de tehnologii pentru aeroporturi.

    Pentru a putea administra astfel de date sensibile, atât aeroporturile cât şi liniile aeriene investesc în infrastructura IT şi securizarea datelor. Potrivit unui studiu al SITA, companie ce oferă soluţii IT pentru aeroporturi, 96% dintre aeroporturi plănuiesc iniţiative în securitatea cibernetică în următorii trei ani. Cât de mare trebuie să fie investiţia pentru digitalizarea unui astfel de business? Costurile depind în mare măsură de ce tehnologie are aeroportul, de ce tehnologie are nevoie. „Înainte să investeşti bani, trebuie să ştii ce vrei. Trebuie să ştii cum arată situaţia în prezent şi cum doreşti să fie”, consideră Müller.  
    În aceeaşi perioadă, 52% dintre aeroporturi plănuiesc să cerceteze şi să dezvolte proiecte de inteligenţă artificială. De asemenea, potrivit SITA, 14% dintre liniile aeriene şi 9% dintre aeroporturi folosesc în prezent chatbots; conform previziunilor, 68% dintre linii aeriene şi 42% dintre aeroporturi vor folosi chatbots dotaţi cu inteligenţă artficială până în 2020.
    Ca termen de comparaţie: pe 30 martie anul acesta, traficul aerian din Bucureşti a fost blocat timp de o oră după ce o bucată de pistă s-a rupt în timpul decolării unei aeronave a companiei El Al. Acest blocaj a fost cauzat de faptul că a doua pistă a aeroportului, nefuncţională pe o treime din lungime, era închisă pentru lucrări de întreţinere.

  • Ryanair a anunţat o nouă promoţie. Cu cât s-au ieftinit biletele de avion

    Operatorul low-cost Ryanair a lansat astăzi, 6 iunie, o nouă promoţie masivă de vară, cu până la 20% reducere pentru 1 milion de locuri, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. 

    Această promoţie este disponibilă pentru călătorii în perioada iunie-septembrie şi poate fi găsită pe site-ul companiei până la miezul nopţii de vineri, 8 iunie.

     

     

     

  • Un preot le cere enoriaşilor să se roage pentru ca el să-şi cumpere al patrulea avion privat

    Astfel, un pastor American le-a pretins enoriaşilor săi să îl ajute să strângă fonduri pentru achiziţionarea unui avion privat de 54 de milioane de dolari, necesar în lucrarea sa misionară. 

    Cu toate că şi-a achiziţionat deja cu bani gheaţă încă trei avioane, Jesse Duplantis, în vârstă de 68 de ani, spune că Dumnezeu i-a vorbit, spunându-i că trebuie să creadă în El pentru a primi un al patrulea, model Falcon 7X.

    Într-un video publicat pe conturile sale de socializare, Duplantis spune că avionul cu trei motoare ar permite personalului de la biserică să zboare „oriunde în lume, cu o singură oprire”, reducând costurile de combustibil, menţinând în acelaşi timp o acoperire globală, screi CBS News. El a adăugat că Iisus Hristos „nu ar mai călări un măgar, ar folosi un avion care zboară peste tot în lume ”.

    Duplantis nu a putut fi contactat pentru un comentariu, însă opinia sa a fost clar exprimată în online. El a spus că va continua să se folosească de avioanele sale, “chiar dacă unii nu sunt de acord ca preoţii să deţină avioane private”.

     

  • Ai amenzi neplătite sau ai înjurat pe stradă? Ţara în care statul îţi va limita viteza la internet, îţi va interzice să zbori cu avionul sau îţi va bloca accesul la credite bancare dacă nu te conformezi regulilor sociale

    Sistemul creditelor sociale din China a împiedicat până acum 11,4 milioane de oameni să zboare cu avionul şi 4,25 milioane de oameni să circule cu trenul, potrivit Business Insider.

    Cifrele, de la sfârşitul lunii aprilie, au fost incluse într-un raport emis de trustul de presă Global Times, dar nu se specifică cu claritate ce ofense au adus statului cei vizaţi de interdicţii.

    Sistemul Social de Credit din China este de fapt o colecţie de „liste negre”, care sunt mai mult de 10 la nivel naţional.

    Fiecare listă se bazează pe o serie de ofense sociale – precum comportament necorespunzător în avioane şi trenuri, amenzi, contravenţii sau nerespectarea ordinelor judecătoreşti – iar sistemul determină pedepsele pe care le înfruntă fiecare individ, de la viteză mai mică la internet şi până la blocarea împrumuturilor.

    În timp ce nu este specificat clar de ce atât de mulţi oameni au avut călătoriile blocate, un fost oficial, Hou Yunchun a fost citat de publicaţia americană spunând că sistemul trebuie îmbunătăţit încât „oamenii discreditaţi să devină faliţi”.

    Lista neagră la care se referă Hou implică oameni cu datorii şi a fost creată de Curtea Supremă pentru a împinge oameni spre a se conforma verdictelor primite şi spre a-şi achita datoriile.

    Curtea publică numele şi datele de identitate al debitorilor pe propriul website. Aceştia primesc interdicţie pentru călătoriile cu avionul şi cu trenurile de mare viteză, şi nu pot sta la hoteluri de patru şi cinci stele, nu-şi pot trimite copii la şcoli scumpe, nu pot închiria maşini ieftine şi nu pot face cumpărături de lux online.

    În unele provincii există mesaje preînregistrate. Atunci când încerci să suni pe cineva care se află pe lista neagră a debitorilor, există un mesaj care te anunţă că persoana pe care o contactezi are datorii peste limite.

    În luna mai, un desen animat de scurtă durată cu fotografiile debitorilor a fost rulat în cinematograge, autobuze şi pe tabelele publice cu o voce de fundal care spunea „Vino, vino, uită-te la aceştia. Sunt persoane care împrumută bani şi nu îi dau înapoi”.

    Lista debitorilor a fost lansată în 2013 cu 31.259 de nume, iar în două săptămâni a fost vizitată de 180.000 de ori.

    Până în decembrie 2017, peste 8,8 milioane de debitori au fost adăugaţi pe listă.

    Cu aproape 2,5 milioane de călătorii anulate din cauza „creditelor sociale” în ultimele şase luni, China demonstrează că a început deja să ia măsuri drastice împotriva oamenilor care nu respectă normele sociale.