Pe fondul cererii tot mai crescute pentru produse sănătoase, brandul Republica BIO anunţă lansarea unei game proprii de gustări bio, Sănăţele, având în acest sens susţinerea partenerilor de retail printre care se numără Farmacia Tei, Bebe Tei, Remedia Vert şi, recent, lanţul de cafenele 5 to go.
Compania estimează că noua categorie de produse va genera în primul an de la lansare venituri de aproximativ 1 milion de euro.
„În ultimii doi ani alimentele sănătoase au devenit o necesitate. Românii sunt mult mai atenţi la ce mănâncă. Din fericire am înţeles cu toţii că, dacă alegem corect, ceea ce mâncăm ne poate face să ne simţim mai bine, să arătăm mai bine şi să fim mai sănătoşi. Românii vor alimente sănătoase la preţuri accesibile şi exact asta reprezintă Sănăţelele. Gustările constituie o nouă frontieră pentru brandul Republica BIO, iar viziunea noastră este de a aduce reţete sănătoase pentru cele mai frecvente obiceiuri de consum. În ultimii doi ani am studiat categoria şi am constatat că oamenii asociază snacking-ul cu produse mai puţin sănătoase” a declarat Ciprian Stancu, fondator Republica BIO.
Potrivit lui Radu Savopol, cofondator 5 to go, snacks-urile fac parte din categoriile care au înregistrat cele mai mari creşteri în perioada pandemiei. „Aşadar, vorbim despre un consum mai ridicat, însă acesta trebuie corelat cu faptul că România se află pe locul al doilea în UE la capitolul sedentarism.”
Tag: alimente
-
Un producător român pariază pe alimentele sănătoase şi vrea să ajungă la 1 milion de euro cu o nouă gamă de gustări bio
-
Mega Image lansează o nouă marcă proprie, MEGA, urmând să se concentreze prioritar pe dezvoltarea ei, în timp ce portofoliul de mărci proprii 365 şi Delhaize va fi redus
Retailerul olandezo-belgian Mega Image lansează o nouă marcă proprie, Mega, care include atât produse alimentare, cât şi nealimentare, şi care va fi disponibilă în curând în toată reţeaua de magazine din România, compania urmând să se concentreze prioritar pe dezvoltarea ei, în timp ce portofoliul de mărci proprii 365 şi Delhaize va fi redus.
În total, noua gamă va avea peste 360 de produse, dintre care 250 de produse alimentare, cu peste 45% din categoria proaspete, şi se va extinde în permanenţă.
“De când am pornit la drum, acum mai bine de 25 de ani, ne-am dorit ca Mega Image să fie sinonim cu calitatea. Şi nu doar cu calitatea, ci cu calitatea la un preţ corect. Am vrut ca toţi clienţii care cumpără de la noi cu toată încrederea să primească înapoi produse de încredere. Să fie mulţumiţi, încrezători că au făcut o alegere bună”, spune Adrian Nicolaescu, VP marketing, comunicare, e-commerce şi sustenabilitate Mega Image.
În prezent, peste 50 de produse sunt deja la raft, din categoriile lactate, ouă, legume, fructe, delicatese, mezeluri, iar anul viitor vor ajunge cele peste 360 de produse alimentare şi nealimentare în toate magazinele Mega Image şi Shop&Go.
În cadrul noii mărci proprii MEGA sunt cuprinse şi gamele BIO şi ECO pentru ambele categorii de produse, alimentare şi nealimentare.
Retailerul are un portofoliu extins de mărci proprii, respectiv Gusturi româneşti, Mega Apetit, Le Boucher, Bun de tot, Delicata, Perla, Nature’s Promise, Taste of Inspirations.
Lanţul de magazine Mega Image a ajuns să acopere 15 judeţe şi Bucureştiul la circa patru ani şi jumătate după ce olandezo-belgienii au început expansiunea la nivel naţional prin deschiderea pieţei din Cluj. Retailerul are în total aproape 900 de unităţi, supermarketuri şi magazine de proximitate, iar peste 500 sunt în Bucureşti.
După cifra de afaceri din 2020, Mega Image este al cincilea cel mai mare retailer local, cu afaceri de 7,2 mld. lei, în urcare cu 8,7% faţă de 2019, ultimul an de dinainte de pandemie.
-
Anul financiar 2020 în cifre: magazinele Auchan au avut în România, în medie, aproape 200.000 de clienţi pe zi. Bonul mediu a cuprins 13 produse în valoare de 83 de leiv
♦ Retailerul francez avea local, la finalul anului trecut, 73 de magazine, dintre care 33 de hipermarketuri, iar restul unităţi mai mici, de tip supermarket sau proximitate.
În anul financiar 2020 – ce a început la 1 octombrie 2019 şi s-a încheiat la 30 septembrie anul trecut -, retailerul francez Auchan a avut 72 de milioane de clienţi, ceea ce înseamnă o medie de aproape 200.000 de oameni pe zi. Aceştia au lăsat la casele de marcat ale magazinelor Auchan 6 mld. lei, respectiv un bon mediu de 83 de lei, arată calculele făcute de ZF pe baza Raportului de Sustenabilitate al companiei.
Cifra de afaceri a reţelei e diferită de cea publică (de 5,55 mld. lei în 2020), deoarece perioada de raportare e diferită. Mai exact, la Ministerul de Finanţe se depun rezultatele pentru anul calendaristic, nu pentru cel fiscal.
„Clienţii noştri (au cumpărat în 2020 – n.red.), în medie, 2.646.385 de produse zilnic. Oferim atât produse alimentare, cât şi nealimentare, de la cosmetice, detergenţi la articole de uz casnic şi electronice“, spun reprezentanţii Auchan. Asta înseamnă că fiecare client a avut în coş, în medie, 13 produse.
Obiectivul companiei este ca produsele marcă proprie să reprezinte aproximativ 50% din oferta totală. Auchan are peste 6.700 de articole marcă proprie, fără a lua în calcul produsele textile, conform raportului de sustenabilitate. „Ne angajăm să sprijinim producătorii locali, motiv pentru care peste 35% din întreaga gamă oferită reprezintă produse locale, iar majoritatea furnizorilor pentru produsele noastre marcă proprie sunt producători locali.“
Retailerul francez avea local, la finalul anului fiscal trecut, 73 de magazine, dintre care 33 de hipermarketuri, iar restul unităţi mai mici, de tip supermarket sau proximitate.
„Două supermarketuri noi au fost deschise în 2020 în Turda şi Buziaş. În total, Auchan a avut o prezenţă fizică în România de 25 de benzinării Petrom, 10 magazine de proximitate, 4 supermarketuri şi 33 de hipermarketuri. Intenţionăm să extindem în continuare marca MyAuchan în aproximativ 400 de staţii Petrom.“
Parteneriatul dintre cele două grupuri a fost iniţiat în 2017 cu o fază pilot în cadrul căreia au fost deschise magazine de proximitate MyAuchan în 15 staţii Petrom, atât în zone urbane, cât şi în zone rurale din ţară, urmărindu-se testarea modelului de afaceri şi evaluarea de către parteneri a potenţialului parteneriatului. Apoi, cele două părţi au anunţat că vor extinde acordul pentru toate cele 400 de benzinării Petrom, termenul fiind 2025.
„Cu o suprafaţă totală de vânzare de 280.000 de metri pătraţi, deservim o populaţie de aproximativ 5 milioane de locuitori care trăiesc în apropierea locaţiilor noastre“, spun oficialii Auchan.
Compania are, de asemenea, şi operaţiuni online, o aplicaţie proprie şi serviciul drive disponibil în aproape toate magazinele mari de tip hipermarket.
„Comerţul online a devenit una dintre priorităţile noastre. Ne desfăşurăm activitatea pe un model de afaceri „figital“, care ne asigură prezenţa atât online, cât şi fizic. Clienţii se pot bucura de o experienţă tradiţională de cumpărături alimentare sau pot intra în magazin, îşi pot alege articolele şi apoi pot plasa o comandă pentru ca articolele lor să fie livrate. Pe de altă parte, aceştia pot avea parte de o experienţă online completă în care plasează comanda online şi o au livrată la uşă sau pot opta pentru ridicarea alimentelor din magazin, de la punctul drive sau într-un punct de lucru Petrom.“
Auchan este, de asemenea, prezent pe diferite platforme de livrare cum ar fi FoodPanda, Glovo şi Takeaway.
-
Pandemia afectează marile economii occidentale: Inflaţia franceză atinge cea mai mare rată a ultimilor 13 ani
Inflaţia franceză a accelerat în noiembrie până la cel mai rapid ritm din ultimii 13 ani, deoarece creşterea la energie şi la mărfuri manufacturate a compensat scăderea costurilor alimentelor proaspete, relatează Bloomberg.
După ce Germania a înregistrat o creştere de 6% a preţurilor în aceeaşi perioadă, datele privind inflaţia pentru cea de-a doua economie a zonei euro se adaugă la îngrijorările legate de insistenţele Băncii Centrale Europene privitoare la caracterul temporar al creşterii costurilor pentru consumatori şi întreprinderi.
În timp ce rata Franţei a fost mică, la 3,4%, a fost peste aşteptările economiştilor şi a fost cea mai mare creştere anuală din 2008.
Guvernul francez a luat deja măsuri pentru a sprijini gospodăriile prin plafonarea preţurilor la energie şi prin acordarea de cecuri pentru 38 de milioane de oameni. Dar, având în vedere recuperarea din pandemia de Covid încă în faze incipiente, oficialii francezi îndeamnă BCE să nu reacţioneze la inflaţie prin înăsprirea politicii.
„Această inflaţie pentru noi astăzi este temporară, este legată de cererea puternică, ea însăşi legată de o redresare care este mult mai puternică decât am anticipat”, a declarat ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire, la Radio Notre Dame.
Un comunicat de date separat a arătat modul în care cheltuielile consumatorilor s-au contractat în mod neaşteptat în octombrie, motiv în plus de îngrijorare cu privire la felul în care gosporăriile vor răspunde la o inflaţie mai puternică. Cheltuielile totale au scăzut cu 0,4% lună de lună, cu o scădere de 1,8% a cheltuielilor pentru produsele manufacturate.
-
Noi nereguli în marile magazine din Bucureşti: comisarii au găsit alimente mucegăite şi mizerie
Comisarii de la Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor al Municipiului Bucureşti (CPCMB) au descoperit noi nereguli în marile magazine din Bucureşti şi Ilfov. În zonele alimentare din două magazine, ei au găsit alimente mucegăite şi mizerie.
Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor al Municipiului Bucureşti (CPCMB) a verificat joi respectarea prevederilor legale din domeniu, în zonele alimentare ale magazinelor Carrefour Băneasa şi Mega Image Baloteşti.
În urma controlului, au fost constatate numeroase deficienţe. Este vorba despre comercializarea unor legume şi fructe cu modificari organoleptice (consistenta moale, mucegai, lovituri mecanice) şi despre igienizarea necorespunzatoare a interiorului rotisorului (resturi alimentare, urme de arsuri, strat gros de grăsime, grilajul de la gura de ventilaţie murdar).
De asemenea, au fost descoperite produse de cofetărie cu zone cu mucegai de culoare alb-gri şi spaţii de prezentare cu praf şi resturi alimentare.
Ca urmare, comisarii CPCMB au sancţionat contravenţional operatorii economici, cu amenzi în valoare de 13.000 lei. În plus, comisarii au dispus următoarele măsuri: retragerea din circuitul consumului uman a produselor alimentare cu deficienţe şi oprirea temporară de la prestarea serviciului de rotisat (rotisor) în cazul magazinului Mega Image.
-
Un dispozitiv de buzunar arată ce alimente sunt periculoase pentru intestin
„Oamenii nu ar trebui să producă hidrogen în respiraţie”, explică Harte. Aceasta se întâmplă atunci când alimentele care nu au putut fi digerate în intestinul subţire se mută în intestinul gros, unde bacteriile le descompun, într-un proces numit fermentaţie. Acest proces eliberează gaze, cum ar fi hidrogenul sau metanul, care pot provoca durere sau balonare.
Dispozitivul AIRE de la FoodMarble, lansat în 2018, le permite utilizatorilor să testeze hidrogenul după mese, oferindu-le feedback în timp real cu privire la ce alimente sunt rele pentru organismul lor. Rezultatele sunt transmise prin Bluetooth către aplicaţia FoodMarble, unde utilizatorii pot înregistra ceea ce mănâncă, iar pe parcursul mai multor săptămâni pot depista ingredientele care declanşează simptomele, potrivit CNN.
Testele de respiraţie cu hidrogen reprezintă de mult timp o metodă de diagnosticare a afecţiunilor digestive, cum ar fi intoleranţa la lactoză şi, mai recent, supracreşterea bacteriană a intestinului subţire (SIBO), spune Harte. Dar el adaugă că tehnologia nu a fost accesibilă pe scară largă sau convenabilă, necesitând adesea mai multe drumuri la spital pentru testare.
„Prin miniaturizarea acesteia, scopul nostru este să democratizăm tehnologia”, spune el. „Avem mulţi pacienţi care pur şi simplu nu au avut o modalitate de a depăşi aceste probleme dificile. Dispozitivul nostru este uşor de utilizat şi de înţeles, le dă speranţă”.
Piaţa globală a tratamentelor pentru intestinul iritabil este, de asemenea, în creştere, urmând să ajungă la o valoare de peste 4 miliarde de dolari până în 2028, de la 2 miliarde de dolari în 2020, potrivit unui raport al firmei de cercetare de piaţă Research and Markets.
FoodMarble a vândut 25.000 dintre dispozitivele sale cu senzor de respiraţie şi tocmai a deschis precomenzile pentru o nouă versiune care măsoară şi nivelul de metan. Acestea sunt disponibile în întreaga lume şi costă între 190 şi 260 de dolari. Dar compania, care a obţinut o finanţare de 5,5 milioane de euro, doreşte, de asemenea, să intre pe piaţa clinică, iar tehnologia sa este în prezent în curs de testare la Johns Hopkins Medicine din SUA pentru a îmbunătăţi diagnosticarea SIBO.
Dr. Pankaj Jay Pasricha, profesorul care conduce studiul, spune că, până în prezent, dispozitivul a depăşit alte metode de testare a respiraţiei cu hidrogen.
Dr. Tara Troy, un gastroenterolog care conduce clinica Comprehensive Gastrointestinal Health din Northbrook, Illinois, consideră că un dispozitiv de luat acasă, reutilizabil, ar putea fi extrem de benefic atât pentru clinicieni, cât şi pentru pacienţi.
Efectuarea testelor de respiraţie într-un cadru clinic poate fi o provocare logistică şi necesită multă forţă de muncă, spune Troy, fiind nevoie ca un asistent medical să preleveze o probă de respiraţie la fiecare 15 minute, timp de mai multe ore.
„Atracţia dispozitivului FoodMarble este că nu este doar o analiză unică a respiraţiei”, spune ea. „O persoană ar putea să-l folosească de mai multe ori pentru a aduna mai multe puncte de date pe baza cărora să facă apeluri de judecată şi evaluări mai bune cu privire la sensibilităţile alimentare”.
Indigestia, crampele stomacale şi constipaţia sunt toate semne ale sindromului de colon iritabil, o afecţiune digestivă care se estimează că afectează una din 10 persoane din întreaga lume. Nu există un tratament, deşi această problemă poate fi gestionată prin schimbări în stilul de viaţă şi în alimentaţie.
-
Sustenabilitatea din bucătărie
Zero food waste e un nou concept în bucătăria internaţională care presupune reducerea ambalajelor prin folosirea recipientelor reutilizabile, dar şi reducerea semnificativă a risipei alimentare prin refolosirea îngredientelor. În fiecare an, în Europa, circa 89 de milioane de tone de alimente ajung la gunoi, iar 5 milioane provin din România, care ocupă a noua poziţie în clasamentul risipei la nivel european. Mădălina Santa vrea să schimbe obiceiurile de risipă din HoReCa prin adoptarea conceptului de zero food waste în propriul restaurant, aflat în Sfântu Gheorghe.
Zero food waste înseamnă că încercăm să valorificăm aproape tot ce există în bucătărie la nivel de materie primă”, spune Mădălina Santa, proprietara restaurantului Szikra din Sfântu Gheorghe, primul local din România care a adoptat conceptul de zero food waste.
Dacă ştii cum, orice poate fi folositor, de la cojile legumelor şi fructelor, până la pâinea care nu mai e proaspătă sau zaţul de la cafea.
„Treaba asta se întâmplă cumva natural, dacă sustenabilitatea e mereu în focusul afacerii, ceea ce e destul de rar în HoReCa în România. Ea trebuie să nu fie doar un deziderat, ci mai degrabă parte din rutina unui restaurant. Tocmai de aceea, suntem permanent atenţi şi deschişi să găsim soluţii creative, pentru a arunca cât mai puţin spre nimic în bucătărie.”
Problema risipei alimentare există de mulţi ani. În Europa circa 89 de milioane de tone de alimente ajung la gunoi, iar cinci dintre acestea provin din România, astfel că ţara noastră ocupă a noua poziţie în clasamentul risipei la nivel european. Un român aruncă circa 129 kg de mâncare pe an, iar în restaurante cantitatea este şi mai mare. Mădălina Santa este de părere că risipa din bucătărie vine în principal din incapacitatea bucătarilor şi angajaţilor din bucătării de a se organiza.
Mădălina Santa, proprietara restaurantului Szikra din Sfântu Gheorghe: „E nevoie de mult mai multă inteligenţă şi ştiinţă în bucătărie decât pare. Totodată, cred că mai e şi un aspect cultural întrucât suntem o ţară uşor obsedată de porţiile mari. Adeseori, clientul primeşte în farfurie mai mult decât i-ar fi suficient şi atunci, evident, se aruncă foarte multă mâncare.”
„E nevoie de mult mai multă inteligenţă şi ştiinţă în bucătărie decât pare. Totodată, cred că mai e şi un aspect cultural întrucât suntem o ţară uşor obsedată de porţiile mari. Adeseori clientul primeşte în farfurie mai mult decât i-ar fi suficient şi atunci, evident, se aruncă foarte multă mâncare”, explică Mădălina Santa.
Pe lângă eliminarea risipei alimentare, restaurantul pe care îl conduce antreprenoarea promovează şi ideea de sustenabilitate, care se bazează pe minima folosire a plasticului, dar şi pe colectare şi reciclare. Paiele folosite la Szikra sunt din inox sau din amidon, acestea din urmă fiind adunate cu resturi de şerveţele, lămâi sau plicuri de ceai pe care le aruncă la un container special de compost.
„La fel se întâmplă şi în bucătărie, totul este adunat şi colectat separat. Şi poate cel mai important lucru despre care adesea uităm să menţionăm este produsul local. Nu folosim fructe sau legume de import, fructe exotice sau peşte de ocean. 80% din ingredientele noastre provin din România, în special din Covasna şi Harghita”.
Antreprenoarea a trecut printr-un complex proces de selecţie a furnizorilor, pentru a putea înţelege care sunt standardele de calitate şi igienă pe care fermierii le respectă. Pe lângă acestea, un criteriu important de selecţie a fost constanţa, fiind nevoie ca furnizorul să poată livra un ingredient pe perioada sezonului în care se află în meniu.
Szikra este un business care s-a născut din pasiune şi ambiţie. Povestea Mădălinei Santa a început atunci când a decis că nu vrea să mai facă parte din businessurile altora, existând condiţii şi compromisuri pe care nu era dispusă să le facă. Astfel, s-a hotărât să îşi deschidă propriul business, acasă, pentru că era în ea un patriotism care se traducea în preţuirea pentru oamenii locului, dar şi pentru agricultura tradiţională făcută de micii fermieri, care pentru ea sunt acum o resursă inestimabilă.
Mădălina Santa este proprietara şi chef-ul localului, iar înainte de a porni pe drumul antreprenoriatului, ea a lucrat în publicitate, a făcut design grafic şi fotografie. Pasiunea pentru gastronomie exista, însă a fost antrenată şi educată la Institutul „Paul Bocuse” din Lyon.
„Când nu vrei să faci rabat de la nişte principii greu de înţeles pentru cineva ce nu are aceeaşi filosofie, nu prea ai de ales decât să pleci pe calea antreprenorială. Am spus că voi scrie o carte la un moment dat, pentru că la plecare am avut doar 600 de lei şi pare demn de fantezie cum am reuşit să punem totul pe picioare. Pe lângă voinţa de nestăvilit, am avut lângă mine câţiva oameni minunaţi care m-au consiliat şi o finanţare care a venit la un moment providenţial printr-un program dedicat antreprenorilor. Credite, leasinguri, enorm de multă muncă, sacrificii şi multă creativitate au făcut ca Szikra să fie astăzi exact ce îmi doream”, povesteşte Mădălina Santa.
Restaurantul a fost deschis în decembrie 2019, iar după trei luni în care localul a fost aproape mereu full house, a izbucnit criza pandemică, ceea ce a însemnat pentru businessul antreprenorial o readaptare.
Meniul restaurantului este scurt, tocmai în ideea de a nu susţine risipa alimentară, multe produse în meniu înseamnă şi un potenţial mai mare de arunca alimente. Meniul e format din circa 3-4 gustări, 8-9 feluri de bază şi 2-3 deserturi, însă săptămânal sunt adăugate preparate noi în funcţie de ingredientele de sezon. Antreprenoarea apelează de fiecare dată la creativitate pentru a concepe noi reţete din ingrediente uitate, dar inspiraţia o ia din reţete vechi, pe care le regândeşte cu ajutorul unor tehnici culinare atât vechi, cât şi din zona moleculară pentru a obţine anumite texturi, forme sau arome.
„Facem aprovizionare zilnică şi chiar dacă un preparat lipseşte din meniu, lucrând cu producători locali se întâmplă să avem câte o săptămână sau două anumite ingrediente care ne lipsesc, ne jucăm tot timpul cu ingredientele pe care le avem la dispoziţie şi realizăm preparate noi. E un joc continuu ce ne ajută să fim responsabili”, explică Mădălina Santa.
Pe lângă conceptul de zero food waste, Szikra este şi un restaurant care oferă vizitatorilor o mâncare pe care să o ţină minte, iar simplitatea oraşului de provincie a completat povestea restaurantului care oferă o mâncare cu gust, aspect şi produsă din roadele celor din comunitate.
„Cred că am găsit aici oameni diferiţi decât în marile oraşe, colegii mei de echipă sunt oameni simpli, veniţi din comunităţi mici, care s-au obişnuit să gătească cu ingrediente din propria gospodărie, oameni care nu doar îşi asumă un concept, ci au crescut cu el, îl simt, au o abordare autentică în bucătărie. În ciuda faptului că e o muncă extenuantă, sunt oameni care lucrează cu drag, cu voie bună şi cu respect fantastic pentru tot ce natura a zămislit, iar asta se simte în farfurie”.
Szikra înseamnă scânteie în limba maghiară, iar sursa de inspiraţie a antreprenoarei de a alege acest nume a fost versul lui Bruce Springsteen – „You can’t start a fire without a spark”. „Până şi focul din bucătărie are nevoie de o scânteie (de pasiune), iar ideile mele de preparate şi asocieri sunt de cele mai multe ori foarte spontane, bazate pe impulsuri/scântei de creativitate”, spune ea.
Mădălina Santa nu are în plan să replice Szikra pentru că filosofia care stă la baza businessului a fost construită în jurul comunităţii. „Poate vom creşte în vreun fel sau altul, poate cu direcţii de business colaterale, dar vreau să cred că am pus bazele unui concept ce nu va putea fi replicat.”
-
Cine este Andrei Popescu, noul General Manager din spatele Freshful, pariul de 5 mil. euro al eMag pe un hypermarket de produse alimentare proaspete
Andrei Popescu este General Manager Freshful, cea mai nouă platformă de livrare online pentru produse alimentare proaspete din România lansată de eMAG în octombrie 2021.
Anterior, el a fost Director Comercial şi mai apoi Country Manager pentru eMAG Bulgaria.
Popescu lucrează de 6 ani şi jumătate pentru eMAG.
El a absolvit Future 25, un program eMAG de dezvoltare a noii generaţii de lideri. Are experienţă în e-commerce şi vânzări, precum şi de capital uman, lucrând în calitate de consultant pentru una dintre firmele de consultanţă Big 4. El are un Masterat în Cercetări Avansate în Finanţe de la Academia de Studii Economice şi MBA-uri la Maastricht School of Management şi Yale School of Management. În timpul liber, lui Andrei îi place să călătorească, să alerge şi să practice tenis şi sah.
-
Emag lansează Freshful, un hipermarket online cu livrare rapidă a produselor alimentare proaspete. Investiţia s-a ridicat la 5 milioane de euro
Cu o investiţie de peste 5 milioane de euro în tehnologie, operaţiuni şi depozit propriu frigorific, Emag lansează Freshful, un serviciu prin care locuitorii din Bucureşti şi mare parte din Ilfov îşi pot face cumpărăturile de zi cu zi, în special cele alimentare.
Potrivit companiei, pe Freshful.ro, în aplicaţia de mobil iOS şi, în curând, Android, se regăseşte o varietate de peste 18.000 produse, de la fructe, legume, carne, lactate, mezeluri, produse congelate şi băuturi până la articole de uz casnic pentru nevoile zilnice.
Gama Freshful îşi propune să strângă într-un singur loc mii de produse proaspete de la producători locali şi fermieri români, alături de o selecţie importantă de articole bio şi eco.
Utilizatorii au la dispoziţie opţiunea de livrare rapidă, în două ore de la plasarea comenzii, sau livrare programată pentru următoarele zile, în intervale începând cu 30 minute.
De asemenea, clienţii pot vedea disponibilitatea stocurilor în timp real. -
FAO: Preţurile alimentelor, la maximul ultimilor 10 ani. Faţă de septembrie 2020, preţurile s-au majorat cu 33% la nivel global
Preţurile globale ale alimentelor au crescut în septembrie pentru a doua lună consecutivă şi au ajuns la maximul ultimului deceniu, alimentate de creşterile înregistrate de cereale şi uleiuri vegetale, spune Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură din cadrul ONU (FAO), potrivit Reuters.
De asemenea, agenţia cu sediul în Roma a prezis o producţie record de cereale în 2021, însă a declarat că va fi depăşită de prognozele privind nivelul de consum.
Indicele FAO al mâncării, care monitorizează preţurile internaţionale ale celor mai comercializate produse alimentare, a înregistrat luna trecută o medie de 130 de puncte, cel mai ridicat rezultat din septembrie 2011. În august, indicele a ajuns la 128,5.
Raportat la luna septembrie a anului trecut, preţurile au crescut cu 32,8%. La nivel global, preţurile mărfurilor agricole au crescut abrupt de-a lungul ultimului an, influenţate de problemele proceselor de recoltare şi cererii Republicii Populare Chineze.
Indicele FAO pentru cereale a crescut în septembrie cu 2% prin comparaţie cu luna precedentă, în contextul în care preţurile produselor din grâu s-au majorat cu aproape 4%, agenţia ONU notând în acest sens abilităţile slabe de export şi cererea tot mai mare.
În septembrie, preţurile uleiurilor vegetale au înregistrat o creştere de 1,7% faţă de luna precedentă şi de 60% prin raport cu aceeaşi perioadă din 2020.
În cazul producţiei generale de cereale, FAO a estimat o recoltă record la nivel mondial, de 2,8 miliarde de tone, acţiunile marilor producători urmând să scadă uşor în 2021/2022, însă la un nivel confortabil pentru investitori.