Tag: alegere

  • Cine este femeia care pleacă la cumparaturi cu patru slujitori şi două microbuze pentru a căra cumpărăturile apoi se întoarce la casa ei cu 57 de dormitoare

    Chiar şi Tamarei Ecclestone, fiica fostului proprietar al Formulei 1, îi plac reducerile.
     
    Deşi locuieşte într-o casă în Londra cu 57 de dormitoare, estimată la 70 de milioane de lire sterline, Tamara Ecclestone a petrecut o zi întreagă la Costco, magazin cunoscut pentru preţurile mici.
     
    Plecarea din magazin pare însă să-i fi pus cele mai mari probleme: tânăra de 33 de ani a avut nevoie de patru servitori şi două microbuze pentru a duce acasă lucrurile cumpărate.
     
     
    Tamara este una dintre fiicele lui Bernie Ecclestone, iar averea ei este estimată la 300 de milioane de euro. Bernard Charles ”Bernie“ Ecclestone este un om de afaceri britanic, cunoscut mai ales datorită implicării în Formula 1.
     
    Descris de presa din străinătate ca ”The F1 Supremo“, Ecclestone a fost CEO şi preşedinte al Formula One Management şi Formula One Administration până la începutul anului 2014.
     
    Imediat după încheierea celui de-al doilea război mondial, Ecclestone a intrat în comerţul cu piese de schimb pentru motociclete prin compania Comptone & Ecclestone Motorcycle Dealership, fondată alături de Fred Compton. În 1949 a participat pentru prima dată la o cursă de Formula 3. A urmat o perioadă în care a concurat mai ales pe traseul de la Brands Hatch, Marea Britanie, obţinând o serie de victorii şi rezultate pozitive. În urma unor accidentări, a decis să se retragă şi să se concentreze pe afaceri.
     
    A investit în imobiliare timp de şapte ani înainte de a reveni la curse din poziţia de manager al pilotului de Formula 1 Stuart Lewis-Evans. A încercat chiar să piloteze o maşină pe circuitele de la Monaco şi Silverstone, însă nu a reuşit să se califice pe grila de start.
     
    La începutul anului 1972, Bernie Ecclestone a cumpărat echipa de Formula 1 Brabham de la Ron Tauranac, făcându-şi astfel intrarea într-un sport pe care avea să îl schimbe definitiv. Nelson Piquet, pilotul echipei, a ratat cu puţin titlul mondial în 1980, însă şi-a luat revanşa în 1981 şi 1983. Echipa a evoluat până la sfârşitul sezonului 1987, în care Brabham a reuşit să obţină doar opt puncte. Ecclestone a vândut echipa pe care o cumpărase cu doar 120.000 de dolari la un preţ de peste 5 milioane de dolari.
     
    În paralel cu conducerea echipei de Formula 1, Ecclestone a fondat Formula One Constructors Association în 1974 şi a devenit preşedinte al organizaţiei în 1978. Bernie Ecclestone s-a implicat activ în vânzarea drepturilor de televizare, punând bazele unei alte organizaţii, Formula One Promotions and Administration (F.O.P.A.). El a reuşit să negocieze un contract prin care 47% din banii plătiţi de televiziuni ajungeau la echipe, 30% la Federaţia Internaţională de Automobilism iar 23% la F.O.P.A. Administrând ambele organizaţii, Ecclestone a avut controlul absolut asupra Formulei 1, iar averea sa a crescut considerabil.
     
    În anul 2013, omul de afaceri a fost implicat într-o serie de acuzaţii privind darea de mită şi a fost obligat, în februarie 2014, să cedeze funcţiile de conducere pe care le deţinea. ”Nu vă faceţi griji, vom fi aici mereu“, a declarat Bernie Ecclestone atunci când a fost întrebat cum vede viitorul Formulei 1, după ce va părăsi conducerea ”marelui circ“.

     

  • De ce a ales Dragnea să se trateze într-un spital privat? Lider: A vrut să-şi plătească tratamentul, n-a vrut să se ducă pe banii statului

    Senatoarea PNL Laura Scântei a declarat, într-o emisiune la Digi 24, că dreptul la sănătate al ”pacientului Dragnea” nu este contestat de opoziţie.

    „Mă bucur sincer că s-a dus să se trateze, pentru că el trebuie să fie apt să răspundă în faţa instanţei pentru ceea ce a făcut. Gestul unui înalt demnitar al statului român de a alege o clinică privată decredibilizează sistemul public pe care îl patronează”, a completat ea.
     
    În replică, deputatul ALDE Andrei Gerea i-a răspuns: „Dar dacă omul vrea mai multă intimitate? Îl acuzaţi că-şi doreşte mai multă intimitate?”
     
     
     
  • Cristina Neagu a fost desemnată cea mai bună handbalistă a lumii pentru a patra oară

    În urma acestui succes, Neagu a ajuns la al patrulea premiu de acest gen din carieră. Românca a mai fost premiată în sezoanele 2010, 2015 şi 2016. Anul trecut, liderul naţionalei României a intrat în istorie cu o altă performaţă remarcabilă, dar la nivelul naţionalelor. A devenit golghetera all-time a Campionatelor Europene.
     
    ”Aşteptarea a luat sfârşit. Ei sunt cei mai buni handbalişti ai anului 2018. Mikkel Hansen este la al treilea trofeu, iar Cristina Neagu este prima sportivă din istorie care ajunge la 4 trofee.
     
  • Bitdefender s-a extins din nou. Ce oraş a ales compania românească de soluţii de securitate cibernetică

    Producătorul de soluţii de securitate cibernetică Bitdefender a deschis un nou birou la Târgu Mureş, al cincilea din România al companiei, pe lângă cele din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Specialiştii Bitdefender de la Târgu Mureş se vor concentra pe dezvoltarea de software de securitate pentru dispozitive conectate, integrat în dispozitivul Bitdefender BOX, fabricat în ţară, la Satu Mare. Echipa mureşeană va fi condusă de către Alexandru Trifan, Software Engineering Manager pentru Bitdefender BOX şi pentru platforma software de securitate IoT, cu o experienţă de 15 ani în cadrul companiei. 

    „Extinderea Bitdefender la Târgu Mureş reflectă potenţialul imens pe care îl are acest centru universitar în formarea de talente în programare. În urmă cu cinci ani, Bitdefender a creat primul dispozitiv din lume destinat protecţiei gadgeturilor smart, iar noua echipă va lucra la continuarea pionieratului în acest sector, prin combaterea celor mai noi ameninţări informatice la adresa dispozitivelor slab securizate care ajung în casele noastre”, spune Alexandru Trifan. 

    Pe lângă Bitdefender BOX, platforma software pentru securitate IoT este folosită şi în parteneriate cu alte companii, un exemplu fiind producătorul american de echipamente pentru reţele Netgear, care include în routerele sale protecţie pentru dispozitive smart. 

    Deschiderea noilor birouri din Ardeal vine în contextul în care, în ultimii cinci ani, compania a triplat echipele globale până la circa 1.650 de angajaţi, dintre care 1.350 lucrează în România în birourile din marile centre universitare. Soluţiile de securitate şi produsele Bitdefender sunt dezvoltate integral în România. Dintre companiile de securitate informatică, Bitdefender are cea mai mare pondere a personalului din cercetare şi dezvoltare, de 50% din totalul angajaţilor. 

    În cursul anului 2019, Bitdefender are în plan şi extinderea spaţiilor de birouri din Iaşi şi Cluj-Napoca, unde lucrează peste 250 de oameni. În prezent, Bitdefender are 19 birouri în 13 ţări, după deschiderea de anul trecut a unor sedii proprii în Melbourne, Australia, şi Haga, Olanda.

    Noile spaţii de birouri ale companiei se află în clădirea Multinvest Business Center 2 din Târgu-Mureş.

  • De ce a DISPĂRUT fondatorul Google din viaţa publică.Unde îşi petrece timpul acum unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă

    In vreme ce nume cunoscute din lumea tehnologiei, precum Mark Zuckerberg sau Jack Dorsey au inceput sa apara tot mai des in lumina reflectoarelor, unul dintre fondatorii Google, Larry Page, pare sa fi ales alt drum.
     
    Page petrece tot mai mult timp departe de ochii lumii, scriu cei de la Bloomberg, in marea parte a timpului pe insula sa privata din Caraibe.
     
    Nai mult, in ciuda faptului ca Google a intrat de curand sub tirada lui Donald Trump, Page a preferat sa nu reactioneze, fapt rar intalnit in astfel de situatii.
     
    Conducerea Google a fost invitata sa participe la o audiere in fata Congresului, dar Page si Sergey Brin au refuzat; organizatorii au lasat doua scaune goale in semn de nemultumire fata de decizia celor doi.
     
    Presa scrie ca Page ar putea avea din nou probleme cu vocea, el facand publica, in 2013, o afectiune de care a suferiy in anii ’90.
     
    Desi este o persoana in general discreta, retragerea lui Larry Page din fruntea Google ar putea semnaliza o noua directie pentru gigantul din IT.
  • Alice, românca de 27 de ani care a renunţat la civilizaţie: „Am ales sa vad cerul si stelele in locul mall-urilor”

    Este si cazul lui Alice, o romanca de 27 de ani ce traieste de circa doi ani in natura, alaturi de partenerul sau, un artist norvegian ce ii impartaseste admiratia pentru natura, si cei doi copii – un baietel de 8 ani pe care ea il are dintr-o relatie anterioara si fetita de un an de zile pe care o are cu acesta. Fetita este perfect sanatoasa, desi s-a nascut intr-o padure, fara ca Alice sa fie asistata de medici.

    Dupa nasterea fetitei, tanara familie a pornit intr-o lunga calatorie prin Europa si s-a stabilit intr-un sat din Peninsula Iberica. Intr-o comunitate eco in care oamenii incearca pe cat posibil sa nu foloseasca bani, ci sa faca troc, schimband intre ei produsele pe care le obtin de la natura. Ei nu se considera cetatenii niciunei tari si nu agreeaza sistemul de organizare politico-administrativ al teritoriului pe care traiesc.
     
    Gratie unui laptop pe care il incarca la baterii solare si retelelor de Wifi prin care se conecteaza la Internet, Alice a putut lua legatura cu Ziare.com. Ea a acceptat sa vorbeasca despre stilul de viata inedit pe care il are, dar si despre motivele care au determinat-o sa aleaga sa traiasca altfel decat majoritatea.
     
     
    Unde locuiti in prezent, care sunt conditiile pe care vi le ofera natura si cu cine impartiti acest stil de viata?
     
    In prezent, locuiesc alaturi de copii, de tatal fetitei mele, impreuna cu o alta mama si cei trei copii ai sai la ferma lor, compusa din livezi de portocali, ceva maslini stramosesti si avocado. Gradina se inalta zi de zi, momentan ne concentram pe culesul maslinelor, treaba pe care imi place sa o fac.
     
    Am preparat dulceturi de fructe – langa casa cresc si pomi de kaki si feijoa. De asemenea, din coaja de la portocale, fiind ecologice, am folosit zahar integral – melasa, iar marmeladele le-am schimbat pe produse la targ sau la producatori bio. Cum mancam numai produse vegetale, gradina asigura mult din consum, facem troc pentru diverse alimente – mei, ovaz, quinoa, hrisca.
     
    Crestem noi salatele, radacinoasele, lintea si fasolea, dovlecii si porumbul, orz si grau pentru incoltit bun de mestecat, stevia dulce, alune si fructe precum goji. O mare parte din plantele salbatice sunt comestibile si foarte nutritive, in natura se gasesc mancare si medicamente pentru toti si pentru toate.
     
    Cand ati luat decizia sa va mutati in natura si ce au spus rudele si apropiatii despre asta?
     
    Nu este vorba de o decizie anume, ci mai degraba viata mea, asa cum am ales sa o traiesc, a curs cumva catre aceasta situatie, devenind cea care mi s-a parut cea mai relevanta de a-mi petrece zilele. Am ales sa beau numai apa curata, vie, sa vad cerul si stelele, in locul mall-urilor, sa respir mai degraba intre pomi decat intre masini si sa meditez sau sa ma ocup de spirit in loc sa imi consum constiinta cu griji si stres, alergand dupa himere in societatea civilizata.
     
    V-ati adaptat greu la acest stil de viata?
     
    Este foarte usor sa traiesti asa cum alegi sa traiesti, stilul nostru de viata este unul normal. Corpul cunoaste totul de milioane de ani, in genele sale este toata experienta vietii pe Pamant, exaltat si fericit mi-a fost trupul spalat cu apa proaspata, plina de minerale si conectandu-ma desculta cu energia pamantului. Nu as fi reusit insa sa ma adaptez la stilul de viata dupa ceasul desteptator…
     
    Ce v-a lipsit cel mai mult din lumea “civilizata”?
     
    Nu traiesc o viata de lipsuri, caci aceasta perceptie e la baza unei filosofii pe care nu o impartasesc, anume atasamentul material si asteptarile. Lumea mea este completa, nu doresc nimic, totul vine si curge ca o minunatie, viata isi gaseste cursul armonios fara vointele ego-ului.
     
    Ce anume va place cel mai mult la stilul acesta de trai?
     
    Sunt libera. Sunt eu. Fac ce simt, fericire.
     
    Cum decurge o zi din viata unui om care traieste “in salbaticie”?
     
    Pur si simplu traiesc, in fiecare zi. Depinzand de loc, in general nu exista rutina, nu am program ori ceas, ori stres, insa merg sa iau apa de la izvor, ritual sublim pe care ma bucur sa il savarsesc de fiecare data, simtindu-ma tare norocosa sa beau apa sfanta, vie si pura, direct din prospetimea adancurilor. Folosesc o toaleta compost si apa in loc de hartie igienica.
     
    Diminetile, eu si plantele radem impreuna si impartasim frumoase vibratii in timp ce adun galbenele pentru ceai. Gradina este un prieten de zi cu zi, unde petrec timp si energie, ajutand viata sa se dezvolte in abundenta, ca apoi sa devina parte din noi. Plantele imi sunt dragi, pamantul imi place sa il simt cu palmele, insa cred in cat mai putina interventie umana, deci cel mai mult pun seminte in pamant si daca e necesar, ii daruiesc apa. Apoi, mai exista situatia focului, scrie ziare.com
     
  • Povestea omului care a transformat o autobază de pe timpul lui Ceauşescu într-un hotel, iar acum are unul dintre cele mai mari complexuri hoteliere din România

    De la o fostă autobază transformată în hotel, Nicolae Căpuşan a ajuns să deţină acum unul dintre cele mai mari complexuri hoteliere din ţară şi să obţină venituri anuale de peste 10 milioane de euro. Planurile lui depăşesc graniţele Clujului şi vizează extinderea lanţului în Băile Herculane, prin revitalizarea fostului hotel Decebal, cât şi extinderea lângă Capitală. 

    Nicolae Căpuşan deţine şi conduce în prezent un grup care a ajuns la o cifră de afaceri totală care se plasează în jurul valorii de 10 milioane de euro; din acesta fac parte hotelurile SunGarden din Turda, SunGarden Therme din Dej, precum şi complexul hotelier SunGarden Resort din Cluj. În următorii trei ani, vizează atingerea unui prag de 25 de milioane de euro şi extinderea în Herculane, dar şi în apropierea Bucureştiului.

    La fel ca mulţi alţi antreprenori români din generaţia sa, clujeanul Nicolae Căpuşan a ales să renunţe la meseria de bază pentru a începe primele afaceri, după Revoluţie. De profesie inginer de sistem, după ce absolvise Facultatea de Electrotehnică, secţia Calculatoare, spune că era foarte greu pentru el să ajungă într-o funcţie bună în acele vremuri, în condiţiile în care acestea erau alocate celor care „cunoşteau anumiţi oameni”. 

    Astfel, după căderea comunismului a reuşit să adune 100 de mărci, bani cu care a cumpărat o geantă de răţuşte din plastic, de jucărie – „ultimul lucru care se mai găsea într-un magazin cu jucării, fiindcă totul dispăruse pe vremea aceea” – pe care le-a vândut „în afară”. I-a rămas întipărit în minte sunetul pe care l-au făcut răţuştele în momentul în care vameşii au verificat geanta. „La prima ieşire din ţară aveam emoţii extraordinare; iar la vamă, după ore de aşteptare, unul dintre vameşi a apăsat pe geantă când i-am spus că transport răţuşte”.

    Acesta a fost începutul care l-a ajutat să pună temelia afacerilor sale. Apoi, cu circa 1.000 – 2.000 de mărci, „bani cu care în vremea aceea puteai să cumperi un apartament – deja eram bogat”, s-a orientat pe aducerea de autobuze din Germania.

    A cumpărat un prim autobuz cu 300 de mărci de acolo şi l-a adus în România, în contextul în care, pe atunci, după reunificarea estului cu vestul Germaniei, „esticii voiau să scape de industria care nu avea origini germane”. Pentru România, care avea autobuze învechite la vremea aceea, aceasta a fost o oportunitate, iar pentru omul de afaceri, începutul unui business profitabil.

    După primul autobuz vândut, au urmat sute, spune el, dedicându-se acestei activităţi între 1991 şi 1993. Când s-au terminat autobuzele, a trecut într-o altă etapă: importul de piese de schimb din Germania pentru acestea: „Toţi românii luau piese vândute drept originale din Ungaria, am descoperit însă că nu erau chiar originale, ci aduse din Polonia; polonezii le vindeau cu 50% mai puţin. Am aflat apoi că şi piesele lor de schimb, potrivit unor specificaţii tehnice de pe acestea, erau produse în Rusia”. Prin urmare, s-au dus în Rusia, de unde le-au cumpărat la un sfert din preţ.

    În 1995 deveniseră lideri naţionali pe zona de piese auto – cu venituri de sute de mii de dolari. O parte din bani i-au reinvestit în imobiliare – nu ca parte a unei strategii, ci, potrivit lui Căpuşan, datorită unei pasiuni pentru pământ moştenite de la părinţi şi bunici.
    Au cumpărat mai multe proprietăţi, cărora nu le-au acordat prea multă atenţie pe vremea aceea – „Să fie!” – pentru ca abia mai târziu să le şi folosească.

    În jurul anului 2000 au renunţat la afacerea cu piese auto şi s-au orientat către industria turismului. Era domeniul care lui Nicolae Căpuşan îi plăcea cel mai mult – „Şi de atunci nu mai lucrez”, spune el, referindu-se la cât de pasionat este în continuare de turism.
    autobazA devenită Hotel

    Prima experienţă în HoReCa a venit odată cu administrarea, în concesiune, a unui restaurant luat de la „nişte americani veniţi să facă afaceri în România”.  „România nu este America, prin urmare ei au venit cu principiile lor de acolo şi au eşuat”, spune Căpuşan. A preluat restaurantul şi l-a administrat timp de trei ani. Un prim pas în dezvoltarea propriilor afaceri în domeniul turismului a fost însă făcut pe o proprietate folosită în vremea afacerilor anterioare. Omul de afaceri cumpărase la un moment dat o autobază la Turda, care avea un corp administrativ – o clădire în formă de cutie, în care se aflau câteva zeci de birouri.

    Nicolae Căpuşan povesteşte că s-a gândit timp de mai mulţi ani cum ar putea să transforme spaţiul, în contextul în care, pe vremea aceea, birourile nu erau atât de importante – „Îţi făceai treaba în maşină sau pe un colţ de masă”. Până la urmă, a decis să convertească spaţiul respectiv într-un hotel.

    Acesta a fost inaugurat în 2006, iar în 2005 a cumpărat proprietatea de 6.000 de metri pătraţi, cu o cabană de vânătoare inclusă, pe care a dezvoltat ulterior actualul SunGarden Golf & Spa Resort.

    Chiar dacă spune că nu s-a concentrat niciodată pe calculele matematice, crede că în situaţia proprietăţii din Turda investiţia s-a ridicat la aproximativ 1 milion de euro, iar în SunGarden Golf & Spa Resort aceasta este cuprinsă între 12 şi 14 milioane de euro. Omul de afaceri precizează însă că „investiţia nu este niciodată încheiată”.

    De-a lungul timpului, au evoluat de la un grad de ocupare de 3% în primul an şi vizitatori care întrebau „Mititei nu serviţi?” la creşteri constante ale cifrei de afaceri şi la lansări ale unor branduri premium în unitatea lor.

    În prezent, au în funcţionare trei hoteluri cărora li se va adăuga hotelul Decebal de la Herculane, a cărui reabilitare au început-o.
    „Hotelul Turda este mai degrabă pentru turiştii care vin la salină şi în sezon este un grad de ocupare 100%; cel din Cluj este un hotel business, iar SunGarden Golf and Spa Resort este un complex leisure – se aşază pe clientela care vrea să petreacă timp liber – să se relaxeze.”

    Pe cel din urmă observă un trend crescător din punctul de vedere al pachetelor care se vând, astfel că dacă până anii trecuţi vindeau rar un pachet turistic de 5-7 zile, în prezent observă o creştere semnificativă pe această zonă. Căpuşan observă de asemenea o creştere pe segmentul turiştilor străini care cumpără pachete de vacanţă. Aceştia sunt mai ales israelieni care vin având zbor direct la Cluj de la Tel Aviv – vin 10-20 de persoane, stau 7 zile şi consumă.

    Nu îi ocolesc însă nici vesticii şi spune că cei mai mulţi dintre ei sunt englezi.„E clar că străinii cheltuie cei mai mulţi bani. Sunt obişnuiţi cu turismul de agrement, de relaxare – dacă merg la un hotel, acolo îşi fac tot sejurul, all inclusive,  iar românii iau deseori cazare în regim de demipensiune şi merg în Cluj, în restaurante, prin baruri, îşi cheltuie banii mai ales în oraş, mai puţin în incinta complexului”, observă antreprenorul.

    Nicolae Căpuşan spune că pentru fiecare business au lansat noi faciliăţi; altele noi sunt în curs de implementare. Oferă ca exemplu o „divizie de catering, pentru clienţi premium, pe care am implementat-o prima dată la Dej”. Această afacere merge din ce în ce mai bine, potrivit lui, şi începe deja să genereze şi profit.
    La Turda au implementat două proiecte legate de dezvoltarea activităţilor sportive şi şi-au propus să lanseze încă un spaţiu pentru evenimente. Facilităţile de la SunGarden Golf & Spa Resort includ un spa, un teren de golf „marcă înregistrată” a brandului lor, trasee turistice mai scurte şi mai lungi – „mai generatoare de emoţie sau mai puţin generatoare de emoţie – un traseu care trece printr-o grotă a mistreţilor de pildă”.
    Omul de afaceri spune că nu întâmpină probleme nici în ceea ce priveşte personalul. „Oamenii rămân, doar din când în când mai dăm noi câte unul afară, din cauza mentalităţilor pe care nu vor să le schimbe.”

    Din Cluj la Herculane şi Snagov

    În ceea ce priveşte planurile de viitor, cochetează cu ideea de a deschide un complex SunGarden în apropierea Capitalei. „Experienţa ne spune că o afacere de succes este una care se aşază undeva în periferie, dar cu un ambient plăcut şi care poate să fie aducător de succes foarte repede. Am dat deja sfoară în ţară la prietenii mei din Bucureşti, dacă găsesc un teren pe malul lacului Snagov unde să putem implementa acest proiect”, spune antreprenorul.
    În prezent însă, se concentrează pe dezvoltarea proiectului de la Herculane, unde au cumpărat fostul hotel Decebal. Antreprenorul estimează că va fi nevoie de o investiţie cuprinsă între 3 şi 5 milioane de euro şi şi-au propus să îl dea în folosinţă în 2021.
    Un alt proiect dezvoltat de familia Căpuşan este un centru care are o sală de escaladă, o zonă de yoga şi una de parkour – o activitate care chiar dacă este nouă în România, spune că peste 60 de cursanţi copii s-au înscris până acum.
    Sala de escaladă se întinde pe 500 de metri pătraţi, iar antreprenorul clujean crede că reprezintă viitorul activităţilor sportive. „Dacă până acum era la modă să mergi la sală, acum lumea caută ceva nou. 30% dintre clienţii pentru escaladă sunt studenţi străini care studiază în Cluj – în Germania, Austria e plin de astfel de săli”, observă Vlad Căpuşan, fiul antreprenorului.

    Planuri pentru a doua generaţie de antreprenori
    Soţia lui Nicolae Căpuşan, Camelia, este de profesie medic neurolog, însă ambii săi copii sunt implicaţi în afacere. Chiar dacă Vlad şi Ruxandra, „oameni de artă”, au absolvit atât liceul de artă, cât şi institutul de arte şi au studiat o parte din timp în Italia, în prezent sunt implicaţi în afacere amândoi. „Când ştiu că unul dintre ei este implicat, se ocupă de un anumit proiect, am confort, ştiu că sigur lor le pasă ce se întâmplă cu businessul”, spune antreprenorul.

    Mărturiseşte că a alocat mare parte din timp – dar şi resurse – în dezvoltarea abilităţilor de management ale copiilor. „Am avut şansa ca ei să se întoarcă acasă, iar fiecăruia i-am dat câte un mic proiect – cu unele au eşuat, am pierdut poate câteva zeci de mii de euro, dar am discutat, am evaluat împreună unde au greşit, am învăţat lecţiile”, descrie el pregătirea pentru trecerea afacerilor la următoarea generaţie. 
    Ruxandra Căpuşan are 24 de ani, lucrează pe segmentul operaţional al afacerii şi are mai multe direcţii în responsabilitate, printre care marketingul câtorva businessuri, precum şi misiunea de a forma o echipă de marketing proprie, iar pe termen lung vrea să se implice în proiectul Herculane.

    „E foarte greu să reabilitezi o clădire care este o ruină astăzi, dar este mult mai greu să îi faci operaţionalul după. Odată ce ai făcut o investiţie, este doar începutul dificultăţilor, urmează să pui în valoare ce ai investit”, descrie Căpuşan perspectiva sa asupra acestui proiect.
    Vlad Căpuşan este implicat mai ales în zona de dezvoltare a afacerii şi în activităţile imobiliare ale familiei. „Nu construim, dar facem parteneriate cu constructori şi investitori. Punem la dispoziţie proiectele şi ei le duc mai departe”, descrie Nicolae Căpuşan această afacere.
    Cum se împacă businessul cu arta? „Cred că în business să fii un artist este important, în contextul unei lumi în care dacă nu eşti creativ în ceea ce înseamnă dezvoltare, nu ai nicio şansă, piaţa fiind atât de competitivă încât trebuie să vii mereu cu ceva nou – să ai o iniţiativă nouă şi să creezi ceva ce nu există”, crede Vlad Căpuşan.

    El a observat că, după ce timp de mai mulţi ani a învăţat să dezvolte concepte artistice, acest lucru l-a ajutat în ceea ce înseamnă dezvoltarea unui business. „Am învăţat să găsesc soluţii inovative pe care poate alţii care vin dintr-o zonă de real sau dintr-o zonă tehnică nu le-au văzut.” Însă nu doar arta îl ajută în business – pasionat de alpinism, spune că în prezent are peste 23 de expediţii la activ, care includ escaladarea muntelui Himalaya. „Un lider bun poate decide dacă este momentul să te îndrepţi către vârf sau să te regrupezi”, spune Căpuşan.

    Vânzarea? „Eu joc golf, în lumea golfului sunt foarte mulţi oameni care vând afacerile şi vor să se relaxeze apoi – cred însă că trebuie să fii dintr-un alt tip de aluat”, răspunde Nicolae Căpuşan, care exclude această posibilitate.

  • Parfum de arhitect

    Soluţia găsită, scrie Dezeen, a fost o gamă de lumânări parfumate, Architect Candle Collection, pentru care cei doi au ales trei dintre arhitecţii lor preferaţi: Frank Lloyd Wright, Carlo Scarpa şi John Entenza.

    Lumânările grupate în seturi de trei dimensiuni au un parfum diferit în funcţie de arhitect, ales de creatorii lor astfel încât să evoce atmosfera unui proiect sau un loc care are legătură cu acesta.

  • Speranţă din cenuşă

    Acesta a ales oraşul Paradise, mistuit de incendii în noiembrie, după ce a văzut imagini pe Facebook cu ce mai rămăsese din casa unui prieten din copilărie, căruia i-a cerut permisiunea să se ducă să picteze acolo.

    A realizat astfel un portret de femeie, intitulat „Beauty Among the Ashes”, scrie CNN, după care a trecut la pictat şi alte ruine, la rugămintea altor sinistraţi care-i văzuseră lucrarea online. 

  • Iarnă la purtător

    Această categorie, care cuprinde arome asociate iernii, a apărut timid, prin 2009, când s-au lansat parfumuri cu note de pin de pădure, fum de lemne ori pepinieră de brazi de Crăciun. Încetul cu încetul s-a ajuns ca tot mai multă lume să caute parfumuri care amintesc de mirosurile plăcute dintr-o căsuţă de lemn, de iarnă, de pădure sau de munţi. Aşa au apărut parfumuri ca Burvuvu, de la January Scent Project, scrie New York Times, o combinaţie de cedru şi licheni de copac cu note de ciuperci sălbatice, Winter de la Dasein, o combinaţie de molid argintiu, levănţică, pin de pădure şi cardamom negru, disponibil doar între lunile octombrie şi ianuarie, în ediţie limitată. Tot iernatic e şi Cedarise, lansat de casa pariziană Hermetica şi care combină urme de grepfrut roz, extract de rădăcină de vetiver şi mai ales chiparos. Fragranţele iernatice, spun specialiştii din industria parfumurilor, au avantajul că rezistă mai mult, datorită temperaturii mai scăzute a pielii, şi conturează ideea de simplitate şi confort, cei care le preferă căutând echivalentul aromatic al gătitului lent, după cum afirmă creatoarea lui Winter, Samantha Rader.