Tag: plati

  • Grecia, simbolul problemelor viitoare ale Europei

    Vasia Veremi o fi avand doar 28 de ani, dar fiind coafeza in
    Atena, e foarte constienta ca, potrivit unei legi inca in vigoare
    si care catalogheaza meseria ei in clasa celor potential daunatoare
    sanatatii, are dreptul sa se pensioneze la 50 de ani.

    “Eu folosesc sute de substante chimice in fiecare zi, coloranti,
    amoniac si altele”, spune ea. “Credeti ca nu e riscant? Oamenilor
    ar trebui sa li se dea dreptul sa se pensioneze la o varsta
    decenta. Nu suntem facuti sa traim 150 de ani.” Poate ca nu, dar e
    dificil sa explici strainilor de ce guvernul grec a identificat cel
    putin 580 de categorii de munci potential daunatoare, care le dau
    dreptul celor ce le practica sa se pensioneze la 50 de ani in cazul
    femeilor si la 55 de ani in cazul barbatilor.

    Sistemul pestrit al pensionarilor anticipate din Grecia a
    contribuit la scaparea de sub control a cheltuielilor de la buget,
    ceea ce a dus la criza datoriei publice cu care se confrunta tara
    in prezent. Numarul pensionarilor va creste accelerat in anii
    urmatori, iar investitorii vad ca statul nu are suficiente rezerve
    pentru a acoperi astfel de costuri, ceea ce face si mai greu pentru
    Grecia sa se imprumute la dobanzi rezonabile. Ca o consecinta a
    deceniilor de targuieli intre sindicatele puternice si guvernele
    slabe, Grecia a promis pensionari anticipate pentru circa 700.000
    de oameni, adica 14% din forta de munca a tarii, ceea ce duce la o
    varsta medie de pensionare de 61 de ani, una dintre cele mai mici
    din Europa.

    Legea include si unele munci periculoase, ca mineritul si
    dezamorsarea de incarcaturi explozive. Ii protejeaza si pe
    prezentatorii de radio si televiziune, care se presupune ca risca
    imbolnaviri cu bacterii din microfoanele folosite, si pe
    instrumentistii suflatori, care pot avea reflux gastric cand canta
    la instrumentele respective. Grecia s-ar putea sa ofere doar un
    indiciu timpuriu pentru problemele care stau sa vina. Tari mai
    mari, ca Germania, Franta, Spania si Italia, s-au bazat zeci de ani
    pe un stat foarte larg la punga, finantat de un sistem rigid de
    impozite menite sa mentina pacea politica. Acum, guvernele sunt
    presate sa-si reevalueze angajamentele generoase cu privire la
    pensii, confruntate fiind cu cresterea numarului de pensionari,
    dupa ce criza economica a scos dintr-odata la suprafata cel putin o
    parte din aceste costuri ascunse.

  • Firmele si persoanele vor plati 2% lunar penalitati din datoria neachitata la timp bugetelor locale

    “Nivelul majorarii de intarziere este de 2% din cuantumul
    obligatiilor fiscale principale neachitate in termen, calculata
    pentru fiecare luna sau fractiune de luna, incepand cu ziua imediat
    urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei
    datorate, inclusiv”, se arata in proiect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PayPoint: Vom ajunge la 2.900 de puncte de plata in acest an fiscal

    “Jumatate din magazinele in care avem acoperire se gasesc in
    mediul rural”, a spus Mugur Dogariu, managing director in cadrul
    PayPoint Romania, specificand ca pana in luna septembrie a acestui
    an, in tara noastra s-au facut in jur de trei milioane de plati
    folosind serviciile companiei. “Dintre acestea, 1,8 milioane de
    tranzactii au fost inregistrate in perioada aprilie-septembrie
    2009”, a mai completat acesta.

    Lansat in august 2008 in Romania, PayPoint avea initial patru
    clienti, in prezent insa reteaua s-a dezvoltat si are peste 21,
    printre care Vodafone, Boom, Riomtelecom, Zapp, UPC, Citibank, Enel
    Energie, Apa Nova, Allianz Tiriac Asigurari si Congaz.

  • Plati de 29 mil. € de la UE in octombrie

    Romania a atras in aproape trei ani de la aderare la Uniunea
    Europeana 470 mil. euro din fonduri structurale, adica 2,1% din cei
    19,2 mld. euro alocati pana in 2013 si 8,3% din suma alocata intre
    2007 si 2009, ceea ce insemna o medie lunara de plati de 14 mil.
    euro.

    Consultantii spun ca piata incepe sa se miste, in conditiile in
    care pana acum autoritatile au “invatat ce au de facut” sau au
    lucrat la ghidurile de finantare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Credit Europe intra pe segmentul platilor in magazine online

    Platforma dezvoltata si implementata de Credit Europe Bank le
    permite clientilor care folosesc carduri Visa sau Mastercard sa
    plateasca online produsele achizitionate de pe site-urile de comert
    din Romania.

    Practic, platforma ofera un sistem de plata online usor de
    utilizat, atat pentru comercianti, cat si pentru consumatori,
    precum si un mediu securizat 3D de tranzactionare, conform
    oficialilor companiei. Platile online pot fi realizate atat cu
    cardurile emise de Credit Europe Bank – CardAvantaj Mastercard sau
    Visa, precum si cu orice card national sau international emis sub
    siglele Visa sau Mastercard.

    Totodata, platforma permite clientilor CardAvantaj sa cumpere
    produsele in rate, fara dobanda pentru o anumita perioada de timp,
    consitiile cardului aplicandu-se si pentru magazine online. Primul
    site care a implementat platforma Credit Europe Bank este magazinul
    IT bongos.ro, urmand ca in perioada urmatoare sa fie incheiate
    contracte cu mai multi comercianti deja parteneri ai institutiei de
    credit, care au deja magazin online, a declarat Sinan Okmus,
    vicepresedintele adjunct al Credit Europe Bank.

  • Studiu AT Kearney: Plati electronice putine inseamna o economie subterana mare

    Economia subterana inseamna activitati economice ilegale, care
    au ca scop obtinerea de venituri ce nu pot fi controlate de
    stat.

    “Este o corelare puternica intre utilizarea platilor electronice
    intr-o tara si economia subterana. Tarile cu grad inalt de
    utilizare a platilor electronice, precum Marea Britanie si Olanda,
    au economii subterane de dimensiuni mai reduse fata de tarile in
    care gradul de utilizare a platilor electronice este la un nivel
    minim – precum Bulgaria si Romania”, se arata in studiul AT
    Kearney.

  • Firmele nu gasesc bani sa isi faca platile

    Datele BNR arata ca doar in iulie s-au strans aproape 47.000 de cazuri in care bancile nu au gasit suficiente fonduri in conturile firmelor pentru a onora biletele la ordin, cecurile sau cambiile pe care acestea le emisesera.

    Numarul este mai mult decat dublu fata de vara trecuta, in timp ce sumele implicate au fost de 794 mil. lei (189 mil. euro), aproape de varful istoric atins in iunie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.
     

  • 30% in plus pentru piata de carduri

    "Economia romaneasca este dominata de platile in numerar iar comertul retail este la un nivel relativ scazut in comparatie cu celalate tari din Europa Centrala", spune Igor Zganjer, director executiv al directiei de carduri din BCR. Tocmai de aceea, completeaza Zganjer, este de asteptat ca ritmul de crestere sa fie ridicat, pe fondul tendintei continue de crestere economica si a veniturilor, precum si de reducere a ponderii economiei gri.

    Din punct de vedere al valorii tranzactiilor de la bancomate (ATM), Romania este in acest moment aliniata cu tarile din regiune, spun reprezentantii BCR, dar tranzactiile la comercianti (POS) sunt inca reduse comparativ cu alte piete. In aceste conditii, desi piata de carduri din Romania a crescut rapid "ea continua sa ofere un potential semnificativ de crestere atat pentru tranzactiile la ATM cat si pentru cele de la comercianti".

    Obiectivul BCR pe piata de carduri este sa creasca peste media pietei, se arata in comunicat, in conditiile in care focusul ar urma sa fie pus asupra dezvoltarii segmentului de carduri de credit, cu scopul de a se dubla numarul acestora. Pana in prezent, banca a emis circa 2,5 milioane de carduri, in 2008 reusind sa isi majoreze portofoliul de carduri de debit cu 6,7% fata de anul precedent si cu circa 6% pe cel de credit.

  • Da-mi factura pe mail








    “Ideea site-ului a pornit tocmai de la nevoia noastra de gestiona mult mai simplu activitatile birocratice de care se loveste pana la urma orice firma”, spune despre factureaza.ro Stefan Gabriel Tarnovan, asociat si director general in cadrul companiei sibiene Cubus Arts.




     

    Prin intermediul serviciului de facturare, care poate fi accesat de oriunde, cu conditia sa existe o conexiune securizata, similara celor folosite in aplicatiile de tip e-banking, orice firma din Romania poate emite online facturi, proforme, chitante sau avize. Pana acum, pe factureaza.ro au fost emise in total peste 28.000 de astfel de documente care pot fi trimise ulterior pe e-mail clientilor, tiparite pentru a fi expediate prin posta sau pentru a fi trimise firmei sau departamentului de contabilitate. “In plus exista diferite functii de administrare a clientilor si a produselor, posibilitatea de emitere automata a facturilor si de retrimitere automata a facturilor scadente”, subliniaza Tarnovan.

     

    Lansat in prima parte a anului trecut, serviciul de facturare online a necesitat o investitie initiala de aproximativ 30.000 de euro, la care s-au mai adaugat pe parcurs cheltuieli de inca 25.000 de euro. Factureaza.ro este adresat tuturor companiilor romanesti, indiferent de dimensiune, cu toate ca firmele mari sunt de multe ori reticente sa foloseasca un asemenea serviciu, preferand in schimb aplicatii software dedicate. De altfel, chiar Tarnovan admite ca serviciul este destinat in primul rand firmelor mici si persoanelor fizice autorizate din diverse domenii, de la IT&C la transporturi sau de la constructii la consultanta juridica.

     

    In prezent, numarul companiilor inscrise pe factureaza.ro este de aproape 1.400, directorul Cubus Arts estimand pentru anul acesta o crestere de 150% a membrilor comparativ cu 2007. Iar 300 de utilizatori folosesc zilnic serviciul online de facturare, ceea ce situeaza site-ul factureaza.ro pe primul loc in Romania, conform spuselor lui Stefan Gabriel Tarnovan, fiind urmat de realvirtual.ro, print-facturi.ro sau aifacturi.ro.




  • Amintiri de la ghiseu

    Incercati sa va amintiti cand ati stat ultima data la o coada interminabila pentru a plati o taxa, o factura sau, pur si simplu, pentru a cere o informatie. Dupa minute sau ore de asteptare, ajungeti fata in fata cu un functionar nervos, pentru care orice intrebare in plus e o corvoada. De aici pana la schimburile dure de replici si, eventual, o reclamatie catre institutie nu mai e decat un pas.

    Problema felului cum se comporta functionarii in relatia cu clientii afecteaza imaginea institutiilor si, implicit, perceptia pe care publicul si-o creeaza referitor la institutia respectiva. Acesta este unul dintre motivele pentru care, conform programelor publicate pe site-ul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, „o prioritate majora a Guvernului Romaniei este realizarea, in cativa ani, a unei reforme reale, prin care administratia publica din tara noastra sa se situeze la nivelul standardelor europene si sa se caracterizeze prin transparenta, predictibilitate, responsabilitate, adaptabilitate si eficacitate“. In traducere, trebuie ca serviciile oferite de institutiile publice sa se apropie de nivelul celor din Occident.

    Fondurile europene destinate domeniului resurselor umane ar urma sa contribuie la aceasta reforma. Institutiile publice, dar si cele private au la dispozitie peste trei miliarde de euro, pe care le pot accesa pana in 2013 si pe care sa le foloseasca astfel incat angajatii sa fie mai bine pregatiti profesional, iar administratia publica sa fie modernizata. Din aceasta suma, 85% reprezinta cofinantare din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, iar restul de 15% vin din bugetul de stat si bugetele locale. Cererile de finantare pentru proiectele strategice trebuie sa se incadreze intre 50.000 si 5 milioane de euro, iar 30% din fondurile UE pentru dezvoltarea resurselor umane trebuie atrase de institutii ale statului, adica primarii, fisc, politie, posta, vama, companii de transport in comun. Odata primiti banii, conditia pe care beneficiarii trebuie sa o indeplineasca este aceea de a derula proiectul in cel mai scurt timp. Daca in trei luni de la aprobarea proiectului, beneficiarul nu dovedeste ca il pune in practica in conformitate cu planul prezentat cand a cerut finantare, contractul este reziliat, iar banii, evident, se pierd.

    „Este o oportunitate foarte mare atat pentru noi, firmele de training, cat si pentru institutiile publice care au aceasta problema, a proastei relationari a functionarilor cu publicul“, spune Costea Dumitrescu, partener in cadrul firmei de training Ascendis, care are in plan pentru anul acesta sa se implice in mai multe asemenea proiecte, pe bani europeni. Dumitrescu spune ca deocamdata au fost purtate discutii cu doua institutii din sectorul public, urmand ca in cel mai scurt timp sa fie trimise si proiectele de solicitare a finantarii, iar in cateva luni sa inceapa programele propriu-zise.

    Companiile de training care s-au aratat interesate de aceste programe sunt incurajate de experienta unor state ca Polonia, Cehia sau Ungaria, unde trainingurile de „soft skills“ (comunicare, atitudine, relationare cu publicul) au avut rezultate pozitive. Si in Romania au existat in anii trecuti proiecte de instruire impreuna cu sectorul privat. Ilie Negroiu, directorul departamentului de Fonduri Structurale din cadrul CODECS, mentioneaza ca in anul 1999 a mai lucrat cu primaria din Targu-Mures pentru un proiect care a durat noua luni de zile, de pregatire a angajatilor in sfera de asistenta tehnica si de management al proiectelor. Este adevarat insa ca pana in prezent nu a fost vorba de instruirea functionarilor din sectorul public, instruire care acum ar fi o premiera pe piata de training din Romania.
    „Si noi suntem interesati de aceste proiecte si, in urma discutiilor pe care le-am avut cu autoritatile locale, am ajuns la concluzia ca stau foarte prost cu oamenii si au mare nevoie de aceste programe. Noi vrem sa ne implicam si in realizarea proiectelor de finantare, in locul institutiilor publice“, spune Ilie Negroiu.

    Specialistii de pe piata de training spun ca, desi aceste fonduri vizeaza mai multe paliere de invatare si pot fi utilizate atat pentru instruirea la nivel de lideri de organizatie, pentru pregatirea unor specialisti in proiecte de finantare sau asistenta tehnica, cele mai interesante vor fi cele in care functionarii publici vor fi efectiv invatati cum sa comunice cu clientii, cum sa evite conflictele, cum sa raspunda solicitarilor si cum sa fie mai eficienti. „Stim ca majoritatea oamenilor au o parere mai putin buna despre cei cu care intra in contact in institutiile din sectorul public. Tocmai de aceea, luam serios in calcul eventualitatea de a candida pentru un asemenea proiect. Am vorbit deja cu mai multe firme de training in acest sens“, spune Ioana Marinescu, directorul departamentului de resurse umane din cadrul Postei Romane.

    Cursurile care vor fi predate in sectorul public vor fi elaborate de catre firmele de training ce se vor implica in proiectele respective, iar perioada de derulare a lor va fi mai mare decat in cazul unor traininguri obisnuite, pentru ca va trebui sa acopere cea mai mare parte a angajatilor. Numai Posta Romana, spre exemplu, are in momentul de fata aproximativ 34.000 de angajati, majoritatea eligibili pentru a fi inclusi in schema.