BusinessMagazin

Tag: banci

  • De-a uliii si porumbeii sau ce logica e in evolutia inflatiei

    “Nu suntem <porumbei>, suntem <ulii> in continuare”,
    ii replica saptamana trecuta guvernatorul Mugur Isarescu unui
    analist nenumit din mediul bancar, care dupa ce BNR a pastrat
    dobanda la 6,25%, implinind astfel anul de cand n-a mai
    modificat-o. Analistul, Nicolaie Alexandru Chidesciuc de la ING,
    considera abordarea BNR drept “dovish” (de la “dove” = porumbel; in
    cazul unei banci centrale, o conduita “dovish” inseamna retinerea
    de la lupta cu inflatia prin inasprirea politicii monetare).
    “Probabil ca banca centrala va rezista anul acesta sa nu majoreze
    dobanda, dar va incepe s-o faca la anul, cand inflatia va fi
    probabil mai mare decat cea estimata”, apreciase analistul ING. Cum
    inflatia chiar a fost pana acum mai mare decat estimarile – in
    martie, rata anuala a ajuns la 8,01%, in aprilie la 8,34%, iar BNR
    a modificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea
    ce inseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei
    – concluzia trasa de multi comentatori e ca insistenta de a mentine
    o tinta centrala nu-si mai are rostul.

    Pe de o parte, trebuie zis ca inflatia anuala a ajuns atat de
    mare fiindca se raporteaza la o epoca in care TVA era de 19% si la
    o perioada din 2010 cu inflatie lunara redusa, stiind ca in
    calculul inflatiei anuale, o baza de calcul mai mica (ratele lunare
    din ultimele 12 luni) umfla cifra finala. Asa se explica sirul de
    date aparent fara noima: in ianuarie si februarie, desi preturile
    au crescut la fel, cu 0,77%, rezultatul anualizat era diferit
    (6,99% in ianuarie – ingloband deci si recordul lunar de 1,68%
    atins in ianuarie 2010-, respectiv 7,6% in februarie), iar in
    martie, o inflatie lunara de 0,6%, deci mai mica decat in lunile
    precedente, s-a corelat cu o inflatie anuala de 8,01%. De aceea
    spune acum Isarescu ca “daca prevedem cresteri ale inflatiei, nu
    inseamna ca prevedem si cresteri mai mari ale preturilor in lunile
    respective”. Si tot de aceea Cristian Popa, viceguvernatorul BNR,
    apreciaza ca disparitia din calcule a efectului majorarii TVA,
    incepand din iulie, ar urma sa taie ea singura circa 3 procente din
    rata anuala de inflatie.

    Tinta de inflatie vine insa obligatoriu la pachet si cu o
    calculare a “intervalului de incertitudine” in functie de cateva
    criterii de risc cu impact masurabil, de la variatiile de productie
    agricola si politica de preturi administrate la preturile
    internationale ale materiilor prime. In raportul BNR asupra
    inflatiei din august 2010, cand majorarea TVA schimbase brusc
    datele problemei, prognoza de inflatie pentru sfarsitul anului 2010
    fusese ridicata de la 3,7% la 7,8%, iar limita de sus a
    intervalului de incertitudine se apropia deja de 9% pentru
    decembrie 2010 si era usor peste 8% la sfarsitul lui iunie 2011 –
    maximul anului. Aceasta nu inseamna ca ar trebui sa ne uitam
    de-acum numai la limita de sus a intervalului de incertitudine din
    graficele BNR ca sa aflam cat va fi inflatia (cel mai apropiat
    contraexemplu e incheierea anului 2010 la o inflatie cu aproape 1%
    sub respectiva limita), ci ca ea e relevanta pentru importanta
    riscurilor in toata povestea tintirii inflatiei.

    In raportul asupra inflatiei prezentat de Mugur Isarescu
    saptamana trecuta, limita de sus a intervalului de incertitudine
    depaseste usor 9% la sfarsitul lui iunie. Viceguvernatorul BNR
    spune ca in realitate cifra va fi undeva sub 9%, iar analistii de
    la ING si Raiffeisen, zgarciti cu optimismul cand e vorba de
    prognoze de inflatie, se asteapta ca in iunie sa avem 8,6%,
    respectiv 8,5%. Zecimalele nu sunt lipsite de interes, intrucat
    depasirea unei inflatii anuale de 8,8% la sfarsitul lui iunie ar
    atrage, conform acordului cu FMI, consultari ale Fondului cu
    autoritatile pe tema politicii monetare. Acesta e si sensul
    remarcii lui Jeffrey Franks, reprezentantul FMI, ca in urmatoarele
    cateva luni, banca centrala ar putea avea nevoie sa-si adapteze
    politica monetara (remarca tradusa imediat de analisti intr-o
    anticipare a unei cresteri de dobanda).

    Ce se intampla insa din iulie incolo? Dincolo de disparitia din
    calcul a diferentelor de TVA, devine posibila o ieftinire macar
    temporara a materiilor prime – petrol, metale, produse agricole –
    pe pietele externe, luata in calcul in prezent de analistii straini
    dupa epuizarea bulelor speculative care in ultimele luni au umflat
    pretul materiilor prime si au adus bani fierbinti si inflatie pe
    pietele din Asia si America Latina. Fluxurile de capital migrator,
    pe care le cunoastem din experienta anilor 2005-2007 macar prin
    prisma recordului de apreciere a leului fata de euro din 2007 si a
    fluctuatiilor ulterioare, au reinceput acum sa vizeze economiile
    din Est, pe care analistii le recomanda investitorilor, pentru ca
    au iesit mai sanatoase fiscal din criza decat cele din zona euro si
    au perspective bune de crestere. A aparut astfel si aici riscul
    unor intrari si iesiri bruste de fonduri. “De multi ani n-am mai
    vazut atatea rapoarte pozitive despre Romania. Ele sunt pentru
    politica monetara a BNR o potentiala complicatie, pentru ca e greu
    de gasit dozajul corect al reactiei”, spune guvernatorul Mugur
    Isarescu.

    Analistii Erste remarca faptul ca pentru bancile centrale din
    tarile din Est, combinatia dintre cererea slaba de consum,
    deficitele in scadere si inflatia cu cauze exclusiv externe face ca
    “in lupta cu inflatia, aprecierea monedelor nationale sa fie mai
    tentanta decat majorarea dobanzilor”, dar atata vreme cat motorul
    cresterii pentru tarile din Est ramane deocamdata exportul,
    “toleranta bancilor centrale la aprecierea monedelor ramane
    limitata”. Nu altfel e si in cazul Romaniei. “Fluxurile de capital
    ne pot ajuta pe termen scurt in lupta cu inflatia”, afirma
    guvernatorul Isarescu, prin faptul ca sustin aprecierea leului,
    “dar vrem ca inflatia sa vina in jos sustenabil, nu sa fie afectate
    productia industriala si exporturile si sa se deterioreze
    echilibrele. O apreciere excesiva a leului nu e sustenabila”.

    Pentru finele anului, BNR estimeaza o inflatie de 5,1%, mai mare
    decat cea prognozata de FMI (4%) si apropiata de estimarile
    analistilor bancari, cu cateva exceptii (BCR – 5,2%, Volksbank –
    5%, Citibank – 5%, UniCredit – 4,7%, ING – 6%, Raiffeisen – 5,3%).
    Toate aceste cifre vin insa la pachet cu aceleasi riscuri mai sus
    mentionate, dar si cu unul de ordin intern care nici n-a putut fi
    cuantificat pana acum, pentru ca nu s-a batut in cuie calendarul de
    liberalizare a preturilor administrate cu cel mai mare impact in
    economie.

    “Vedem presiuni inflationiste semnificative in contextul
    potentialelor majorari de preturi administrate la energie si
    transport, la solicitarea FMI si a UE”, afirma Eugen Sinca, analist
    BCR. Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, se teme de
    “riscurile unor majorari mai mari decat se astepta a tarifelor la
    gaze si energie, dupa cererea Comisiei Europene ca Romania sa
    elimine controlul administrativ al preturilor”. Iar ca peisajul sa
    fie complet, BNR introduce in “incertitudinea” ei inca un risc, pe
    care il considera mai mare decat toate: ca autoritatile sa inceapa
    sa arunce cu bani in anul preelectoral si la anul, distrugand
    astfel roadele propriilor lor politici de strangere a curelei.

  • De ce vrea sa impuna BNR limite la creditul in valuta

    Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a explicat ca nu se pune
    problema ca limitarile sa-i vizeze si pe cei ce iau credite
    ipotecare si imobiliare, companiile sau pe debitorii care
    realizeaza venituri in valuta, pentru ca astfel “s-ar inlocui
    riscul valutar cu riscul de dobanda”.

    Masurile vor fi adoptate in urmatoarele luni, dupa consultari cu
    bancile si se explica prin dorinta BNR si a bancilor de a evita o
    noua bula a creditarii, odata ce ponderea imprumuturilor
    neperformante in euro sau franci elvetieni e inca mare, iar
    tendinta Euribor indica faptul ca dobanzile la euro sunt in
    crestere.

    In perioada decembrie 2010 – februarie 2011, noteaza BNR in
    ultimul raport asupra inflatiei, ponderea creditelor in valuta in
    totalul creditului acordat sectorului privat a inregistrat un nou
    maxim al ultimilor opt ani si jumatate, ajungand la 62,9 la suta ca
    medie a perioadei.

    Restrictiile la creditul in valuta nu sunt o idee noua si nu
    sunt promovate numai de BNR, ci si de marile banci comerciale care
    au afaceri in Europa de Est. Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen
    International, declara toamna trecuta ca imprumuturile negarantate
    de consum in valuta pe termen scurt si creditarea ipotecara in
    monede exotice ar trebui interzise complet, iar orice aprobare de
    credit in euro ar trebui sa fie mult mai bune reglementata.
    Creditul in franci elvetieni reprezinta 20% din totalul
    imprumuturilor acordate in Europa Centrala si de Est.

  • O banca din China, cea mai profitabila din lume

    ICBC este cea mai mare banca din lume in functie de valoarea de
    piata. Rezultatele ICBC au fost sustinute de imbunatatirea marjelor
    de creditare si a veniturilor din comisioane, in contextul
    incetinirii cresterii pietei bancare din China, potrivit Bloomberg.
    Bancile chineze impun costuri mai mari la imprumuturile ipotecare
    si pentru companii, dupa ce banca centrala a majorat dobanda de
    patru ori incepand din octombrie si a redus lichiditatea din piata
    pentru a limita inflatia. Profitul din primul trimestru al bancii
    chineze este cu 49% mai mare decat cel al JPMorgan Chase,
    institutia financiara cu cele mai bune rezultate din Statele
    Unite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Prima casa” 4 a ajuns la start. Ce aduce nou fata de editiile anterioare?

    Din punctul de vedere al clientilor, aceasta va insemna probabil
    restrangerea numarului de banci care vor continua sa acorde
    finantari in cadrul programului. Bancile care au deja volume mai
    mari de credite in stoc isi pot asuma mai usor riscul aferent noii
    variante. De asemenea, bancile care cauta sa recastige cota de
    piata ar putea fi implicate. La nivelul costurilor nu sunt de
    asteptat modificari semnificative: avansul cerut va fi de 5%, iar
    marja maxima peste rata EURIBOR la trei luni ramane la 4%. O
    anumita scumpire ar putea fi antrenata de tendinta de crestere a
    EURIBOR. In conditiile in care concurenta a presat deja vizibil
    marjele la creditele ipotecare in euro, noua varianta a programului
    guvernamental ar putea contribui la o segmentare a clientelei,
    urmand sa se adreseze cu precadere solicitantilor care nu dispun de
    un avans mai mare. Bancile ar putea incepe sa primeasca cereri de
    finantare pentru credite ipotecare prin “Prima casa” 4 in numai
    cateva zile, in conditiile in care normele de aplicare a
    programului au fost publicate deja in Monitorul Oficial.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ghetea: Perioada refinantarilor este de “incalzire” pentru banci

    “Cu totii incercam sa vanam clientii altor banci. Sper ca
    aceasta perioada de incalzire, normala, sa se termine cat mai
    repede si sa putem avea si cereri suficient de bune si de
    interesante din partea clientilor si nu numai sa facem
    refinantare”, a spus Ghetea, in cadrul unui seminar organizat de
    Ziarul Financiar. El a explicat ca exista in prezent o
    efervescenta, o activitate intensa a bancilor de a oferi
    persoanelor fizice si juridice oferte de finantare atractive atat
    in ceea ce priveste refinantarea, cat si pentru afaceri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ghetea: Perioada refinantarilor este de “incalzire” pentru banci

    “Cu totii incercam sa vanam clientii altor banci. Sper ca
    aceasta perioada de incalzire, normala, sa se termine cat mai
    repede si sa putem avea si cereri suficient de bune si de
    interesante din partea clientilor si nu numai sa facem
    refinantare”, a spus Ghetea, in cadrul unui seminar organizat de
    Ziarul Financiar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bancile isi prezinta “oferta” de apartamente luate de la cei care nu si-au mai putut plati ratele

    Un studiu de caz, realizat pe apartamentele scoase la vanzare de
    institutiile financiare in cartierul bucurestean Tineretului, arata
    ca bancile solicita preturi superioare celor cerute de proprietarii
    care vor sa vanda imobile similare. Astfel, ING scoate la licitatie
    un apartament de trei camere si 61 de metri patrati, situat la
    etajul 10 al unui imobil de pe strada Trestiana din cartierul
    Tineretului din Capitala, pentru 75.000 de euro. O proprietate
    similara este oferita potentialilor cumparatori si de BRD Societe
    Generale. Situat la parterul unui bloc de pe Constantin Radulescu
    Motru din acelasi cartier bucurestean, cu o suprafata de 78,5 metri
    patrati, apartamentul de trei camere are un pret de plecare tot de
    75.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Raiffeisen si FC Steaua lanseaza un card cu reduceri pentru suporterii stelisti

    Posesorii cardului beneficiaza de o reducere de 50% la turul
    stadionului si al muzeului, daca platesc biletele cu cardul, si de
    o reducere de 10% la toate produsele cumparate din magazinele
    Steaua. Banca precizeaza ca lansarea cardului este doar primul pas
    dintr-un parteneriat pe termen lung cu clubul Steaua.

    Cardul este disponibil din 18 aprilie in toate agentiile Raiffeisen
    Bank din tara. Pentru a intra in posesia lui, suporterii Steaua
    trebuie sa vina intr-o agentie a bancii cu cartea de identitate si
    sa completeze o cerere. Dupa cel mult doua zile isi vor putea lua
    cardul din aceeasi agentie.

    “Raiffeisen Bank doreste sa sustina sportul si de aceea am creat un
    card care ofera atat reduceri pentru suporteri, cat si conditii mai
    bune de antrenament pentru tineri si juniori”, a spus Radu
    Topliceanu, director executiv Aria Clienti Persoane Fizice,
    Raiffeisen Bank.

    Banca doneaza 0,5% din valoarea tranzactiilor facute de
    utilizatorii cardului la comercianti catre Centrul de Copii si
    Juniori din clubul FC Steaua. Raiffeisen Bank va dona aceluiasi
    Centru si jumatate din taxa anuala de administrare a
    cardului.

    Raiffeisen Bank Romania, a treia banca din sistem dupa valoarea
    activelor, are o retea de 540 de agentii care deservesc aproximativ
    2 milioane clienti persoane fizice, 100.000 de IMM-uri si peste
    6.800 corporatii mari si medii. Banca a incheiat anul trecut cu un
    profit net de 83 de milioane de euro, in crestere cu 12% fata de
    2009, la active de 5,1 miliarde de euro.

  • Cum a ajuns Irlanda sa aiba acelasi rating ca Romania

    De data aceasta, investitorii au reactionat la anuntul Moody’s
    ca reduce ratingul Irlandei de la Baa1 la Baa3, similar cu cel al
    Romaniei – ultimul prag dinainte ca datoria suverana a unei tari sa
    primeasca ratingul “junk”. Diferenta fata de anul 2009, cand
    obligatiunile irlandeze aveau rating AAA, cel mai bun posibil, este
    enorma.

    Climatul din pietele financiare fata de Grecia, Portugalia si
    Spania, reflectat in cresterea randamentelor, s-a deteriorat si el
    din nou, pentru ca investitorii (detinatorii obligatiunilor emise
    de aceste tari) ar pierde evident daca noul guvern de la Dublin
    si-ar pune in practica avertismentul, iar celelalte state i-ar urma
    exemplul, refuzand sa mai aloce bani publici pentru sustinerea
    bancilor. Ar fi ultimul lucru dorit pe pietele financiare, avand in
    vedere ca toata arhitectura “salvarii din criza” s-a intemeiat
    exact pe abolirea distinctiei dintre datoria publica si cea
    privata, respectiv alocarea de bani de la buget pentru
    recapitalizarea bancilor si indatorarea la FMI si la partenerii din
    zona euro, insotita de programe de austeritate.

    In cazul Irlandei, care s-a imprumutat de la zona euro si de la
    FMI cu 70 de miliarde de euro, salvarea bancilor a insemnat o
    crestere a deficitului bugetar de la 12% la 32% din PIB la nivelul
    anului trecut, iar autoritatile au anuntat ca il vor reduce la 3%
    din PIB pana in 2014, cu pretul unor taieri drastice de cheltuieli
    sociale si de investitii. PIB-ul Irlandei reprezinta doar 1% din
    economia zonei euro, insa bancile care opereaza in tara au active
    care inseamna 400% din PIB, din care o parte sunt inca active
    toxice sau credite indoielnice. La sfarsitul lui martie, ministrul
    de finante a estimat ca bancile din Irlanda vor avea nevoie de o
    infuzie de inca 24 de miliarde de euro pentru a rezista unei
    eventuale reintoarceri a crizei financiare in zona euro.

  • Dupa ce a terminat plafonul acordat de stat, Millennium iese cu o varianta proprie de Prima Casa

    In plus, pentru creditul ipotecar standard, clientul nu trebuie
    sa constituie un depozit colateral si nu plateste un comision
    anual, cum este cel datorat Fondului National de Garantare a
    Creditelor pentru IMM-uri.

    Banca a folosit in intregime plafonul de 6,5 milioane de euro
    acordat de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri
    pentru credite Prima Casa.

    “Creditul ipotecar oferit de Millennium Bank este o alternativa
    pentru clientii care doresc sa cumpere o locuinta si nu mai au
    acces la credite Prima Casa. Am redus avansul minim, iar dobanda
    este de asemenea comparabila cu Prima Casa”, a declarat Eliza
    Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail la Millennium
    Bank.

    Un credit ipotecar de 40.000 de euro, contractat pe 30 de ani de un
    client care isi transfera salariul la banca are DAE de 6,81%, iar
    rata lunara este de 255 de euro. Clientii care contracteaza un
    credit ipotecar beneficiaza de asigurare de viata gratuita si de
    zero comision de administrare. Perioada creditului este de 30 de
    ani.

    Banca are in total 74 de unitati in Romania. La sfarsitul anului
    2010 avea peste 45.000 de clienti, 731 de angajati si pierderi de
    99 de milioane de lei (24 de milioane de euro), in scadere cu 38%
    fata de anul precedent. Activele totale ale bancii erau de 2,2
    miliarde de lei (517 milioane de euro), cu 11% mai mult decat in
    2009.