BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Romania, printre putinele piete in care investitiile imobiliare au crescut in T1

    Volumul total de investitii imobiliare s-a ridicat in primul trimestru al acestui an la 11,3 miliarde de euro, potrivit unui raport intocmit de compania de consultanta imobiliara CB Richard Ellis. Valoarea trimestriala este cea mai mica din ultimii cinci ani, scaderea fata de trimestrul precedent fiind de 45%.

     

    Scaderea s-a inregistrat in aproape toate cele 26 de state analizate in raportul CBRE, doar sase piete inregistrand cresteri fata de ultimul trimestru din 2008: Belgia, Luxemburg, Norvegia, Romania, Slovacia si Ucraina. "Schimbarile trimestriale ale volumelor de investitii nu sunt intotdeauna relevante pentru a stabili o tendinta pe piata, cele sase piete avand o dimensiune si o lichiditate relativ scazute, finalizarea unei tranzactii mari avand un impact semnificativ asupra cifrelor trimestriale", se spune in raportul companiei imobiliare.

     

    In ceea ce priveste pietele dezvoltate, Marea Britanie si Spania au fost singurele care au inregistrat o scadere a volumui de investitii imobiliare de sub 45%, media europeana. "Activitatea de investitii de pe piata din Marea Britanie pare sa fi atins nivelul cel mai de jos cu o valoare de patru miliarde de euro in T1 2009. Avand in vedere corectiile rapide ale yield-ului de pana acum, interesul investitorilor incepe sa se indrepte catre segmentele prime ale pietei, mai ales spre Londra. Marea Britanie pare pregatita sa fie prima piata europeana care sa inregistreze o revigorare a acativitatii de investitii. Totusi, numai cererea chiriasilor si numarul de proiecte in dezvoltare vor modela nivelul preturilor pe termen mediu", a declarat Michael Haddock, director of capital markets research al CB Richard Ellis.

     

    Modificarile inregistrate de yield-uri au determinat reduceri ale valorii de capital in aceasta perioada din cauza riscului restabilirii preturilor, insa se asteapta ca declinul chiriilor sa fie principalul factor de reducere a valorii de capital pana la sfarsitul anului 2009. Indicii primi yield la nivelul Uniunii Europene s-au modificat in medie cu 30 de puncte baza (bps) in T1 2009, dupa ce in ultimele trei luni din 2008 au crescut brusc cu 40 bps.

     

    Studiul CBRE sugereaza ca yield-urile prime se vor stabiliza pe unele piete in lunile urmatoare datorita nivelului de reglementare a preturilor care a avut loc pana acum, precum si nivelurilor absolute ale yield-urilor. Londra, Madrid si Paris sunt piete care se apropie de urmatoarea etapa a ciclului, generand astfel un mai mare interes din partea investitorilor, cu yield-uri prime situate la cel mai scazut nivel din Europa miscandu-se spre nivelul actual apropiat de cele mai inalte niveluri pe termen lung.
     

  • Bucuriile crizei imobiliare

    Incercarile companiilor de a-si reduce costurile au devenit vizibile, in ultimele luni, si pe segmentul spatiilor de birouri, renegocierea devenind cuvantul de ordine, mai ales pentru companiile care au semnat contractele de inchiriere la inceputul anului trecut, spre exemplu, cand piata se afla la niveluri record.

    Consultantii imobiliari sustin insa ca scaderile de chirii nu sunt semnificative, putini chiriasi obtinand un tarif mult mai bun pentru spatiul pe care il ocupa deja. In acest context, o optiune demna de luat in seama este reprezentata de relocarea activitatii intr-o alta cladire de birouri.”Primul pas al unei companii este sa incerce sa isi reduca costurile prin renegocierea chiriei. Dar ce te faci cu taxele de administrare, cand cladirea consuma foarte mult? Ce faci cand nu poti sa recompartimentezi spatiul asa cum doresti?”, se intreaba Catalina Jigman, head of global corporate services in cadrul companiei de consultanta imobiliara CBRE Eurisko. Optiunea companiilor ar fi astfel, in opinia consultantului, sa isi relocheze activitatea intr-un alt spatiu, momentul actual fiind foarte favorabil unei astfel de decizii. Cel mai important argument este legat de reducerea tarifelor de inchiriere; daca pentru proiectele existente, cu un amplasament bun, se poate obtine un nivel mai redus, proiectele noi, care urmeaza sa se finalizeze in acest an sau care au fost finalizate recent, au chirii semnificativ mai mici decat in trecut.

    Acest fapt a dus chiar la o noutate pe segmentul de inchiriere a spatiilor de birouri din Capitala – existenta unor spatii disponibile pentru mutare imediata in zona Piata Victoriei, considerata a fi centrul de business al orasului.

    La fel ca si in segmentul rezidential, unde brokerii vorbesc despre o crestere a interesului cumparatorilor fara o majorare a numarului de tranzactii, si in cazul cladirilor de birouri se intampla un fenomen similar: companiile care cauta un spatiu nou sunt deocamdata intr-un stadiu de explorare a optiunilor, decizia luandu-se mult mai greu comparativ cu perioada anterioara. “Multi asteapta sa vada incotro se indreapta piata. Faptul ca au scazut chiriile cu 20% intr-o perioada scurta reprezinta un semn pentru anumiti chiriasi ca tarifele pot sa scada si mai mult”, mai spune consultantul CBRE Eurisko.

    Cele mai avantajate si interesate companii in acest moment de o posibila relocare sunt cele de dimensiuni mari, care, ca si in cazul centrelor comerciale, au un statut de ancora a proiectului. Practic, dezvoltatorii sunt deja mai dispusi sa faca anumite concesii chiriasilor care doresc o suprafata mare, acestia fiind determinanti in atingerea unui grad de pre-inchiriere satisfacator pentru obtinerea unei finantari bancare si, implicit, pentru demararea proiectului.

    Posibilitatile de negociere ale companiilor vor fi si mai mari avand in vedere cresterea ratei de neocupare a spatiilor de birouri din Capitala. Dupa mai multi ani in care procentul birourilor goale a fost estimat la circa 2% pentru cladirile de clasa A, rata de neocupare s-a dublat anul trecut, la patru procente, un studiu recent al DTZ Echinox estimand un nivel de 8% pentru acest an si de 13% pentru 2010.

    Anul trecut au fost finalizati circa 250.000 de metri patrati de spatii noi, clasa A, piata de inchirieri ridicanduse la 240.000 mp, potrivit estimarilor facute de Horatiu Florescu, fost sef al departamentului de inchirieri din cadrul companiei de consultanta imobiliara Colliers International. “Cred suprafata totala de birouri care se va inchiria in acest an va fi la jumatate fata de anul trecut, deci 100.000 – 120.000 de metri patrati”, estima recent Florescu.

    Mai multe informatii despre cele mai importante tendinte din piata imobiliara si despre proiectele rezidentiale, de mall-uri si cladiri de birouri din Bucuresti si provincie puteti afla din suplimentul “Piata imobiliara – Iesirea din criza?”, editat de BUSINESS Magazin, care va aparea pe piata in aceasta luna.
     

  • Cum a cheltuit Patriciu primul miliard de dolari

     

    Mai multe lucruri par schimbate la Dinu Patriciu, directorul general al Rompetrol si declarat de realizatorii topului american Forbes cel mai bogat om din Romania. In primul rand, este mult mai deschis la discutii – tendinta care a inceput sa se observe inca de cand omul de afaceri a vandut 75% din Rompetrol kazahilor de la KazMunaiGaz. In al doilea rand, vorbeste mai mult despre macroeconomie decat despre business, lucru de asemenea schimbat in ultimii ani. In al treilea rand, businessul despre care vorbeste omul de afaceri nu se mai cheama doar Rompetrol, ci se mai refera la inca alte patru afaceri in care a investit, dar in care nu s-a implicat executiv – comportament tipic unui fond de investitii.
     
    Ce nu s-a schimbat la Dinu Patriciu este faptul ca a ramas la fel de secretos ca intotdeauna. Declara ca pentru cele patru afaceri personale a cheltuit pana acum un miliard de dolari (aproximativ 700 milioane de euro), adica cea mai mare parte din cele 1,6 miliarde de dolari (respectiv 1,1 miliarde de euro) pe care le-a luat de la KazMunaiGaz atunci cand a vandut 75% din Rompetrol. 
     
    Se abtine insa de la a da detalii despre toate cele patru afaceri. Vorbeste deschis doar despre Adevarul Holding – trustul de presa ajuns acum la 1.000 de angajati si afaceri estimate de 120 de milioane de dolari (100 de milioane de euro) pentru acest an – si despre investitiile imobiliare. In acestea din urma, Dinu Patriciu a investit cel mai mult in achizitia Fabian (intr-o tranzactie evaluata la 50 de milioane de euro, datoriile nete ale firmei ridicandu-se la 76,1 milioane de euro), companie implicata in 11 proiecte imobiliare si evaluata anul trecut la 138,3 milioane de euro. Cealalta investitie imobiliara importanta a lui Dinu Patriciu este proiectul Smart City, in care este partener cu Immorent, parte a grupului austriac Erste. Smart City va fi dezvoltat pe o suprafata de 150.000 de metri patrati in nordul capitalei si necesita o investitie de 300 de milioane de euro. 
     
    Despre celelalte doua afaceri, dezvoltate in domenii total diferite (energie si tehnologie), Dinu Patriciu nu da decat mici detalii, dar admite ca acestea au inghitit cea mai mare parte din miliardul de dolari investit pana acum. Afacerea din IT, careia Dinu Patriciu nu vrea sa ii spuna numele, este un producator de echipamente telecom din Germania, care “produce deja in momentul de fata, are sute de oameni angajati si sute de milioane de euro cifra de afaceri”. Dinu Patriciu spune ca a mai avut si in trecut tentative de a investi in IT, dar de aceasta data l-a convins faptul ca productia nu este doar in domeniul software, ci in principal in zona de hardware si echipamente telecom.
     
    In afacerea IT, Dinu Patriciu a investit alaturi de un partener (“Am un partener, dar eu sunt investitorul financiar si majoritar”), aceeasi strategie fiind folosita si in cazul afacerii din energie, care se concentreaza insa in zona de cercetare: “In aceasta afacere ne concentram pe energii alternative – este un proiect de cercetare international care vrea sa identifice resursele tehnologice care pot pune in valoare resurse marine”.
     
    Investitia in cercetare a fost si cea mai mare facuta de Dinu Patriciu: “Ca resurse financiare, in ordinea investitiilor, au fost energia, IT, real estate si media. Per total, am investit in toate aceste afaceri peste un miliard de dolari, iar peste jumatate dintre acestia au mers in energie si IT”.  
     
    Omul de afaceri crede ca “din oricare dintre cele patru afaceri poate iesi un nou Rompetrol”, dar spune ca nu poate estima momentan valoarea vreuneia din afacerile in care a investit: “Eu astazi nu stiu sa fac valorizarea unei afaceri. Nu mi-e rusine sa spun, dar chiar nu stiu ce multipli se folosesc astazi pentru evaluarea unei afaceri si nu stie nimeni, e o poveste”. Dinu Patriciu explica insa ca a intrat in aceste afaceri tocmai pentru ca a sesizat o oportunitate, dar si potentialul respectivelor afaceri: “Nu stiu de fapt cat fac toate afacerile in care am investit; in toate am investit intr-un context, la momentul respectiv, si le voi valoriza intr-un alt context, despre care de asemenea nu stiu cum va fi; valoarea este cea pe care considera cumparatorul ca o poate scoate din acel business sau cea data de sinergiile pe care cumparatorul crede ca le face prin integrarea acelei afaceri”.
     
    Dinu Patriciu a cumparat insa si una dintre companiile scoase la vanzare de Rompetrol – Eurojet, compania de transport aerian, pentru care a platit un milion de dolari. Dinu Patriciu spune ca acesta este un activ foarte mic, imposibil de comparat cu restul grupului. Pe de alta parte, in afara de Eurojet, Rompetrol “nu prea mai are ce externaliza, afacerile sunt integrate”, dupa cum spune Dinu Patriciu. Declaratia omului de afaceri este putin surprinzatoare, in contextul in care directorul de active noncore al grupului, Titov Buzescu, declara in luna decembrie pentru BUSINESS Magazin ca Rompetrol va vinde toate activele noncore. Decizia de pastrare a acestor active este atat un semn al unor viitoare contracte interesante pentru grup, dar si al faptului ca este greu de gasit cumparatori in aceasta perioada.

    Eric Kish: “Misiunea mea este sa restructurez aceasta divizie care poate ajunge la afaceri de 1 miliard de dolari”

     

  • Noroc de pasii marunti

     

    “Nu ne putem petrece toata viata cumparand companii, mai trebuie sa mai si consolidam ceea ce am cumparat”. Declaratia apartine lui Luigi Ferraris, CFO-ul grupului italian de utilitati Enel, in timpul conferintei de presa care a urmat prezentarii rezultatelor pentru anul 2008. Conferinta de presa s-a tinut in acest an in sediul central al Enel – pentru prima oara dupa mai multi ani in care prezentarea rezultatelor avea loc la Londra, unde Enel este listata. Taierea de costuri pentru organizarea evenimentului anual – redusa ca imporanta – face parte insa dintr-un plan mai larg de reduceri de costuri pe care si l-a impus compania italiana. Cea mai importanta reducere anuntata de Enel este cea de 12 mld. euro din bugetul de investitii pentru urmatorii cinci ani. Declaratia lui Ferraris este in linie cu decizia companiei italiene de a reduce din investitii si a se aseza la masa consolidarilor, dupa cativa ani in care a facut achizitie dupa achi­­­zitie, incepand cu cele din Romania sau Slovacia si terminand cu achizitia Endesa sau OG-5.
     
    Lui Luigi Ferraris nu ii este teama de cuvinte, iar directorul financiar considera ca este normal ca fiecare companie sa isi reconsidere pozitiile din cauza crizei. In cazul Enel, cu atat mai mult: “Luand in considerare ca am investit in ultimii ani cat sa avem o pozitie de lider de piata, dar luand in considerare si gradul de dezvoltare a diverselor economii unde operam, ni se pare logic sa o luam mai usor deocamdata cu investitiile”.
     
    Intr-adevar, cifrele din raportul Enel arata ca cele 12 miliarde de euro au fost reduse din bugetele pentru dezvoltare, si mai putin din bugetele de mentenanta. Raportul nu arata cu precizie unde si cand vor fi investite totusi cele 16 miliarde de euro. Cu toate acestea, prezentarea rezultatelor si a planurilor Enel a inclus cateva indicii.
     
    S-ar fi putut spune ca achizitia Endesa si parteneriatul cu EdF au consolidat traiectoria de dezvoltare a grupului Enel in tarile latine. Strategia latina nu ar fi fost rea pentru Romania – aici Enel are proiecte de investitii de doua miliarde de euro in productia de energie si de inca 700 de milioane de euro in retele. Planurile de productie – care cuprind investitii in energie termo, eoliana si nucleara – sunt ambitioase, insa dependenta unor proiecte la companii de stat (Termoelectrica si Nuclearelectrica) le-a intarziat startul. Faptul ca aceste proiecte se intind ca dezvoltare pe cativa ani se potriveste numai bine cu faptul ca bugetul de investitii in productie al Enel pentru Romania are o bataie lunga, pe 15 ani, ocolind astfel criza (cei 15 ani fiind calculati din 2007, cand noul country manager Matteo Codazzi a anuntat planul de investitii al Enel pentru Romania). De fapt, dupa cum au declarat anterior si oficialii Enel din Romania, planurile sunt deocamdata la nivel de autorizatii, astfel ca ar fi prea devreme sa se stie daca va fi sau nu cazul sa fie incluse in reducerile de costuri.
     
    Planurile de expansiune ale Enel in regiune au pus insa in umbra proiectele din Romania. In prezentarea sustinuta cu ocazia prezentarii rezultatelor anuale, Fulvio Conti a repetat in mai multe randuri intentia lor clara de a se concentra asupra Rusiei si a Slovaciei: “Slovacia si Rusia sunt pietele noastre cheie pentru urmatorii ani: in Slovacia piata a crescut si acum o consideram tara tinta ideala pentru investitii, iar in Rusia liberalizarea pietei progreseaza si cu siguranta ca asta va aduce crestere pe termen mediu si lung”. OG-5 (compania de distributie si productie cu 8.700 MW instalati din Rusia in care Enel este actionar majoritar) si centrala nucleara din Slovacia (proiect de 900 de milioane de euro), dar si alte proiecte gandite pentru cele doua tari vor atrage majoritatea banilor proiectati pentru divizia internationala a Enel pana in 2013. Astfel, din cele 7,4 miliarde de euro, 45% vor merge in Slovacia, iar 28% in Rusia. Despre cele doua miliarde estimate pentru Romania se va mai vorbi probabil si in urmatoarele planuri si bugete ale Enel. Deocamdata insa, investitiile si stabilizarea celei mai lungi retele din Romania si satisfactia celor 2,5 milioane de clienti sunt provocari destul de mari pentru italieni. La care se adauga asteptarile nu foarte optimiste de crestere a consumului clientilor Enel pentru perioada urmatoare, dar si tinta de a creste numarul clientilor eligibili de cinci ori in urmatorii cinci ani. 
     

     

  • Rompetrol reduce investitiile

    „Planurile de dezvoltare ale acestui an sunt puţin afectate de criza prin care trecem. Dacă ne-am obişnuit cu investiţii anuale care depăşeau 250 milioane de dolari în medie, anul ăsta sunt 100 de milioane, din care 60% sunt folosiţi de divizia de petrochimie şi rafinare", a declarat Titov Buzescu, vicepreşedintele grupului pentru servicii şi funcţiuni suport. Cifrele menţionate de acesta nu au fost încă aprobate de Consiliul de Administraţie, iar în zona firmelor care nu fac parte din activitatea de bază a grupului Rompetrol vor fi investite 12 milioane de dolari, iar circa 30 milioane de dolari vor fi alocate diviziei de vânzare a carburanţilor.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info
    Aflati aici ce pierderi a avut Petromidia in 2008.

  • Rompetrol reduce investitiile

    „Planurile de dezvoltare ale acestui an sunt puţin afectate de criza prin care trecem. Dacă ne-am obişnuit cu investiţii anuale care depăşeau 250 milioane de dolari în medie, anul ăsta sunt 100 de milioane, din care 60% sunt folosiţi de divizia de petrochimie şi rafinare", a declarat Titov Buzescu, vicepreşedintele grupului pentru servicii şi funcţiuni suport. Cifrele menţionate de acesta nu au fost încă aprobate de Consiliul de Administraţie, iar în zona firmelor care nu fac parte din activitatea de bază a grupului Rompetrol vor fi investite 12 milioane de dolari, iar circa 30 milioane de dolari vor fi alocate diviziei de vânzare a carburanţilor.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info
    Aflati aici ce pierderi a avut Petromidia in 2008.

  • CBRE Eurisko: Valoarea tranzactiile imobiliare a scazut cu 64% in 2008

    Volumul total al investitiilor in 2008 a fost de 1,02 miliarde de euro, fata de 1,67 miliarde de euro in 2007, potrivit datelor companiei. "In conditiile in care o singura tranzactie a reprezentat 33% din volumul anului, scaderea accentuata a investitiilor este mult mai tlar reflectata de numarul tranzactiilor: 11 in 2008, fata de 41 in 2007. Acest aspect, corelat cu faptul ca 65% din volumul tranzactiilor a fost realizat prin finalizarea a trei achizitiit confirma prezenta pe piata a unui numar redus de investitori, dar foarte activi si cu putere mare de cumparare", se arata in studiul citat.

     

    Doua fonduri au contribuit practic la 47,8% din volumul investitiilor de pe piata din Romania, ambele alegand produse investitionale din Bucuresti: RREEF Real Estate (340 milioane de euro pentru 78% din proiectut Upground) si DEGI (147 milioane de euro pentru Iris Shopping Center). Printre alte tranzactii importante incheiate anul trecut se numara si preluarea retelei de centre comerciale Winmarkt de catre italienii de la IGD si a Expo Market Doraly, de catre HSBC European Real Estate Fund.

     

    Anul precedent s-a mai caracterizat si printr-o crestere generala a yield-urilor (randamentele posibile ale cumparatorilor la incheierea unei tranzactii – n.red.) "Daca in 2004, la momentul primelor tranzactii de birouri, yield-urile erau 12-13%, la sfarsitul anului 2007 nivelul a scazut la 6% – 6,25% (o singura tranzactie fiind realizata la un nivel de sub 6%). Anul 2008, in special cea de-a doua jumatate a acestuia a adus, precum in majoritatea tarilor din zona, cresterea rapida a yield-urilor, cu pana la 2,25 puncte procentuale in cazul pietei statiilor de birouri. Este foarte dificil de previzionat cum va evolua yield-ul in anul 2009, indiferent de tipul proprietatii", noteaza consultantii CBRE Eurisko, a doua companie de profil dupa ultimele rezultate oficiale.

     

    In privinta anului 2009, consultantii companiei considera ca se va mentine tendinta de crestere a gradului de selectie a produselor investitionale, prioritate urmand sa aiba proprietatile de top cu cele mai bune amplasamente si cu venituri asigurate pe termen lung din contractele de inchiriere semnate.

     

    "Chiar daca in 2008 nu a fost nici o tranzactie sale & leaseback, am putea asista anul urmator la mai multe tranzactii in care proprietarul vinde cladirea si o reinchiriaza de la cumparator, alegand astfel sa utilizeze fondurile obtinute imediat pentru capital de lucru, intr-o piata foarte putin lichida. Corectiile de preturi incepute din 2008 vor face ca produsele investitionale din Romania sa fie tot mai atractive pentru detinatorii de lichiditati", se mai spune in studiul CBRE Eurisko.
     

  • Laurentiu Ispir, Oresa: “Fabryo ajunge la afaceri de 100 mil. euro in cinci ani”

    ”Mizam in special pe o crestere organica, bazata pe cresterea consumului si a cotei de piata a Fabryo, dar nu excludem nici achizitiile in scopul extinderii portofoliului de produse, daca preturile vor fi atractive”, explica Ispir.
    Luna trecuta, fondul de investitii Oresa Ventures a devenit actionar majoritar la producatorul de vopsea Fabryo printr-un schimb de actiuni cu Daniel Guzu, fondatorul acestuia. Astfel, contra celor 15% dintre actiunile pe care le mai detinea la Fabryo, Guzu a primit 49% din producatorul de materiale de constructii Bau Profil.

    Cititi aici detalii despre tranzactia dintre Oresa si Daniel Guzu, precum si despre planurile de afaceri ale fondatorului Bau Profil.
     

  • Reteta pentru a reduce pretul caldurii din fiecare iarna

     

    Pierre Yves Morgue nu este de acord cu subventiile pentru caldura. Le considera un fel de “vopsea de proasta calitate” cu care acopera Romania an de an lipsa investitiilor din zona centralelor in cogenerare (electrica si termica) la nivel national. Pe de alta parte, vorbeste de cate ori are ocazia cu mare entuziasm despre pretul gigacaloriei de care au parte clientii sai de la Ploiesti: 193 de lei cu TVA inclusa, din care consumatorul plateste tot 100 lei datorita subventiilor. Spune ca este cel mai mic pret din tara si a fost posibil deoarece municipalitatea din Ploiesti a fost prima care s-a deschis catre un parteneriat public-privat cu o companie straina pentru concesiunea centralei orasului. Al doilea exemplu a fost Clujul, unde E.ON, in parteneriat egal cu Rhein Energy si municipalitatea din Cluj (fiecare cu cate 33%) au infiintat Colonia Cluj, companie care produce in cogenerare o parte din caldura necesara orasului.
     
    De fapt, la Ploiesti lucrurile au stat destul de simplu: centrala orasului atinsese cel mai inalt pret al gigacaloriei si era aproape de a intra in incapacitate de plata a furnizorilor cand municipalitatea s-a gandit la aceasta varianta. Dalkia Romania, firma condusa de Pierre Yves Morgue, a preluat centrala de la Brazi, a investit 15 milioane de euro in instalatii (asadar, cea mai mare parte din suma totala pe care s-a angajat sa o investeasca pana la finalul contractului, de 25 de milioane de euro pana in 2019), iar din 2006 vorbeste deja de profit net, care se situeaza undeva intre 5 si 7% din cifra de afaceri aproape in fiecare an. Principala sursa a profitului vine din vanzarea de energie electrica, dat fiind ca toata productia este destinata sistemului national, iar 85% din productia de caldura merge catre populatie, restul fiind contractat de agenti economici. Yves Morgue este insa de acord cu schema de ajutor adoptata de guvern anul trecut: “Acesta este un mod constructiv de a subventiona”.
     
    De reteta de la Ploiesti ar avea nevoie acum mai multe orase din tara, precum Constanta sau Iasi, care au anuntat cel mai mare pret al gigacaloriei in iarna 2008-2009. De fapt, ar avea nevoie mai toate orasele din Romania, deoarece pretul gigacaloriei se incadreaza acum intre 80 si 150 de euro, fata de pretul obtinut de Dalkia (aproximativ 50 de euro) sau fata de pretul mediu la nivelul UE (60 de euro). Aceasta se intampla din cauza instalatiilor invechite, cele mai multe dintre ele instalate in anii ‘70-’80, cand cogenerarea a devenit principala solutie pentru obtinerea simultana de caldura si electricitate in marile orase din Romania.

     
    “Orasele unde pretul gigacaloriei este foarte mare au nevoie urgenta de investitii in centralele de cogenerare”, sustine Pierre Yves Morgue, care priveste cu interes catre orice licitatie facuta de municipalitati in acest sens. Numai ca nu sunt foarte multe licitatii, desi, spre deosebire de anii trecuti, sunt totusi cateva pentru proiecte mari, pentru care au venit in Romania investitori strategici europeni si care ar putea atrage investitii de cel putin 500 de milioane de euro in urmatorii doi ani.
     
    Acum, conform datelor Agentiei Nationale pentru Reglementare in do­me­niul Energiei (ANRE), se afla in diverse faze de investitie societatile mixte formate de ELCEN (parte a Termoelectrica) cu investitori privati la Constanta, Bucuresti Sud, Grozavesti, CET Titan si Iernut.
     
    Centralele ELCEN, aflate in proprietatea statului, nu au fost privatizate si nici nu au trecut in subordinea consiliilor locale, precum celelalte centrale din tara, pe motiv ca ar fi “strategice”. Mai precis, electricitatea produsa in aceste centrale face parte din energia la care nu se poate renunta la orele de varf. Pana la venirea investitorilor, ELCEN a facut primul proiect si a pus deja in functiune noua centrala CET Bucuresti Vest, a carei constructie a inceput in 2005 – prima termocentrala de mare putere pusa in functiune in Romania dupa 1990. Centrala produce 190 MW si 160 de gigacalorii pe ora si a avut nevoie de investitii de 160 de milioane de euro, dintre care 122 de milioane de euro au fost credite bancare.
     
    Tot ale ELCEN vor fi si urmatoarele proiecte: “Fiind companie de sine statatoare, chiar daca este de stat, ELCEN se poate misca mai repede pentru a atrage investitori privati sau credite bancare, pe cand o munici­pali­tate se va misca intotdeauna mai greu”, spune Jean Constantinescu, analist al pietei de energie.
     
    Cele 513 milioane de euro investitii ar trebui sa vina din primele trei proiecte de centrale in cogenerare la care lucreaza acum ELCEN: CET Bucuresti Sud (100 MW), CET Palas Constanta (13,5 MW) si Iernut (400 MW): “Investitia pentru obtinerea a 1 MW termic, cu care se pot incalzi 1 000 de locuitori, este de aproximativ 1 milion de euro, in functie de tehnologia utilizata”, spune Pierre Yves Morgue.

    Aflati in continuare la ce valoare se ridica investitia in centrale

     

  • Arta bate criza

     

    Carlos si Rosa de la Cruz, doua dintre vedetele comunitatii de arta din Statele Unite, colectioneaza arta contemporana si din America Latina de doua decenii. In urma cu doi ani, cuplul a lansat conceptul de petrecere in “casa de arta”. Cu alte cuvinte, adepti ai ideii ca arta trebuie admirata isi deschid casa decorata cu adevarate capodopere pentru participantii la Art Basel Miami Beach (varianta din Miami a targului de la Basel, unul dintre cele mai importante evenimente de gen din lume). In fiecare an, peste 1.500 de vizitatori le admira colectia, care include nume mari ale artei precum Cindy Sherman sau John Baldessari. Petrecerile si casa de arta a familiei de la Cruz au fost prezentate pe larg in ziare precum New York Times sau The Times.
     
    De cealalta parte a Oceanului, in Europa, o alta vedeta a comunitatii de business si mare colectionar de arta si-a transformat una dintre proprietati in muzeu. François Pinault, proprietarul PPR, unul dintre cei mai importante grupuri din lumea luxului, a expus 200 dintre cele peste 2.500 de opere de arta pe care le detine in Palazzo Grassi din Venetia. Pinault a ales artisti reprezentativi pentru a doua jumatate a secolului XX, de la Mark Rothko, Donald Judd, Gerhard Richter si Lucio Fontana la Richard Serra, Bruce Nauman, Cindy Sherman, Jeff Koons si Damien Hirst. Atat familia de la Cruz, cat si Pinault sustin ca, dincolo de valoarea artistica a obiectelor pe care le detin, colectiile raman o investitie solida, a carei valoare nu a fost afectata de criza financiara, ci dimpotriva.
     
    Si in Romania, dincolo de furtunile declansate de stirile despre criza, comertul cu arta continua sa aiba perspective. Mai mult, exista chiar manageri care au preferat sa renunte la functia sigura intr-o corporatie pentru a se implica in afaceri cu arta. Violeta Sarbu, care a deschis prima galerie de fotografie de arta din Romania, a renuntat la functia de director de marketing al retailerului Flanco si la consultanta pentru a-si trai pasiunea pentru arta.
     
    Proprietara galeriei Karousel spune ca pentru prima data conceptul galeriei s-a conturat in august anul trecut (sub forma unei proiectii de plan de afaceri) si s-a concretizat in ianuarie 2009, cand a deschis galeria. Atunci, Sarbu lasa in urma cariera corporatista si se aventura intr-un domeniu mai creativ, inlocuind electrocasnicele din portofoliul Flanco si consultanta de marketing cu peste 150 de fotografii de arta ale unor artisti consacrati (Cosmin Bumbut, Alex Galmeanu, Cristian Crisbasan) si debutanti (Sabina Dimitriu sau Ioana Carlig). Preturile lucrarilor, care sunt disponibile in cel mult 50 de exemplare, variaza intre 130 si 800 de euro.
     
    Violeta Sarbu spune ca, pentru ca galeria sa aiba succes, trebuie sa fie in acelasi timp om de afaceri si galerist. “Cele doua concepte sunt amestecate, dar cand reusesc sa pun galeria pe picioare, poate voi ramane numai om de afaceri, iar galerist va fi altcineva”, spune fostul manager de la Flanco, care a investit aproape 15.000 de euro in galerie.
     
    Cat despre vanzari, sustine ca in general strainii s-au aratat cel mai interesati de fotografiile de arta. “Romanii au fost interesati intr-o masura mai mica, pentru ca nu exista inca o cultura puternica in directia aceasta. Dar trebuie atrasi in galerie pentru a vedea diferenta”, comenteaza ea. Pana acum, galeria a vandut aproape 15% din portofoliul initial: “Foarte mare succes au avut lucrarile din zona nonfigurativa, peisaje, nudurile lui Cristian Crisbasan au plecat catre colectia unui american, au fost foarte apreciate si lucrarile din zona fotoreportajului, care insa nu s-au vandut inca”.
     
    Violeta Sarbu, care este asociata in aceasta afacere cu Cornel Marian, directorul fondului de investitii Oresa Ventures, spera sa atraga printre clienti arhitecti care se ocupa de amenajari interioare si manageri din zona HoReCa, dar viseaza si la piata internationala: “Deja am stabilit contacte cu niste galerii din afara si imi doresc sa vand acolo. Se pare ca o gura de oxigen de afara va fi binevenita”.
     
    Proprietara Karousel spune ca o foto­grafie de arta se poate transforma intr-o investitie “daca apartine unui artist bine cotat care are lucrari in colectii importante si care se afla pe o linie ascendenta a carierei sale. Cand vorbim despre debutanti, conteaza evolutia, iar aici este foarte important rolul galeristului. In viitor ii vom incuraja pe tinerii artisti, organizandu-le expozitii personale sau ducandu-i la targurile de profil din afara”.
     
    La nivel mondial, cel mai mare pret oferit pentru o fotografie a fost de 3,34 milioane de dolari, adjudecat de fotograful Andreas Gurky pentru creatia “99 Cent II Diptych”, vanduta in februarie 2007 la casa de licitatii Sotheby’s din Londra.

    Aflati in continuare cat a investit Mihaela Forgaciu in galeria de arta din Dorobanti.