Comenzile primite, de exemplu, de un producător de curele din estul Chinei au scăzut cu 50% într-un an, a declarat Wu Wenlong, directorul de vânzări al companiei Zhejiang L.F. Gifts and Decoration. Compania producătoare de curele şi centuri de siguranţă pentru vehicule nu a recurs deocamdată la concedieri, dar Wu nu este optimist. “Este improbabil ca pieţele externe să se redreseze imediat, vor avea nevoie de cel puţin doi ani”, a estimat Wu. Activităţile industriei prelucrătoare din China au început să scadă în această vară, în timp ce criza datoriilor din zona euro se agravează. Uniunea Europeană este principala destinaţie a exporturilor chinezeşti în valoare de circa 380 miliarde de dolari pe an, iar scăderea acestora ar costa scump China, potrivit analiştilor.
Tag: europa
-
Bernanke: Rezerva Federală este pregătită să ia noi măsuri pentru susţinerea redresării economice
“Conducerea băncii centrale va continua să monitorizeze îndeaproape evoluţiile şi este pregătită să ia noi măsuri pentru promovarea redresării economice, concomitent cu menţinerea stabilităţii preţurilor”, a afirmat Bernanke.
Având în vedere ritmul lent de creare a locurilor de muncă şi încrederea scăzută a americanilor în economie, Bernanke a cerut congresmenilor să nu reducă prea rapid cheltuielile, în viitorul apropiat, chiar dacă aceştia fac eforturi să limiteze deficitul bugetar pe termen lung.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Obama: Naţiunile europene nu s-au ocupat de problemele sectorului financiar aşa cum trebuie
Redresarea economiei Statelor Unite a fost afectată de probleme mondiale, precum Primăvara Arabă, care a dus la creşterea preţurilor energiei, şi cele privind soliditatea financiară a ţărilor europene, a spus Obama. “În Europa, nu i-am văzut să se ocupe de sistemul financiar şi cel bancar aşa cum trebuie să o facă”, a afirmat Obama ca răspuns la o întrebare din partea presei hispanice din SUA.
-
China către Europa: Nu vă aşteptaţi la salvare financiară din partea noastră
“Nu putem să ne apucăm să salvăm pe cineva. Nu suntem salvatori. Trebuie să ne salvăm pe noi”, a declarat Gao Xiqing, preşedinte al China Investment Corp (CIC), uriaşul fond suveran de investiţii al statului, citat de cotidianul Wall Street Journal (WSJ).
Dacă Europa ar decide să vândă obligaţiuni comune ale zonei euro, garantate de către toate statele din uniunea monetară, atunci CIC ar putea fi unul dintre cumpărători, a spus el.
“Dacă ar avea un profil de risc care să se potrivească politicilor noastre am cumpăra. Dar nu vă aşteptaţi să cumpărăm mai mult decât ar suporta apetitul nostru pentru risc”, a afirmat Gao.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Papa Benedict: “Hitler a fost un idol păgân”
Suveranul Pontif s-a întâlnit la Berlin cu un grup de evrei, cărora le-a spus că vizita sa îl aduce într-un “loc esenţial de aducere aminte, dezolanta aducere aminte a faptului că de aici a pornit Shoah, aici a fost planificată şi organizată anihilarea fraţilor noştri evrei din Europa”.
Papa Benedict a vorbit despre “stăpânirea nazistă a terorii” ca fiind bazată pe “un mit rasist, între elementele căruia a fost şi respingerea lui Dumnezeu cel al lui Avram, Isac şi Iacob, Dumnezeu cel al lui Isus Cristos şi al tuturor celor care cred în el”.
“Adolf Hitler cel presupus ‘atotputernic’ a fost un idol păgân, care a vrut să-i ia locul Dumnezeului biblic, creatorul şi tatăl tuturor oamenilor”, a declarat Suveranul Pontif.
El a atras atenţia că “refuzul de a ţine cont de acest Dumnezeu îi face întotdeauna pe oameni să nu ţină cont nici de demnitatea umană”.Papa a apreciat calitatea dialogului Bisericii Catolice cu iudaismul şi a adăugat că “noi, creştinii, ar trebui să devenim tot mai conştienţi de afinitatea noastră cu iudaismul. Pentru creştini, nu poate exista niciun hiat în istoria mântuirii. Mântuirea vine de la evrei”.
Papa Benedict s-a pronunţat pentru un dialog între lectura Bibliei ebraice şi cea a Vechiului Testament creştin (respectiv între comunităţile care reprezintă civilizaţia iudeo-creştină), afirmând că acest dialog trebuie “să întărească speranţa noastră comună în Dumnezeu, în contextul unei societăţi tot mai secularizate”. “Fără această speranţă, societatea îşi pierde umanitatea”, a mai spus Suveranul Pontif.
-
Premierul chinez promite noi măsuri de ajutor pentru Europa şi face aluzii la condiţii
Wen a declarat, la reuniunea de vară a Forumului Economic Mondial, în oraşul Dalian din China, că i-a transmis recent, într-o conversaţie telefonică, preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, că statul chinez este dispus să investească mai mulţi bani în Europa. Premierul a insistat, însă, ca UE să acorde Chinei statutul de economie de piaţă funcţională înaintea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, decizie aşteptată pentru 2016. “Recunoaşterea Chinei drept o economie de piaţă funcţională este o atitudine prin care un prieten îşi recunoaşte un prieten”, a spus Wen. Statutul de economie de piaţă ar asigura produselor chinezeşti un tratament mai bun în disputele comerciale cu Europa.
-
Costurile ieşirii unei ţări din zona euro: între 9.500 şi 11.500 de euro/locuitor în primul an
Conform unui raport al UBS citat de presa elenă, consecinţele ieşirii unei ţări cu finanţe slabe din zona euro ar fi incapacitatea de plată a datoriilor statului, falimente în rândul companiilor, o prăbuşire a sistemului bancar şi a comerţului cu exteriorul. În plus, moneda naţională a ţării respective ar cădea cu circa 60% faţă de euro, neputând să ajute economia să depăşească dezavantajele părăsirii zonei euro.
Banca estimează la 9.500-11.500 de euro pe cap de locuitor costurile implicate numai în primul an de părăsirea zonei euro de către o ţară cu finanţe slabe, pentru a scădea la 3.000-4.000 de euro în anii următori. În total, costurile ar echivala cu 4-50% din PIB în primul an.
Pentru o ţară cu finanţe puternice, ca Germania, consecinţele părăsirii zonei euro ar însemna falimente de companii, nevoia recapitalizării sistemului bancar şi prăbuşirea comerţului cu exteriorul. Pentru fiecare adult şi copil german, costurile ar fi de 6.000-8.000 de euro în primul an – echivalentul a 20-25% din PIB – şi de 3.500-4.500 în anii următori.
Prin comparaţie, costul salvării Greciei, al Irlandei şi al Portugaliei în eventualitatea unei intrări a acestora în incapacitate de plată ar depăşi doar cu puţin 1.000 de euro pe cap de locuitor în cheltuieli totale.
Fragmentarea zonei euro ar implica, de asemenea, costuri politice, întrucât conceptul de Europă unită şi autoritatea ei ca atare pe scena internaţională ar deveni desuete şi ar apărea riscuri de război civil ori de ascensiune a unei guvernări autoritare sau militare.
-
“Tsunami-ul” federalist loveşte Europa. De ce am trăi mai bine cu Statele Unite ale Europei decât fără ele?
Fostul cancelar german, social-democratul Gerhard Schroder, pretinde, de-a dreptul, transformarea Comisiei Europene într-un veritabil guvern european şi federalizarea Uniunii Europene.
Săptămâna trecută, ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble a adus în discuţie revizuirea Tratatul de la Lisabona (versiune consolidată a tratatelor Uniunii Europene), semnat în 2007 şi intrat în vigoare în 2009, pentru a da responsabililor de la Bruxelles o marjă mai mare de manevră în domeniul economic. Nu mai departe de acum trei săptămâni, preşedintele Traian Băsescu vorbea de Statele Unite ale Europei ca soluţie la păstrarea poziţiei Europei ca mare putere pe scena lumii.
Ultimul venit în clubul federaliştilor: italianul Mario Draghi care peste nici două luni va prelua fotoliul de şef al BCE şi care cere şi el modificarea Tratatului de la Lisabona, pe considerentul că nu pieţele, ci construcţia inadecvată a UE stă la baza ultimului val al crizei în zona euro.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Cine câştigă şi cine pierde în economia mondială în urma căderii lui Gaddafi (GALERIE FOTO)
O primă certitudine este că o prăbuşire a regimului lui Gaddafi va avea un efect benefic pentru industria petrolului, notează revista Time. Reducerea masivă a livrărilor de petrol în ultimele luni, determinată de luptele din Libia, va lua sfârşit, iar oferta suplimentară de petrol va fi necesară nu atât în perspectiva unei relansări bruşte a cererii mondiale şi a preţului odată cu ea, ci din punctul de vedere al pariului pe termen lung al investitorilor care iau în considerare creşterea cererii de petrol de-a lungul actualului deceniu.
Ca atare, principalii câştigători vor fi acţiunile marilor companii petroliere americane, considerate plasamente rentabile pe termen lung pentru investitorii care privesc dincolo de orizontul actual al crizei de pe pieţele financiare: ExxonMobil, Chevron, ConocoPhillips.
În privinţa economiei americane, reluarea livrărilor de petrol e aşteptată să producă o ieftinire a produselor petroliere, necesară ca aerul pentru a stimula în sfârşit consumul în SUA, scrie publicaţia GlobalPost, care calculează că un penny mai puţin plătit pentru un galon de benzină, americanii vor avea în plus pentru cheltuială 1,4 miliarde de dolari. Un efect asemănător ar urma să se manifeste şi în Asia şi Europa.
Un astfel de efect, la rândul său, va spori şansele electorale ale preşedintelui american Barack Obama de a obţine un nou mandat la alegerile din 2012, respectiv ale preşedintelui francez Nicolas Sarkozy de a fi reales. Unii experţi sunt însă mai pesimişti, arătând că reluarea producţiei şi a fluxului de petrol dinspre Libia nu vor putea avea loc decât peste cel puţin un an.
Companiile europene se grăbesc deja să profite de oportunitate. Firma italiană ENI, cel mai mare producător străin cu activitate pe piaţa petrolieră libiană înainte de război, şi-a trimis deja oamenii în Libia pentru repunerea în funcţiune a capacităţilor de producţie din est, chiar în condiţiile în care luptele continuă în Tripoli, în vest, conform Reuters, care l-a citat cu o astfel de declaraţie pe ministrul de externe Franco Frattini. Acţiunile firmelor europene de profil – ENI, OMV din Austria şi Total din Franţa – au crescut deja în cursul zilei de luni cu 3-5%.
Noi jucători vor intra în piaţă, de asemenea: compania naţională de petrol din Qatar sau firma olandeză de comerţ cu energie Vitol vor avea ocazia să concureze cu companiile americane şi europene cu prezenţă tradiţională în zonă.
Noii-veniţi nu vor putea proveni însă din ţări care s-au opus sancţiunilor contra regimului lui Gaddafi sau operaţiunilor militare contra lui, aşa după cum a avertizat Abdeljalil Mayouf, purtător de cuvânt al firmei petroliere AGOCO, condusă de rebeli: “N-avem o problemă cu ţări occidentale ca Italia, Franţa, Marea Britanie. Dar avem probleme de ordin politic cu Rusia, China şi Brazilia”, a spus respectivul.
Rusia va pierde şi pe alt plan, dat fiind că a fost până acum un furnizor tradiţional de armament pentru Libia (şi pentru Siria). Cât priveşte China, Libia va deveni un nou front pe care se va tranşa competiţia mondială între Occident şi China, având în vedere implicarea economică, în creştere continuă în ultimul deceniu, a Chinei în Africa. Cum Vestul este cel ce câştigă, practic, războiul în Libia, e de aşteptat ca firmele din ţările occidentale să domine această piaţă.
Înainte de conflictul început în primăvară, Libia producea circa 2% din livrările mondiale de petrol, iar după declanşarea ostilităţilor, livrările sale au scăzut cu peste 90%. Italia şi-a asigurat în ultimii ani din Libia circa 20% din importurile de petrol, iar Franţa, Elveţia, Irlanda şi Austria peste 15%.
-
Turbulenţele de pe pieţele financiare ar putea întârzia privatizările în Europa
Deprecierea puternică a acţiunilor a tăiat cu miliarde de euro valoarea companiilor de stat în luna august, ridicând semne de întrebare privind perspectiva planurilor de privatizare ale multor ţări europene, precum Grecia, Portugalia, Rusia, Polonia şi România. “Deciziile finale nu au fost luate încă, dar va fi un impact masiv privind ce poate fi făcut la valori acceptabile”, comentează un bancher londonez. Unele ţări riscă să rateze obiective de finanţare asumate în cadrul acordurilor de ajutor extern dacă nu efectuează privatizările planificate. Pe de altă parte, băncile de investiţii ar putea pierde comisioane de milioane de euro. Printre statele aflate în criză de timp se numără Grecia, care s-a angajat să atragă 50 miliarde euro până în 2015 din vânzarea activelor statului în cadrul acordului de finanţare externă convenit la sfârşitul lunii iulie cu partenerii din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional.