Tag: europa

  • Părerea puilor lui Bertrand Russell despre viitorul Europei

    Este joi după-amiază şi lumea are opinii despre Grecia. Ministrul Elena Udrea înfierează pe blog comportamentul premierului Papandreou, în timp ce Victor Ponta o înfierează pe doamna Udrea pentru că îl înfierează pe Papandreou, în timp ce domnia sa îl simpatizează. Sincer, cred că celor doi premierul grec le este pur şi simplu indiferent, iar jocul în care s-au prins este unul pur politicianist. Iar demersul prim-ministrului elen de a organiza un referendum pe tema acceptării unui nou program de bail-out le este cam tot la fel de indiferent. Ca să îţi pese de program şi să ai o opinie, ar trebui să ştii câte ceva despre puiul lui Bertrand Russell. Şi despre turme.

    Bertrand Russell, filozof, matematician, istoric şi laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a emis la un moment dat fabula puiului. Este vorba de puii de la fermă, hrăniţi în fiecare zi de un ins prietenos, aşa cum remarcă unul dintre ei. Ceilalţi îl aprobă fără să gândească, pentru că omul cel darnic venea negreşit în fiecare zi şi le arunca mâncarea. Numai un singur pui, excentric, le spune că se pot înşela, aducându-le aminte cum la un moment dat confraţii lor mai mari au dispărut din curte şi dispăruţi au rămas. Neliniştea lui a tulburat scurt timp existenţa restului puilor, pentru că în dimineaţa următoare fermierul cel bun a venit din nou, ba le-a aruncat şi mai multe boabe. “Nebunule, îţi faci griji degeaba. Ne dă mai multe boabe, pentru că ne place din ce în ce mai mult”, i-au strigat ceilalţi pui excentricului. Iar agitaţia acestuia – “…ne îngraşă! O să fim sacrificaţi în scurt timp!…” – s-a pierdut în noianul de ciugulituri.Pentru că hrana era tot mai multă, iar fermierul tot mai amabil.

    Fermierul a fost drăguţ până în ziua în care a venit un camion, iar puii au fost încărcaţi şi duşi cu toţii, şi cei normali şi excentricul, la abator. Este o istorioară clasică despre modul în care sunt oamenii instruiţi să gândească, privind în trecut, dar nu suficient de adânc, pentru a încerca să ghicească cum va fi ziua de mâine, nu suficient de exact. Iar modelul pe care îl propune îl putem lesne regăsi, în varii scenarii, la originile crizei şi la baza supraîndatorării statelor europene. Lipsurile unui asemenea mod de gândire se completează cu binecunoscutul efect de turmă şi gata: mai avem timp să ne minunăm scurt abia când suntem urcaţi în camion şi mânaţi spre abator.

    Am înşirat toate cele de mai sus pentru a justifica o afirmaţie contrară tuturor celor spuse în presa occidentală, ba chiar şi părerii ministrului Elena Udrea: dar dacă Papandreou este mai lucid decât mulţi alţi politicieni? Şi îi mai şi pasă de ce spune propriul popor, un exerciţiu care lipseşte în mod cronic din spaţiul european. De amintit, în context, de modul în care au reacţionat liderii europeni la referendumurile pentru adoptarea Tratatului de la Lisabona sau la referendumurile islandeze; mai departe, ideea că naţia nu pricepe cum e cu finanţele şi cu planurile de salvare sau cu stabilitatea zonei euro e o ipoteză validă, dar de ce să întrebi poporul aşa ceva?

    Un referendum ar trebui să întrebe, simplu, dacă poporul vrea ca ţara sa să îşi păstreze independenţa sau, pentru nişte bani, să accepte să devină un soi de protectorat, cum bine l-a definit colega mea Crenguţa. Grecia ar trebui să intre, pe măsură ce planul se derulează, într-un nivel superior de austeritate, care nu mai ţine nici de popor şi nici de premier, iar aceasta este o alegere care cântăreşte extrem de mult. Iar liderii europeni ar trebui să îşi prezinte demersul nu drept un plan de salvare a Greciei, ci de ajutorare a creditorilor.

    Am văzut de la anunţul surpriză al premierului grec o sumedenie de păreri şi supărări ale liderilor europeni sau ale analiştilor economici, toate contrare. Se enunţă scenarii catastrofale, cu ruperea zonei euro şi cu prăbuşirea Europei, iar media nu mai prididesc cu număratul maşinilor de lux ale grecilor cei leneşi. Între timp, fluxurile de ştiri vorbesc deja despre o renunţare la ideea referendumului, dar şi de o demisie a premierului grec, semn că spre ferma unora se îndreaptă deja camionul abatorului. Cu atât mai mult, pentru alte ferme, cele scrise mai sus sunt de mare actualitate. Şi de viitor.

  • Noi planuri anticriză după o săptămână de foc în Europa. Care sunt îngrijorările pieţelor şi analiştilor

    Angajamentele la care s-a ajuns nu au reuşit însă să convingă pe deplin pieţele, acestea temându-se că pachetul de salvare a venit prea târziu şi este prea mic pentru a împiedica scufundarea unor economii mai mari, precum cea italiană, scrie The Wall Street Journal.

    Elementele esenţiale are reacţiei zonei euro, care poartă clar amprenta influenţei Germaniei, sunt recapitalizarea băncilor, extinderea capacităţii fondului de salvare a spaţiului euro, Fondul European de Stabilitate Financiară, la 1.000 de miliarde de euro şi reevaluarea în scădere a datoriilor Greciei către bănci cu 50%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europa lovită de criză se pregăteşte pentru invazia fondurilor de investiţii americane

    Experţii din industrie afirmă că managerii americani aşteaptă pentru a evalua impactul acordului final al statelor din zona euro, care ar urma să fie anunţat miercuri, pentru a identifica băncile care ar putea fi forţate să vândă repede active, notează publicaţia britanică, parte a trustului de presă Dow Jones, din care face parte şi cotidianul Wall Street Journal.

    “Nu poate trece neobservat că unii competitori din Europa au avut dificultăţi care i-ar putea transforma în ţinte atractive pentru achiziţie”, a spus şeful diviziei de servicii de management pentru investiţii la SEI, Steve Meyer.

    Grupurile de servicii financiare Northern Trust şi SEI Investments au admis, ambele, odată cu anunţarea rezultatelor financiare pentru trimestrul al treilea, că privesc spre Europa pentru ţinte de achiziţie şi că alte companii rivale procedează la fel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai luxoase hoteluri din Europa (GALERIE FOTO)

    Din 2008 încoace, hotelierii din Europa încearcă să crească cu orice preţ numărul oaspeţilor. Surprinzător, cel mai bine se descurcă proprietarii hotelurilor de lux, în special datorită turiştilor din regiunea BRIC, adică Brazilia, Rusia, India şi China, potrivit CNBC.

    Care sunt cele mai luxoase hoteluri din Europa şi cum arată camerele în care îşi petrec aceşti turişti nopţile atunci când vin aici?

  • Washington Post: Creşterea puterii Germaniei provoacă temeri în Europa

    Criza economică a zguduit puternic modelul postbelic al Europei şi Germania ia din ce în ce mai mult deciziile. În timp ce multe state se chinuie să-şi plătească datoriile, doar cancelarul Angela Merkel are destui bani pentru a-i salva. Iar preţul pe care îl cere Merkel – control mai puternic asupra modului cum funcţionează economiile acestor state – declanşează semnale de alarmă în capitalele europene.

    La Atena, protestatari îmbrăcaţi în uniforme naziste se plimbă pe străzi, ca aluzie la vechiul model al Germaniei. În Polonia, acuzţiile că Germania are ambiţii imperialiste au devenit parte a campaniei pentru recentele alegeri prezidenţiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Washington Post: Creşterea puterii Germaniei provoacă temeri în Europa

    Criza economică a zguduit puternic modelul postbelic al Europei şi Germania ia din ce în ce mai mult deciziile. În timp ce multe state se chinuie să-şi plătească datoriile, doar cancelarul Angela Merkel are destui bani pentru a-i salva. Iar preţul pe care îl cere Merkel – control mai puternic asupra modului cum funcţionează economiile acestor state – declanşează semnale de alarmă în capitalele europene. La Atena, protestatari îmbrăcaţi în uniforme naziste se plimbă pe străzi, ca aluzie la vechiul model al Germaniei. În Polonia, acuzţiile că Germania are ambiţii imperialiste au devenit parte a campaniei pentru recentele alegeri prezidenţiale. Şi chiar dacă liderii germani au căutat în ultimele săptămâni să calmeze temerile înaintea reuniunilor de la Bruxelles din aceste zile, tonul a sunat combativ, scrie Washington Post. “Întrebarea cine ar putea accepta un model german a fost rezolvată de pieţele financiare. Discutăm despre detaliile şi amploarea măsurilor, nu de natura lor”, a spus un purtător de cuvânt al ministrului german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Neagra moştenire a lui Gaddafi

    Deutsche Bank a estimat că nici în 2014 nu va fi restabilită integral capacitatea de producţie, însă Libia ar putea să-şi dubleze producţia actuală (estimată la circa 350.000 de barili pe zi) relativ repede, ceea ce ar însemna, la preţurile de acum, venituri de circa 80 de milioane de dolari pe zi.

    Topul companiilor petroliere cu afaceri in Libia

    Capacitatea totală de producţie, dinainte de declanşarea războiului cu forţele NATO, este de 1,6 milioane de barili pe zi. Eforturile de reluare a producţiei vor fi îngreunate însă, cel mai probabil, de luptele pentru împărţirea terenurilor petroliere între noii lideri, ca şi de reparaţiile necesare la instalaţiile petroliere. CNN notează că numeroase companii vor să înceapă sau să-şi extindă operaţiunile în Libia, de la ENI şi BP la Total şi Repsol din Europa, respectiv Occidental, ConocoPhillips, Marathon sau Hess din SUA.

  • Coface: Islanda, singura surpriză plăcută într-un peisaj economic european tot mai întunecat

    În plus, datoria externă a ţării, deşi rămâne ridicată, s-a îmbunătăţit considerabil (de la 564% din PIB anului 2008 la 250% din PIB actual). Sectorul bancar a fost de asemenea, curăţat de active toxice. Ca urmare, Coface a pus sub supraveghere pozitivă calificativul de risc A4 acordat Islandei, după ce o depunctase în martie 2009.

    În afară de Islanda însă, peisajul economic în Europa şi SUA s-a înrăutăţit, constată Coface, care a pus sub supraveghere negativă opt ţări dezvoltate, iar evaluarea riscului de ţară pentru Grecia şi Cipru a scăzut cu un nivel, la C, respectiv la B.

    Criza de încredere, ilustrată de volatilitatea pieţelor financiare, a început să se răspândească în economia reală, apreciază analiştii Coface. Suişurile şi coborâşurile crizei din zona euro şi impasul politicii economice din SUA împiedică în prezent conturarea unui scenariu previzibil, iar aceste incertitudini ar putea duce la o deteriorare a consumului şi a investiţiilor. Neîncrederea faţă de bănci din cauza expunerii lor la riscul suveran ar putea afecta accesul la credite pentru companiile europene.

    În prima jumătate a anului 2011, nivelul creditării în Grecia, Spania, Portugalia şi Irlanda s-a contractat, iar acum, un risc major este reprezentat de posibilitatea de scumpire şi rărire a creditelor din nucleul UE. În acest context, plăţile restante înregistrate de către Coface indică din nou o tendinţă ascendentă, în special în economiile din zona euro periferică. Coface estimează pentru 2011 o creştere economică moderată faţă de estimările iniţiale de 1,6% în zona euro.

    În acest context, activitatea companiilor va suferi un declin, chiar dacă cererea din ţările emergente, care va creşte cu 5,8% în 2011, mai poate încă fi luată în considerare. În ciuda faptului că este în declin net în comparaţie cu 2010, comerţul global va continua să înregistreze rate pozitive ale creşterii.

    “Modificările negative ale evaluărilor riscului de ţară confirmă faptul că am trecut de faza de îmbunătăţire globală a comportamentului de plată al companiilor, observat din a doua jumătate a anului 2009. Are loc o scădere a încrederii actorilor implicaţi în economia reală, cu impact asupra activităţii”, comentează Yves Zlotowski, economistul-şef al Coface.

    Absenţa unui consens între actorii politici cu privire la soluţiile care ar trebui luate pentru a face faţă crizei datoriilor suverane sau creşterii slabe din America este unul dintre elementele care alimentează această criză de neîncredere, iar cea mai mare provocare pentru construcţia europeană este stabilirea unor măsuri pentru a împiedica răspândirea crizei datoriilor din Grecia în alte economii din zona euro. “Acest lucru va fi elementul cheie care va asigura că încetinirea nu se transformă într-o recesiune”, apreciază Zlotowski.

  • FMI: China poate amortiza impactul unei eventuale crize globale, declanşate de Europa şi SUA

    Directorul Departamentului Asia Pacific al Fondului Monetar Internaţional, Anoop Singh, a sugerat de asemenea că China şi alte economii care depind de exporturi au responsabilitatea de a reechilibra economia globală prin consolidarea surselor interne de creştere.

    El a arătat că guvernul chinez “are puterea să reacţioneze”, dacă riscurile care ameninţă economia globală se vor materializa.

    “Este important de observat: chiar şi reacţia Chinei ar putea amortiza şocul numai parţial. Nu ar putea amortiza integral şocul”, a spus Singh într-o conferinţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este planul secret al Germaniei pentru criza din Grecia şi de ce ar putea fi un dezastru pentru Europa

    Oficiali de la Berlin au declarat că este probabil ca investitorii privaţi să sufere noi pierderi legate de deţinerile de obligaţiuni suverane elene, peste cele de 21% convenite în iulie, potrivit The Telegraph. Nivelul exact al acestor pierderi va depinde de concluziile inspectorilor CE/FMI care şi-au încheiat misiunea la Atena. Delegaţia CE/BCE/FMI a anunţat marţi că Grecia va primi următoarea tranşă de împrumut, de 8 miliarde euro, în luna noiembrie, după ce rapoartele troicii vor fi avizate de către miniştrii Finanţelor din zona euro şi Consiliul Director al FMI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro